Corina VÂRLAN
Mădălina CHIŢU
3684 vizualizări 5 dec 2014

Fructele şi legumele de sezon care se găsesc în hipermarketuri sunt de origine românească. Asta susţin patronatele. În realitate, însă, o parte din retaileri optează să îşi aprovizioneze hipermarketurile cu fructe şi legume din import.

Gândul a fost în şase magazine, ale unor lanţuri de hipermarketuri răspândite în toată ţara, pentru a vedea dacă merele, perele, cartofii, ceapa, usturoiul, ardeiul gras sau conopida – fructe şi legume care rezistă şi în sezonul rece şi care se găsesc în raioanele special destinate - sunt de provenienţă românească sau nu.

Astfel, pe data de 3 decembrie am vizitat, incognito, Carrefour Berceni – Grand Arena Mall, Cora Berceni – Sun Plaza, Mega Image Concept Store - Piaţa Sudului, Billa Piaţa Romană, Kaufland Mihai Bravu şi Auchan Vitan.

La raionul legume am găsit cartofi albi produşi în România în cinci din cele şase hipermarketuri. Auchan a fost singurul retailer unde cartofii albi la vrac erau de provenienţă germană. În cazul cartofilor roşii, toate hipermarketurile comercializau alimentul produs în România.

Acelaşi lucru am constatat şi în cazul cepei albe. Carrefour, Cora, Mega Image, Billa şi Kaufland aveau ceapă din România, La Auchan ceapa galbenă la vrac era din Germania. 

Morcovi româneşti am găsit în toate cele şase hipermarketuri pe care le-am vizitat. În ceea ce priveşte usturoiul, niciunul dintre retaileri nu comercializa condimentul produs în România, ci unul adus din China sau Spania.

Conopida este o altă legumă despre care patronatele ne-au asigurat că o vom găsim de origine românească. În Kaufland conopida românească a fost înlocuită cu cea din Marea Britanie.  În restul hipermarketurilor vizitate am găsit conopidă produsă la noi în ţară.

La raionul fructe şi legume am verificat dacă merele roşii şi perele scoase la vânzare sunt sau nu româneşti. Kaufland a fost singurul retailer care nu comercializa mere roşii de provenienţă autohtonă la vrac. În hipermarketul vizitat am găsit mere din Polonia. În Kaufland singurele mere româneşti care erau comercializate erau cele pentru plăcintă, la pungă.

La capitolul pere, în Kaufland şi Auchan se comercializau cele aduse din Italia.

Fructele româneşti ar putea dispărea din magazine şi pieţe în următorii ani

Un studiu al organizaţiei non-guvernamentale WWF, realizat în 11 hipermarketuri din România şi făcut public la Gândul LIVE, arată că anul acesta 55% din legumele şi fructele de sezon din hipermarketuri sunt româneşti.  În 2013, doar 52.57% erau de provenienţă din România. Aici puteţi citi mai multe despre studiul care arată cât de româneşti sunt alimentele pe care le găsim la rafturile din hipermarketuri. 

Cu toate astea, Aurel Tănase, directorul executiv al Organizaţiei Interprofesionale Legume-Fructe Prodcom, spune că românii aleg din ce în ce mai mult să consume mere, pere şi prune din import, pentru că sunt mai arătoase, iar fructele româneşti au ajuns la o treime din consum şi riscă să dispară din magazine şi pieţe în următorii 3-5 ani.

Tănase a declarat pentru gândul că cele mai multe legume disponibile, la ora actuală, pe piaţă provin din depozitele şi din şoproanele producătorilor locali. Excepţie fac însă legumele "gigant", pe care le găsim în supermarketuri, susţine Aurel Tănase, directorul Prodcom.

"Ceapa, ridichile, morcovii sunt producţie românească. Legumele, verdeţurile, salata sunt producţie locală", a precizat Tănase.

În cazul roşiilor, însă, producţia este atât de scăzută încât trebuie completată de la furnizori străini."Producem foarte puţine roşii, sub o tonă pe zi, la serele Nicolae Bălcescu din Constanţa, diferenţa fiind din import", admite acesta. În niciunul din hipermarketurile vizitate de reporterii gândul nu se mai comercializau roşii româneşti. Spania şi Turcia sunt ţările din care provin roşiile comercializate în Carrefour Berceni – Grand Arena Mall, Cora Berceni – Sun Plaza, Mega Image Concept Store - Piaţa Sudului, Billa Romană, Kaufland Mihai Bravu şi Auchan Vitan.

Tabel: Consumul mediu de legume şi fructe pe cap de locuitor

Legume/fructe kg/an
Cartofi 104,5
Roşii 38,3
Varză 42,2
Ceapă uscată 20,1
Ardei 10,6
Mere 24,2
Prune 4,3
Cineşe-vişine 3,3
Piersici-nectarine 3,4

Sursă: date INS, aferente anului 2012

În lunile reci, din noiembrie şi până în februarie, puţini sunt agricultorii care îşi permit în România să îşi continue activitatea, având în vedere tarifele mari pe care trebuie să le plătească pentru încălzirea serelor. "În România nu există capacităţi de producţie care să asigure necesarul de consum în perioada noiembrie-februarie. Aportul producătorilor români este de 10% ca urmare a preţurilor mari la energia termică, preţuri care descurajează producţia", explică Aurel Tănase, adăugând că puţinele sere care funcţionează în această perioadă folosesc pentru încălzire peleţi din floarea soarelui, nu gaze. Pentru că nu producem cantităţi mari, în această perioadă nici nu trimitem legume la export.

De ce ajung hipermarketurile să vândă legume turceşti şi fructe poloneze

Există două motive care îi fac pe cei care conduc marile lanţuri de magazine din ţară să apeleze mai degrabă la furnizori străini, decât la cei locali. Unul dintre acestea este lipsa unei producţii constante. Aşa ajungem să găsim în hipermarketuri legume din Turcia, Spania şi Belgia şi fructe din Polonia, Grecia şi din ţările arabe.

 "Din experienţa mea există două motive (n.r. care îi fac să apeleze la furnizori străini)- preţul, desigur, şi constanţa în aprovizionare. Sigur că la acelaşi tip de produs întâlnim şi sortimente mai scumpe din import, cum sunt cartofii aduşi din America pentru diversificare. Pe de altă parte, lanţurile importă la nivel modial, global", a declarat pentru gândul Dragoş Frumosu,  preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară.

"Producătorii din România nu au cantităţile necesare pentru a crea constanţă în aprovizionare. Legumele şi fructele româneşti sunt de mai mare calitate decât orice din import, însă avem două lucruri care ne ţin în loc: absenţa asociaţiilor puternice cu un număr mare de producători astfel încât să asigure o producţie mare pe fiecare produs şi absenţa depozitelor unde să fie colectate, sortate şi împărţite produsele pe fiecare segment de piaţă-export, conserve, magazine", a mai adăugat el.

Precipitaţiile şi grindina au distrus sute de hectare de legume

Ploile abundente au distrus, în total, în această vară între 40%-60% din culturile de legume din regiunea de sud a ţării, potrivit estimărilor făcute de reprezentanţii Asociaţiei Fermierilor din România.

În  2014, au existat unele probleme în zona Vidra, cea care asigură o mare parte din aprovizionarea cu fructe şi cu legume a Bucureştiului. Grindina a distrus circa 40 de hectare de culturi. Alte 70 de hectare au fost şi ele afectate de fenomenele meteo extreme.

Câteva sute de hectare de legume din judeţul Vâlcea, care urmau să ajungă în marile lanţuri de magazine, au fost distruse, la rândul lor, de ploi în luna august.

2013, un an excelent pentru producţia de legume şi fructe

Anul 2013, a fost unul excelent pentru producţia de legume. Producţia de legume a crescut cu 13,6% faţă de anul precedent, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în ciuda faptului că suprafaţa cultivată a fost mai mică.

Sursă: Producţia agricola la principalele culturi,în anul 2013, INS

Producţiile cu fost mai mari la castraveţi, ceapă, roşii, morcovi, pepeni verzi şi galbeni, ardei şi varză.

Pentru cartof, anul trecut a fost unul foarte bun. Suprafaţa cultivată cu cartofi, de 208.000 de hectare, a fost a treia cea mai mare din Europa, după Polonia şi Germania, iar producţia a fost a şaptea cea mai mare din Europa, după Germania, Olanda, Franţa, Polonia, Regatul Unit şi Belgia, conform datelor INS.

Producţii mai mari decât în anul preedent s-au înregistrat şi în cazul fructelor din livezile româneşti. Cele mai mari creşteri la pomii fructiferi au apărut în cazul cireşilor şi al vişinilor (30,4%), în cazul perilor (15,8%) şi al caişilor (12,5%). Producţia a crescut, totodată, la pruni cu 11,5% şi la meri cu 8,3%.

Cum să păstrezi legumele iarna

Nutriţioniştii susţin că legumele cumpărate iarna au un conţinut mai ridicat de chimicale, comparativ cu cele pe care le cumpărăm în sezonul cald. Medicii recomandă achiziţionarea legumelor importate din ţări apropiate României. Motivul? Acestea sunt tratate mai puţin cu substanţe care să le ajute să reziste trasportului.

Cartofii, morcovii, ceapa şi usturoiul sunt legume care pot supravieţui chiar şi în timpul sezonului rece, important este modul de depozitare. Nutriţioniştrii recomandă ca acestea să fie ţinute în locuri răcoroase. Morcovii pot fi depozitaţi într-o lădiţă cu nisip, iar cartofii - îngropaţi în pământ, iar atunci când îi vom scoate vor arăta ca proaspăt cultivaţi.

Dacă nu sunt depozitaţi corespunzător, cartofii pot deveni toxici pentru organism atunci când încep să încolţească.

Pentru a evita efectele negative ale acestora trebuie înlăturate toate porţiunile înverzite şi încolţite. Partea galbenă din cartof care rămâne este sigură pentru consum.

Citește și: