Loredana VOICULESCU
43675 vizualizări 17 nov 2011

Cazul "Farmacistul", închis în 2010, a fost unul dintre cele mai dificile cazuri cu care s-au confruntat poliţiştii din cadrul Oficiului Naţional Central pentru combaterea falsului de monedă, cecuri de călătorie.

"A fost cea mai mare cantitate de bancnote false de valoare mare identificate, mai precis 271 de bancnote de 500 de lei, care au fost ulterior retrase din circulaţie. Calitatea cupiurilor falsificate era peste media celor găsite până atunci", a explicat joi, la BNR, subcomisarul Alexandru Joiţoiu de la Oficiul Naţional Central pentru combaterea falsului de monedă, din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Subcomisarul făcut o prezentare la BNR, în cadrul simpozionului "Istoria bancnotei româneşti-130 de ani de la imprimarea la Bucureşti a primei bancnote emise de BNR".

Foto:Imprimeria clandestină

Liderul "bolnăvicios" al grupării de falsificatori îşi cumpăra medicamente ieftine cu bancnote false de 500 de lei

Gruparea de falsificatori era formată din cinci persoane care, cu ajutorul unei aparaturi închiriate, falsificau bancnote de 500 de lei, pe care le plasau unor farmacii. "Liderul grupului era o persoană care avea în jur de 130 de kg. El era mai <<bolnăvicios>>. Se plimba pe la farmacii, din judeţul Dolj, până în Galaţi. Stătea de vorbă cu farmaciştii, le povestea despre problemele pe care le avea cu inima şi, profitând de neatenţia lor, le dădea banii. Cumpăra medicamente ieftine, dar farmacistul nu era atent la bancnotă. De aici şi numele cazului - <<Farmacistul>>", a precizat pentru gândul Alexandru Joiţoiu.

Cazul a fost cu atât mai dificil cu cât falsificatorii "se oboseau să schimbe chiar şi seria bancnotelor, hârtia avea o calitate superioară, lucioasă, care imita plasticul şi în plus a fost pentru prima dată când au fost imitate până şi microperforaţiile", a adăugat Joiţoiu.

Subcomisarul a prezentat filmul flagrantului realizat de poliţie în luna martie a anului trecut în "cazul Farmacistul". "Gruparea avea cinci persoane, care au fost arestate. Au fost efectuate şase percheziţii, cinci la domiciliile celor din grupare şi una la sediul imprimeriei clandestine", a declarat pentru gândul Joiţoiu. Pentru falsificarea de monedă legislaţia prevede pedepse cu închisoarea între 3 şi 12 ani.

"Lectura obligatorie" a falsificatorilor: "Cum să devii bogat", de Donald Trump şi "Tată bogat, tată sărac" de Robert Kiyosaki

La domiciliul liderului grupării de falsificatori poliţiştii au găsit o adevărată bibliotecă. Între cărţile pe care le studia şeful grupării se numărau "Cum să devii bogat", de Donald Trump, "Tată bogat, tată sărac", "Profeţiile tatălui bogat" şi "Ghid de investiţii" de Robert T.Kiyosaki, "Câştigătorii" de Jack Welch., "Gândeşte bine şi în stil mare"- Donald Trump. "Secretul bogăţiilor", scrisă de Napoleon Hill şi "Gândirea milionarului american" a lui Thomas J Stanley, precum şi o carte despre "Falsul în acte", de Dumitru Sandu au mai fost identificate de reprezentanţii Poliţiei.

Liderul şi încă doi membri ai grupării de falsificatori din cazul "Farmacistul" au primit pedepse cu închisoarea de 3-4 ani.

2.044 de bancnote autohtone false identificate în 9 luni

În primele nouă luni din acest an poliţia a identificat 5.815 bancnote contrafăcute, dintre care 2.044 sunt bancnote autohtone. Aproape jumătate dintre acestea sunt euro, 35% sunt lei, 11% sunt dolari, iar 6% alte bancnote. Bancnota de 100 de lei este cea mai contrafăcută. Aproape 80% dintre bancnotele autohtone false identificate de poliţie sunt bancnote de 100 de lei.

"Bancnotele de 100 de lei prezintă o atractivitate pentru plasatori şi au o valoare ce asigură cât de cât un profit", a declarat subcomisarul Alexandru Joiţoiu. În medie, poliţia a identificat în acest an aproximativ 200 de bancnote false autohtone pe lună, reprezentanţii IGP declarând că în perioada de criză numărul cupiurilor false identifcate a cunoscut o creştere.

Doar 2% dintre bancnotele false din România sunt imprimate pe substrat de plastic, fiind mai dificil de recunoscut, însă şi acestea sunt făcute grosolan, a declarat joi Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul unui simpozion organizat cu ocazia împlinirii a 130 de ani de la imprimarea, la Bucureşti, a primei bancnote emise de BNR.

Citește și: