Loredana VOICULESCU
24529 vizualizări 5 nov 2012

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a anulat, la sfârşitul săptămânii trecute, întreaga procedură de atribuire a contractului pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Comarnic-Braşov (58 km). "Procedura de atribuire a fost întreruptă. Contractul poate face obiectul unei republicări", se arată în anunţul CNADNR.

Compania Naţională de Autostrăzi anunţase pe 19 octombrie că în data de 7 noiembrie urma să aibă loc deschiderea ofertelor în cadrul licitaţiei.

Contactat de gândul, directorul general al CNADNR, Mircea Pop, a declarat că motivul anulării licitaţiei ţine de intenţia companiei de a urgenta procedura de a alege constructorul. "Se face o nouă procedură. Vrem să scurtăm paşii. S-a găsit o nouă variantă, mai rapidă, de alegere a constructorului", ne-a spus Mircea Pop, refuzând să intre în detalii. Întrebat dacă a fost abandonată ideea concesionării pentru construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov, Mircea Pop a spus doar că "vor fi de toate".

În luna mai, CNADNR a lansat licitaţia pentru achiziţionarea de servicii de consultanţă în valoare de 29 milioane de lei, în vederea reactualizării studiului de fezabilitate. Consultantul ar fi urmat să elaboreze documentaţia de atribuire şi să asiste Compania Naţională de Autostrăzi în procesul de atribuire a contractului de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Braşov.

Epopeea construcţiei autostrăzii Comarnic-Braşov

Autostrada Comarnic-Braşov, denumită şi "Autostrada Zăpezii", ar fi fost primul mare proiect care ar fi fost construit prin parteneriat public-privat (PPP). Istoria construcţiei tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov a început în urmă cu opt ani, pe vremea guvernului Adrian Năstase. Iată cele mai importante etape:

- În 2004 pentru construcţia tronsonului Comarnic-Predeal fusese selectată compania franceză Vinci, iar pentru segmentul Predeal-Braşov fusese ales Ashtrom-Roichman, Israel. La acea vreme Comisia Europeană a transmis autorităţilor un punct de vedere în care se arăta că legislaţia privind parteneriatul public-privat (PPP) nu este suficient de clară şi că trebuie refăcută. Astfel că Guvernul de atunci nu a mai semnat contractele de construcţie cu constructorii selectaţi.

- O a doua tentativă de construcţie a tronsonului Comarnic-Braşov a avut loc în 2010. Ministerul Transporturilor selectase asocierea Vinci (Franţa)-Aktor (Grecia) pentru concesiunea segmentului Comarnic-Braşov. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat atunci că a anulat contractul de construcţie a autostrăzii pentru că statul român nu ar fi acceptat anumite clauze, situaţie care a făcut imposibilă asigurarea finanţării.

Fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, declara în 2010 pentru gândul că, pentru că nu au reuşit să facă rost de bani, constructorii străini au încercat să modifice substanţial obligaţiile de plată.

"N-au insistat să prelungească termene, au venit şi au zis cu voce mică să mai lungim, că n-au de unde să facă rost de bani. Eu le-am spus: dom'ne, ce vreţi voi nu-i posibil, că vine DNA şi facem puşcărie. I-am spus unuia de acolo în franceză celebra expresie «PMP», adică Police - Menottes - Prison (poliţie - cătuşe - puşcărie - n. red.)", a declarat la acea vreme pentru gândul ministrul Radu Berceanu.

În 2011, în cadrul emisiunii "România, te iubesc", difuzată la ProTv, se arăta care ar fi fost unul dintre motivele pentru care s-a blocat, în 2010, construcţia autostrăzii Comarnic - Braşov. Alin Goga, fost director in departamentul juridic din compania de autostrazi, spunea atunci că s-a ajuns la reziliere pentru că a fost cerută o "şpagă" prea mare.

- În luna martie a acestui an, proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov a fost inclus de Guvernul Boc pe lista proiectelor prioritare în regim PPP, alături de alte proiecte de autostradă: Sibiu-Piteşti (116 km), autostrada Ploieşti-Buzău-Focşani (133 km), centura de sud a Capitalei şi centura de nord a Capitalei, ambele în regim de autostradă, şi autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni (307 km).

- În luna mai 2012, CNADNR a anunţat lansarea unei licitaţii pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru Comarnic-Braşov. De atunci, procedura a fost blocată din cauza contestaţiilor depuse de casele de avocaţi care reclamă criteriile "nelegale" de atribuire prevăzute în caietul de sarcini.

- În 19 octombrie, CNADNR a anunţat deblocarea procedurii de licitaţie şi a fixat data de 7 noiembrie drept termen de deschidere a ofertelor în licitaţia pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru Comarnic-Braşov. Cu câteva zile înainte de deschiderea ofertelor, compania de autostrăzi anunţă anularea procedurii de atribuire.

Care este motivul anulării procedurii

În anunţul CNADNR de luni se arată că motivul întreruperii procedurii de atribuire are legătură cu modificarea valorii de estimare a contractului.

"Având în vedere necesitatea modificării prevederilor caietului de sarcini, implicit a modificării valorii de estimare a contractului, precum şi prevederile art 26 din OUG nr.34/2006, autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective fără ca acestea să conducă la încălcarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. 2 lit a)-f). Astfel, Autoritatea Contractantă a decis, în conformitate cu prevederile art 209 aliniat 1 lit c din OUG nr 34/2006 coroborat cu art 209 aliniat 4) lit b), anularea procedurii de licitaţie deschisă", explică CNADNR decizia de anulare a procedurii.

gândul a cerut opinia unui consultant pentru a explica ce prevăd articolele de lege invocate de CNADNR. Acesta este de părere că "necesitatea modificării prevederilor caietului de sarcini, implicit a modificării valorii de estimare a contractului>" ar putea însemna că CNADNR vrea să elimine sau să adauge servicii ori activităţi suplimentare în caietul de sarcini, ceea ce ar modifica valoarea contractului.

Menţionăm că această "necesitate" nu a mai apărut din luna mai a.c., de la publicarea anunţului de licitaţie, şi până în prezent.

Pe de altă parte, articolul 209 invocat în motivaţia CNADNR se referă, printre altele, la obligaţia unei autorităţi contractante de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie în cazul unor "abateri grave de la prevederile legislative", cum ar fi în cazul în care pe parcursul evaluării şi/sau finalizării procedurii de atribuire se constată erori sau omisiuni, iar autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective.

"Motivul necesităţii modificării caietului de sarcini şi textul invocat pentru anulare par să nu prea aibă legătură", conchide consultantul contactat de gândul.

Deblocarea licitaţiei şi şpaga din caietul de sarcini

Decizia luată la finele săptămânii trecute de CNADNR vine la mai puţin de trei săptămâni după ce compania anunţase deblocarea procedurii de licitaţie, concomitent cu eliminarea din caietul de sarcini a cerinţelor referitoare la obligaţia consultantului câştigător de a pune la dispoziţia CNADNR un autoturism nou cu o valoare de 25.000-30.000 euro şi un buget de 30.000-40.000 de euro pentru instruirea personalului în ţară/străinătate.

Gândul a dezvăluit, la sfârşitul lunii septembrie, că CNADNR a introdus în caietul de sarcini aferent contractului pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Comarnic-Braşov cerinţele privind autoturismul nou şi bugetul pentru instruire, modificând astfel documentaţia de licitaţie lansată în luna mai pentru licitaţia amintită.

Contactat de gândul, şeful CNADNR, Mircea Pop, a declarat la acea vreme că introducerea acestor "detalii" în caietul de sarcini reprezintă "o greşeală" şi că acestea vor fi eliminate, dând asigurări că va aplica sancţiuni administrative în cazul angajaţilor Companiei Naţionale de Autostrăzi care au lucrat la caietul de sarcini.

La câteva zile după ancheta publicată de gândul, directorul Direcţiei concesiuni din CNADNR, Narcis Neaga, a fost suspendat din funcţie, fiind cercetat disciplinar, potrivit unui comunicat remis de Biroul de Presă al CNADNR.

Citește și: