Corina VÂRLAN
11029 vizualizări 29 apr 2013

Clasamentul celor mai mari exportatori de lemn din România a fost dominat anul trecut de către companii deţinute de grupuri din Austria şi din Turcia, precum Holzindustrie Schweighofer, Kronospan România, Egger România şi Kastamonu România, conform datelor obţinute de gândul de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

Doar cifra de afaceri cumulată a celor patru companii ajungea în 2011, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanţelor Publice (MFP), la 3,65 miliarde de lei, echivalentul a circa 862,76 milioane de euro.

În total, însă, cei mai mari 10 exportatori de lemn, de cărbune şi de articole din lemn din România înregistrau, la aceeaşi dată, o cifră de afaceri de 4,14 miliarde de lei, aproximativ 978,92 milioane de euro.

Cu toate acestea, doar jumătate dintre companiile în cauză înregistrau profit în 2011, în valoare totală de 337,49 milioane de lei (79,63 milioane de euro), în timp ce restul aveau pierderi cumulate de 85,90 milioane de lei (20,27 milioane de euro).

Totodată, afacerile din industria lemnului au devenit pe parcursul ultimilor ani din ce în ce mai profitabile, având în vedere faptul că în 2007 cifra de afaceri totală a aceloraşi 10 companii era cu peste 2,62 miliarde de lei mai scăzută (522,78 milioane de euro), conform datelor MFP.

Topul celor mai mari exportatori de lemn, cărbune de lemn şi articole din lemn din România în anul 2012

Topul celor mai mari exportatori de lemn din România este dominat în ultimii ani de grupul austriac Holzindustrie Schweighofer, deţinut de peste 360 de ani de familia Schweighofer. Holzindustrie Schweighofer SRL înregistra, în 2011, potrivit celor mai recente date ale MFP, o cifră de afaceri de 1,58 miliarde de lei (375,07 milioane de euro) şi un profit net de 312,86 milioane de lei (73,82 milioane de euro). La aceeaşi dată, pentru această companie lucrau 1.267 de persoane.

FOTO: www.schweighofer.at/ro - Două dintre fabricile Holzindustrie Schweighfer.

Austriecii au intrat pe piaţa din România în anul 2002, iar în prezent deţin patru unităţi de producţie pe piaţa locală. Trei dintre acestea se află în Moldova, în judeţele Suceava şi Bacău, la Rădăuţi, Siret şi Comăneşti, iar cea de-a patra se găseşte în judeţul Alba, la Sebeş. O mare parte dintre produsele fabricate de ei în România ajung, în prezent, pe piaţa niponă.

Conducerea grupului are în vedere extinderea pe piaţa românească, anunţând încă de la finalul lunii martie a acestui an o investiţie, în valoare de 150 de milioane de euro, pentru construirea unei noi fabrici de această dată în judeţul Covasna, în localitatea Reci. Ea va funcţiona începând cu anul viitor şi va asigura locurile de muncă necesare pentru circa 650 de persoane.

Prima unitate a Holzindustrie Schweighofer din România a demarat producţia în anul 2003 şi a fost cea construită la Sebeş. Conform datelor postate pe site-ul oficial al companiei, toată materia primă prelucrată aici, lemn de molid şi de brad, provine din pădurile româneşti.

A doua fabrică deschisă în ţara noastră de grupul austriac a fost, în anul 2008, cea de la Rădăuţi, în acelaşi an acesta preluând şi unitatea de producţie de la Siret. Lemnul de molid şi cel de pin prelucrat la Rădăuţi provin în proporţie de 75% din România, restul venind din Ucraina, potrivit aceleiaşi surse.

Doi ani mai târziu, cei de la Holzindustrie Schweigfer au preluat şi unitatea de producţie de la Comăneşti.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info - date INS)

Al doilea loc în clasamentul celor mai mari exportatori de lemn, cărbune de lemn şi articole din lemn ai României este ocupat tot de către o companie condusă de austrieci, Kronospan Sebeş SA, parte de grupului Kronospan, care în 2011 înregistra o cifră de afaceri de 972,23 milioane de lei (229,41 milioane de euro).

În total, reprezentanţii grupului Kronospan au investit peste 500 de milioane de euro pe piaţa locală şi, în prezent, deţin două fabrici, în Braşov şi în Sebeş, şi un centru logistic în Constanţa.

La finalul lunii martie a acestui an, conducerea companiei a anunţat o investiţie de 40 de milioane de euro pentru dublarea capacităţii de producţie a plăcilor de tip OSB la fabrica din Braşov, potrivit Ziarul Financiar.

FOTO: www.kronospan.ro - Fabricile grupului austriac Kronospan.

Conform datelor MFP, producătorul de plăci de lemn de înaltă calitate, PAL şi MDF, Kronospan Sebeş, înregistra în urmă cu doi ani o pierdere de 31,62 milioane de lei (7,46 milioane de euro) şi avea 442 de angajaţi.

Egger România SRL, parte a grupului Egger care deţine 17 fabrici în Europa şi este controlat tot de către austrieci, ocupă poziţia terţă în topul celor mai mari exportatori de lemn din România. Peste 60% din producţia curentă a acestei companii este trimisă la export în 29 de ţări, atât din Europa de Est şi de Sud, cât şi din Orientul Mijlociu. O parte din produse ajung, de asemenea, în statele baltice şi în cele din Comunitatea Statelor Independente.

Compania a înregistrat, în 2011, pe piaţa locală o cifră de afaceri de 591,35 milioane de lei (139,54 milioane de euro) şi un profit net de 9,01 milioane de lei (2,12 milioane de euro). La aceeaşi dată, pentru Egger România lucrau 421 de angajaţi.

FOTO: www.egger.com - Fabrica Egger de la Rădăuţi.

Austriecii deţin din 2008 o fabrică în judeţul Suceava, la Rădăuţi, unde se produce în mare parte PAL şi un birou de vânzări la Bucureşti.

Al patrulea loc în top este ocupat tot de către cei de la Kronospan, prin Kronospan România SRL, iar pe a cincea poziţie se află turcii de la Kastamonu România SRL, care produc atât PAL brut şi melaminat, cât şi feţe de uşi, foi de uşi şi uşi cu toc.

Turcii au preluat, în anul 1998, 98% dintre acţiunile fostei Prolemn Reghin, transformând-o în timp în două unităţi de producţie, în cadrul cărora lucrau, în 2011, conform datelor MFP, 553 de persoane. Produsele fabricate aici sunt exportate în 30 de state, printre care se numără şi Turcia, Ucraina şi Franţa.

FOTO: www.kastamonu.ro - Fabrica de PAL şi fabrica de uşi a Kastamonu România.

Tot în urmă cu doi ani, compania avea o cifră de afaceri de 170,2 milioane de lei (40,16 milioane de euro), dar înregistra pierderi nete în valoare de 1,2 milioane de lei (aproape 285.000 de euro).

Citește și: