12929 vizualizări 6 mai 2015

Constat cu tristeţe că adânc, în mentalul naţional, s-a împământenit uşor, dar sigur, obiceiul de a face scut în faţa infractorilor.

Asistând cum turiştii, aflaţi la sfârşitul săptămânii trecute în staţiunea Vama Veche, i-au primit pe ofiţerii de la antifraudă cu valuri de huiduieli specifice galeriilor, mai mult sau mai puţin sportive, „Vine controlul / Să-şi ia omorul”, parcă am avut un deja-vu. Am asociat imediat această atitudine ostilă faţă de cei veniţi în numele legii să scoată la suprafaţă economia neagră, aceea care alături de corupţie a facut atât de mult rău societăţii româneşti, ducând la actuala prăpastie dintre clasele sociale, cu cea a parlamentarilor atunci când se substituie practic puterii judecătoreşti, statuând nevinovăţia în dreptul unor colegi acuzaţi de corupţie.

Să fie acesta un semn că ne merităm conducătorii?

Trebuie să înţelegem cu toţii într-un final că acţiunile întreprinse de ANAF, prin Direcţia Antifraudă, în domeniul evaziunii fiscale, nu reprezintă nimic altceva decât echivalentul acţiunilor DNA în domeniul corupţiei. Iar dacă, în calitate de cetăţeni, ne dorim să restabilim odată starea de normalitate în ţara noastră, trebuie să acceptăm că fără a eradica evaziunea fiscală şi corupţia, atingerea acestui obiectiv nu este posibilă. Sunt conştient şi de faptul că inspectorii antifraudă pot comite abuzuri. Vă îndemn să le reclamaţi. Aveţi la dispoziţie căile legale, oricât de anevoioase pot părea acestea uneori. Doar educându-ne sa facem uz de lege, îi vom dezvăţa pe ei să facă abuz de ea.

Orice persoană particulară care este tentată să-şi nesocotească dreptul de a cere bonul fiscal, document care reprezintă unica dovadă a plăţii contravalorii unui produs sau serviciu, trebuie sa aibă in vedere două aspecte foarte importante:

- nesolicitarea bonului fiscal reprezintă modul pasiv de a păgubi bugetul statului, contribuind involuntar şi în mod inconştient la precaritatea serviciilor publice, dar şi la îmbogaţirea ilicită a unor pseudo-afacerişti.

- nesolicitând bonul nu doar vă cesionaţi un drept personal, dar îi afectaţi indirect şi pe semenii voştri. Cheltuielile statului sunt, în general, constante de-a lungul anilor. Cu cât baza de impozitare este mai mică, cu atât nivelul de impozitare va fi mai mare. Şi ajungem astfel să plătim taxe şi impozite mărite, sau altele noi, care mai de care mai stupide, pentru a acoperi găurile făcute în buget de alţii.

Conform unui raport ANAF, un singur club din staţiunea Mamaia a înregistrat, într-o singură seară la sfârşitul săptămânii trecute, vânzări fiscalizate de 221.000 lei. Ar fi interesant de ştiut care au fost încasările respectivului club în aceeaşi seară a anului trecut. Sau cu doi, trei, zece, chiar douăzeci de ani în urmă. În plus, sezonul estival nici nu a început încă. Dacă prezenţa pe litoral a ofiţerilor antifraudă va conduce la fiscalizarea unui procent mare al vânzărilor de produse şi servicii în acest sector, eu, ca cetaţean al acestei ţări, îmi doresc să-i văd acolo, în fiecare vară, până când respectarea legii va deveni gest reflex în Romania.

O mare parte din îmbogăţiţii patriei, şi mă refer la cei care au apărut ca ciupercile după ploaie, şi-au făcut averile din acest tip de evaziune, sau corupând diverşi funcţionari de-ai statului. Printre aceştia sunt şi cei care au făcut “afaceri” pe litoral în ultimii douăzeci şi cinci de ani.

Nu vă minţi singuri, crezând că toţi dintre cei care au ajuns sus au facut-o pentru că sunt mai înzestraţi decât ceilalţi. Pentru că realitatea din societate este suficientă dovadă să vă contrazică. Scara valorică a societaţii în care trăim este ca o piramidă întoarsă invers. Cei care duc o viaţă fără griji nu sunt profesori sau medici emeriţi. Sunt cei care au făcut religie din “a se băga în faţă”, zi de zi, în toate domeniile vieţii, având convingerea că vor găsi de fiecare dată pe cineva care să le cesioneze dreptul lor şi, de cele mai multe ori, şi dreptul celorlalţi.

Veţi spune poate, că este inutil. Că în urma acestor acţiuni nu vor rezulta decât mai mulţi bani de furat de către alţii. Posibil să fie aşa. Însă, este o altă realitate la care asistăm în aceste zile. Ce culege acum ANAF-ul va urmări mâine DNA-ul.

Cristian Enache (35 de ani) lucrează în IT şi este unul dintre cei cinci challengeri ai campaniei Vreau Preşedinte

Citește și: