Andrei Luca POPESCU
1866 vizualizări 3 mar 2013

Ministrul Economiei, liberalul Varujan Vosganian, invitatul ediţiei de duminică a emisiunii DUPĂ 20 DE ANI, difuzată de ProTV şi Voyo.ro, a explicat aparentul conflict dintre el şi premierul Victor Ponta, în legătură cu planul guvernamental de restructurări în sectorul bugetar al economiei şi industriilor. El a susţinut că este vorba despre o falsă temă, menită să bage zâzanie în coaliţia de guvernare USL.

“Vi s-a părut că domnul Ponta a sugerat că are vreo neînţelegere? Noi ne înţelegem foarte bine, nu mai sugeraţi neînţelegeri. Eu cu domnul Victor Ponta, de când ne cunoaştem şi cred că sunt 15 ani de atunci, nu am avut nicio divergenţă. Cred că este o temă inventată, fie că se inventează declaraţii de-ale mele la dânsul, fie că dânsului i se spun declaraţii pe care eu nu le-am făcut. Tentativa asta permanentă de a băga zâzanie între miniştrii PNL şi miniştrii PSD, între mine şi primul ministru, până acum s-au dovedit zadarnice. La fel cum s-a încercat până acum între mine şi domnul Constantin Niţă. Noi doi nu avem niciun fel de problemă, am coordonat împreună programul economic al USL”, a declarat Varujan Vosganian la emisiunea DUPĂ 20 DE ANI.

Vosganian a explicat că actul normativ privind restructurările este o lege-cadru ce funcţionează în România din 2006 şi care a fost reînnoită de două ori, iar ultimul termen de reînnoire expira în decembrie 2012. Actul normativ era asumat de guvernarea USL de la bun început, însă Vosganian recunoaşte că premierul nu a fost informat că acest act este lansat în dezbatere publică, pentru că nu se obişnuieşte aşa ceva în astfel de cazuri.

“În procedură, la nivelul Guvernului, sunt sute de acte normative. Guvernul, la nivelul deciziei, are în timpul unui an cam o mie de acte de acest fel. De aceea cred că este greu de presupus ca în momentul iniţierii, primul-ministru să fie informat în  legătură cu toate. Eu l-am scos de pe siteul Guvernului dintr-un motiv precis: în momentul în care ordonanţa a intrat în dialogul cu sindicatele, a existat o interpretare că această ordonanţă a fost dată pentru că vor exista iminente disponibilizări masive. Cei care au comentat nu au lecturat cu atenţie textul. Eu am avut o discuţie cu primul ministru, după şedinţa de guvern şi am spus aşa: hai să facem o nouă discuţie cu sindicatele, împreună cu ele să arătăm că sindicatele doresc acest text”, a explicat Vosganian.

Ministrul susţine că principalii lideri de sindicate susţin această lege, ba chiar sunt mulţumiţi că ea fixează drepturi suplimentare precum plăţile compensatorii.

Întrebat la emisiunea DUPĂ 20 DE ANI dacă este mulţumit de modul în care portofoliul Economiei şi Industriilor a fost împărţit între PNL şi PSD, Varujan Vosganian a dat un răspuns diplomatic: “În momentul de faţă, sunt 100% mulţumit pentru că am acceptat. Dacă m-aţi fi întrebat înainte de a fi ministru, poate v-aş fi dat alt răspuns, dar în clipa când am acceptat să fiu ministru în această construcţie, ar fi incorect din partea mea să spun că am nemulţumiri. Nemulţumirile le spui înainte şi le laşi la vestiar. Când intri pe teren, intri ca un om care eşti conştient de situaţie”.

Guvernul cu "rol istoric". Auditul coordonat de Liviu Dragnea

Varujan Vosganian a anunţat că Guvernul lucrează, sub coordonarea vicepremierului Liviu Dragnea, la planul privind sectoarele bugetare de unde vor avea loc restrucurări, treptat, până în anul 2018. Până atunci însă, se vor crea alte locuri de muncă.

“Până în 2018, locurile de muncă din industrie şi din economie trebuie să urce cu cel puţin 1 milion. În sectorul bugetar, fac eforturi să reduc personalul, nu ca decimarea legiunilor romane, la întâmplare, ci după un audit. Împreună cu domnul Liviu Dragnea şi colegi din alte ministere lucrăm la un astfel de audit, ca să ştim exact cum stăm. Termenul limită este până la jumătate anului. Guvernul acesta are un rol istoric: ar trebui să fie primul guvern care să fie într-adevăr guvernul societăţii deschise şi al economiei de piaţă. Să nu fie doar guvernul unui sector, în dauna celorlalte”, spune Varujan Vosganian.

Ministrul Economiei a dat exemplu AVAS, unde lucrează aproximativ 270 de persoane şi unde ar urma să rămână în jur de 200. Sau companiile de sare şi de ape minerale, care ar putea să dispară: “Sunt un fel de intermediari între banii bugetari sau resursele minerale şi firmele private. Ei bine, unele trebuie să dispară. Putem să colectăm direct resursa prin investitorul privat şi să nu mai existe un intermediar de stat care cheltuieşte bani. La unele nu, de pildă Agenţia Nucleară nu poate să dispară”.

Ce a discutat ministrul Economiei cu ambasadorul Rusiei

Varujan Vosganian a declarat că a discutat mai multe teme economice cu ambasadorul Rusiei la Bucureşti, în întâlnirea pe care au avut-o în această săptămână.

“Am inventariat şi problema Oltchim, şi problema Mechel, şi chestiunea Alro Slatina. Am vorbit despre posibila cooperare cu Gazprom pe diverse formule. Interesul anumitor firme din Rusia pentru Oltchim rămâne. Nu am trecut cu niciunul dintre posibilii ofertanţi la un dialog concret. Avem în acest moment trei ofertanţi producători în domeniu, doi ofertanţi interni producători în domeniu şi doi traderi. Dar noi dorim să avem relaţii corecte cu toţi, nu pot face publice numele lor. Nu doresc să transform privatizarea Oltchim într-un spectacol, aşa cum s-a întâmplat anul trecut, doresc discreţie şi seriozitate. Cineva care spune că doreşte să caute investitori străini să îl ajute, dar doreşte şi să împartă combinatul la muncitori, ca după naţionalizarea din 1948, vă imaginaţi că nu este o soluţie”, a spus Vosganian.

Cele trei etape privind soarta Oltchim. Arpechim rămâne la pachet cu combinatul

În legătură cu privatizarea Oltchim, ministrul Economiei a recunoscut că FMI este foarte sceptic, însă spune că el speră încă într-un succes. Vosganian spune că în două luni Oltchim trebuie să-şi rezolve situaţia funcţională, în şase luni situaţia juridică, iar într-un an să înceapă să îşi amelioreze situaţia financiară.

“Eu am trei orizonturi de timp pentru Oltchim. Cel scurt este de două luni, în care eu trebuie să rezolv problema funcţionării curente a Oltchim. Avem un plan în care să luăm nişte bani de la un consorţiu de bănci, să punem un management privat, adică să facem un management de societate comercială, care să dea încredere traderilor şi băncilor. Eu în trei luni trebuie să asigur o capacitate funcţională de 50% la Oltchim.

Orizontul pe termen mediu este iunie-iulie. Până atunci trebuie să ştim dacă Oltchim este privatizabil sau nu. Eu încă mă încăpăţânez să cred că este. Am avut consultări cu organizaţii financiare internaţionale. FMI este foarte sceptic în privinţa privatizării Oltchim.

Orizontul pe termen lung este sfârşitul lui 2013, când Oltchim trebuie să intre în altfel de parametri, încât să aibă dialog cu creditorii şi să înceapă să-şi îmbunătăţească situaţia financiară”, a explicat ministrul Varujan Vosganian la DUPĂ 20 DE ANI.

Vosganian a mai declarat că strategia Guvernului rămâne în continuare ca rafinăria Arpechim, care asigură materia primă pentru combinatul Oltchim, să fie dată la pachet în cazul unei privatizări. Vosganian spune că CEO-ul Petrom, Mariana Gheorghe, a promis că va menţine Arpechim pe linia de plutire, până la o eventuală privatizare a Oltchim.

“Dacă Arpechim nu are viitor, eu nu am nicio şansă să merg la bănci şi să cer bani în contul garanţiei. De aceea, pentru mine un mesaj pozitiv din partea OMV Petrom este fundamental. Am avut o discuţie cu Mariana Gheorghe şi în paralel cu băncile şi am obţinut următoarele garanţii: de la bănci, că orice formulă de privatizare va avea o formulă integrată cu platforma de petrochimie, iar de la domna Mariana Gheorghe că Arpechim va fi ţinut într-o formulă integră fizic şi funcţional, până când noi vom face oferta de privatizare Oltchim. Noi dorim o privatizare integrată chimie-petrochimie, iar pentru asta avem nevoie de ipoteza rafinăriei Arpechim. Pentru că s-ar putea ca unii doritori să ia Oltchim să aibă sursele lor de materie primă, iar alţii să găsească o formulă de integrare a rafinăriei”, a spus Vosganian.

Planul ruşilor de la Mechel, după tranzacţia de 52 de euro

“Imediat după ce a apărut informaţia aceea stranie, în care s-a tranzacţionat la vreo 200 de lei o companie cu multe pierderi, am invitat acţionariatul Mechel la discuţii. Nu vă ascund că am avut o consultare şi cu ambasadorul Rusiei. Am discutat cu noul acţionar şi am spus că aş dori să ştiu în ce mod această nouă companie va putea să asigure un viitor pentru cele 4 companii plus Oţelul Roşu, dat fiind că din 2008 până acum noi am pierdut o treime a industriei siderurgice. Am pierdut 10.000 de salariaţi din 32.000, iar din producţia de oţel de vreo 5 milioane şi ceva de tone am ajuns la 3 milioane şi ceva de tone. A doua zi am invitat la discuţii şi Arcelor Mittal, pentru a avea o imagine completă”, a povestit ministrul Vosganian la emisiunea DUPĂ 20 DE ANI.

Mechel are de recuperat returnări de TVA care sunt în evaluare de câţiva ani, iar suma este de vreo 150 de milioane de lei, susţine Varujan  Vosganian, care a intervenit la Ministerul Finanţelor, pentru a urgenta evaluarea acestor returnări de TVA.

“Mechel mi-a spus că vor redeschide Târgovişte şi Buzău, ceea ce înseamnă cam 80% din capacitate, iar în ce priveşte Brăila, Câmpia Turzii şi Oţelul Roşu încearcă un plan de reorganizare pe care îl speră cu succes. Mi-au oferit o etapizare şi m-au asigurat şi că vor atrage resursele financiare din sectorul bancar. Eu le-am spus că doresc să avem o nouă discuţie la jumătatea lunii martie, când ei să îmi prezinte modul în care îşi onorează aceste obigaţii.

Ei au ridicat tema concurenţei neloiale care vine din alte pieţe şi care duc la reducerea preţurilor. Apar tot felul de firme mici care aduc oţel-beton la un preţ mai mic, apoi dispar şi nu plătesc TVA. Mi-au spus că piaţa aceasta gri a oţelului-beton este de circa 100.000 de tone, care înseamnă 15% din întreaga piaţă. Eu am adresat Ministerului Finanţelor rugămintea să găsească o formulă prin care să stopeze aceste practici”, a mai spus Varujan Vosganian.

Citește și: