Roxana Petrescu
2831 vizualizări 18 ian 2019

De 30 de ani, România nu a mai investit aproape deloc în sistemul energetic, iar guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria au fost preocupate doar de poziţiile bănoase din consiliile de administraţie cu care să-şi răsplătească oamenii din partid sau de conturile companiilor de stat din domeniu, din care să alimenteze pensii şi salarii pentru bugetari. Ziarul financiar reaminteşte cum a ratat România, numai în ultimul deceniu - investiţii de peste 7 miliarde de euro.

În urmă cu 10 ani, proiecte de investiţii în energie în România se aflau pe mesele tuturor marilor grupuri europene. CEZ (Cehia) intenţiona să construiască la Galaţi o centrală pe gaze în valoare de 400 de milioane de euro. Enel (Italia) şi E.ON (Germania) erau dispuse să bage 1 miliard de euro într-o centrală pe cărbune la Brăila. Investitorii se băteau pentru cele două reactoare nucleare de la Cernavodă, iar Marubeni (Japonia) pregătise 170 de milioane de euro pentru un grup pe gaze la una din centralele din Bucureşti.

Zece ani mai târziu, nici unul din aceste proiecte nu fusese implementat. Deşi guvernanţii au liniştit opinia publică spunând că - la oportunităţile oferite de România - investitorii nu vor lipsi niciodată, nimeni nu s-a mai arătat interesat. Am rămas cu sistemul de producţie construit în anii comunismului, care - cel puţin pe hârtie - avea suficiente capacităţi pentru a susţine consumul intern. Doar că 80% dintre termocentrale au durata de viaţă depăşită, iar o treime dintre hidrocentrale ar trebui oprite. Sistemul energetic ar avea nevoie de retehnologizări de peste 30 de miliarde de euro.

În prezent, doar 20.000 de MW din puterea instalată de 24:000 MW sunt disponibili. Într-o iarnă ca aceasta însă, capacităţi de 8.000 de MW nu funcţionează, nivelul apelor este scăzut, minerii sunt in grevă şi nici vântul nu prea bate, în ciuda afirmaţiilor optimiste ale ministrului Anton Anton. În primele săptămâni ale acestui an, România a avut nevoie să importe energie, iar orice nouă avarie ar fi destabilizat serios situaţia.

După Revoluţie, investiţiile în energie se numără pe degete. Începute de Ceauşescu, cele două reactoare nucleare de la Cernavodă au fost puse în funcţiune în 1996 şi 2007. OMV Petrom a construit o centrală nou pe gaze la Brazi, iar în perioada 2009-2015, profitând de cea mai generoasă schemă de sprijin din UE, investitorii străini au montat ”păduri” de centrale eoliene, în valoare de 4,5 miliarde de euro.

Joi, după o săptămână de negocieri, Ministerul Energiei a convins minerii din CE Oltenia să oprească greva, oferindu-le 1.000 de lei brut în plus la salariu. Deja Termocentrala Rovinari fusese nevoită să închidă unul dintre grupuri, pentru că nu mai avea stocuri de cărbune. Una dintrre soluţiile avute în vedere de minister este anularea taxei de 2% pe afacerile producătorilor de cărbuni, proaspăt introdusă de la 1 ianuarie, ca măsură de salvare a bugetului pe 2019. O alta - cerută de tot mai multe voci din PSD - este schimbarea ministrului Energiei Anton Anton.

Găsiţi în Ziarul financiar, cifrele seci care arată cât am investit în sistemul energetic, dar mai ales câte proiecte în valoare de miliarde de euro am pierdut după Revoluţie.

 

Citește și: