Ionela Banarescu
Gabriela Antoniu
787 vizualizări 14 aug 2019

Ionela Bănărescu: S-a comunicat faptul că există o înregistrare de 17 minute...

Ion Cristoiu: 16.

Ionela Bănărescu: 16 minute între Alexandra şi poliţistul care a preluat.

Ion Cristoiu: Comisarul Constantin Pistol, şeful investigaţiilor criminale de la poliţia din Caracal. Da.

Ionela Bănărescu: Noi am făcut o solicitare să fie făcută publică această convorbire, nu am primit răspuns. Întrebarea mea este...

Noi despre ce spune Dincă, ce face Dincă nu ştim decât, nu de la el, din ce spun alţii. Poate că e mut. Dumneavoastră l-aţi auzit vreodată vorbind?

Ion Cristoiu: N-aţi primit răspuns pentru că nu se dă răspuns.

Ionela Bănărescu: Da. De ce credeţi că dacă au putut să dea înregistrarea cu 112, de ce nu o pot da pe aceasta care este în pachetul cu 112?

Ion Cristoiu: Este cel mai important document al acestei anchete. Deci acest caz este, repet, şi de vreo săptămână spun într-una oficial, peste tot unde mă duc şi scriu, în legătură cu acest document şi am să spun de ce este crucial pentru a ştii ce s-a întâmplat acolo. Noi nu ştim nimic până acum decât, foarte interesant, din avocaţii din oficiu care aţi observat că-l înfundă pe Dincă. Deci el are apărători şi toţi se duc la televizor şi spun Dincă e şi mai criminal, Dincă  e un monstru, bun. Dar, atenţie, foarte important, noi despre ce spune Dincă, ce face Dincă nu ştim decât, nu de la el, din ce spun alţii. Poate că e mut. Dumneavoastră l-aţi auzit vreodată vorbind? Nu l-a auzit nimeni din România zicând mi-e sete. I se pune pe seamă că are televizor în cameră, că a zis bine că mi-aţi strâns, dar aţi observat, el este un personaj puternic, central, dar nu apare pe scenă, dar toată lumea vorbeşte. Bun, hai să vă spun documentul acesta. Alexandra sună la 112, ca să înţeleagă telespectatorii, în momentul în care ai o problemă suni la 112, la 112 este un dispecerat fie central fie zonal. Deci dacă tu eşti din Caracal, 112 nu e din Caracal, e la nivel central. Sigur, nu discut ce-a zis dispecera. Dispecera sau dispecerul de la STS are misiunea, din ce spui tu, să te repartizeze unuia din dispeceratele de intervenţie. Dacă spui mi-e rău şi leşin şi cutare te trimite la ISU, adică îţi face legătura cu ISU care e tot 112. Dacă zice vine unu şi cu toporul în cap te trimite la dispeceratul de poliţie. Prima convorbire se încheie a venit, a venit, iar un mare mister, de ce ar spune încheie convorbirea a venit, a venit, revine cu telefonul doamna aia de la dispecerat, nu întreabă cine a venit, iar o nebunie, bun. După ce termină şi a doua convorbire, dispecera îi dă legătura, şi este foarte important, la dispeceratul Slatina, aşa se explică de ce Vasilescu ăla... care dispecerat... el habar nu avea cum e Caracalul, el era la Slatina, şi ăsta face legătura la poliţie. Ultima convorbire cu acest Vasilescu, în care el îi spune nu mă mai ţine domnişoară, ştiţi toată povestea asta, că am treabă şi ea spune bine, bine, bine nu vine, vine, vine. Deci spune bine, am înţeles, da? Intră în joc poliţia din Caracal. Cei de la poliţie sună patrula pedestră şi spune bă, vedeţi că aveţi pe acolo un caz de răpire. Unul dintre cei de la poliţia pedestră i-a numărul de telefon de pe care sunase fata şi o sună, la 11 şi 12 minute. Din conţinutul acestei prime convorbiri de pe un telefon al lui, el se află scris într-un raport, avem acest rezumat în raportul corpului de control, bun. Se spune că el n-a reuşit să afle, ăla pedestru, vine la unitate, la poliţie şi acolo şeful investigaţiilor criminale din poliţia Caracal, domnul comisar Constantin Pistol, fie-i numele lăudat, i-a telefonul domnului ăsta şi o sună el pe Alexandra şi vorbeşte 16 minute. Urmare a acestei convorbiri, el face un raport scris, bănuiesc că a povestit multe acolo. Acest raport este prezentat în raportul corpului de control un sfert de filă. Deci e clar că corpul de control a văzut raportul, dar nu l-a dat tot. Şi atunci noi am spus de sute de ori, domnule, desecretizaţi ce scrie nea Gigel ăla, Pistol pentru că ei susţin că, nu ştiu nu mă pricep, convorbirea nu poate fi audio, că a fost pe telefon, dar măcar ce-a scris ăla, că a scris mai multe pagini. Ei, acest, cum aţi făcut şi dumneavoastră, această cerere de-o simplitate uluitoare se loveşte de refuzul domnului Fifor. Deci au desecretizat raportul corpului de control al poliţiei, nu l-au desecretizat pe acesta, s-a desecretizat ăla de la 112 şi cu toate acestea un text... Este crucial pentru că este greu de imaginat că în 16 minute nu a avut loc o convorbire şi despre cine e ăla, cum a ajuns ea... n-are cum. Ei spun că în cele 16 minute domnul acesta care era din Caracal, el nu descoperă un moment unde e ea. Dar oricum, refuzul de a desecretiza arată că ceva e în neregulă acolo în ce spune el. Fie că el o ia la întrebări şi îi spune da, nu eşti la cutare şi lasă că nu ştiu ce, fie că ea spune nişte lucruri, de exemplu i se atribuie ei, textual în aşa-zisul raport, şi fata a zis că bărbatul nu se află lângă ea fiind plecat la farmacie să ia alifie pentru răni. Nu ştiu doamnă dacă nu e pus de la el pentru că această afirmaţie pusă pe seama fetei schimbă totul. E greu de presupus că unul din ăsta brută se duce să-ţi ia alifie pentru mâini şi să-ţi mai şi spună ţie după ce te-a violat şi te-a abuzat că mă duc la farmacie. În finalul raportului de la MAI pe care l-am publicat se spune aşa: ghilimele, citez, în finalul raportului său, pe care nu-l ştim, poliţistul spune că pe fond de lătrat de câini, foarte interesantă observaţie, fata zice că a venit bărbatul şi nu mai poate vorbi şi din acel moment se închide. De ce este foarte important, convorbirea se termină la 11 şi 28, potrivit tuturor datelor Dincă a venit la 12 şi ceva. Dar, repet, vă imaginaţi, nu înţeleg de ce refuză. A încercat şi Cumpănaşu, am făcut şi eu gălăgie, aţi făcut şi dumneavoastră adresă, ei refuză. Domnul Pistol nu are voie să vorbească cu presa, de ce să nu vorbească? Nu ştiu dacă a fost audiat penal, nu intern, pentru că el este un martor, e omul cu care a vorbit 16 minute, bănuiesc că o ţine minte în afară de ce-a scris.

Ionela Bănărescu: Dar de ce credeţi că domnul Fifor, după toate demisiile şi aparenta tăiere în carne vie, pur şi simplu refuză sau încearcă să-l protejeze pe acest poliţist? De ce ascunde tocmai această declaraţia minoră, deci după atâtea capete tăiate, după atâtea demisii la nivel înalt, de ce se încăpăţânează să protejeze tocmai acest document.

Ion Cristoiu: Eu nu cred că protejează poliţistul. Deci în documentul respectiv nu ştiu ce-a scris, noi nu avem convorbirea. Nu ştiu, deocamdată nu ni s-a spus, am înţeles că până la urmă ele se stochează, nu ştiu, nu mă pricep, dar faţă de 112 unde am convorbire înregistrată, am audio, am transcriere limpede, da? Dincoace este clar că ăla când a scris, n-a scris numai jumătate de filă, n-avea cum, a vorbit 16 minute, a scris mai mult, da? Poate că n-a scris mai mult, dar dacă îl întrebi, nu ştiu, de presă, poate că ne spune ceva, era agitată, nu era agitată, ce-a putut să vorbească. Probabil, după părerea mea, că în această convorbire sunt nişte lucruri care sunt secrete de stat. Nu ştiu, nu ştiu ce i-a zis fata lui, deci... gândiţi-vă că Alexandra vorbeşte la 112 un minut, două. El vorbeşte 16 minute, n-ai cum în 16 minute bănuiesc că n-a întrebat-o numai culoarea părului.

Ionela Bănărescu: Ce secrete de stat ar fi putut să-i spună Alexandra, un copil de 15 ani, răpit, sechestrat, violat, bătut, unui poliţist? Ce secrete de stat să deţină Alexandra?

Ion Cristoiu: Poate în cursul convorbirii sunt nişte elemente care pot trimite la o raţiune de stat. Nu ştiu, poate că i-a zis.. eu am presupus şi ipoteza, plecând acest Dincă de acasă la 8.40, că de fapt a venit un client, nu ştiu, poate că acolo era un fel de bordel mascat, poate că în timp ce el a plecat, că el pleacă şi vrea să se vadă că pleacă, poate că clientul ăla a omorât-o. Poate că acel client e foarte important, eu de aia spun. Nu mă lansez în ipoteze, dar vedeţi dumneavoastră cei care sapă neîncredere în instituţii sunt instituţiile. Eu spun da, bă, ce vreţi? Poftim, nimic deosebit, poate că în raportul ăla nu e nimic. Dar faptul că ei refuză indiferent de cereri, deci nu se poate, conştienţi că orice refuz de desecretizare, orice ordin dat lui Pistol să nu vorbească adâncesc bănuielile, e ceva în neregulă. Spuneţi-mi dumneavoastră, adică... În ştiu pe domnul Fifor, el face parte dintr-o echipă PSD-istă care vrea să pară modernă, aţi văzut şi dumneavoastră, deosebiţi de Dragnea. Nu înţeleg, adică dacă aţi observat el nici măcar nu răspunde şi a fost provocat, cel puţin de mine, pe televizor, domnul Fifor, desecretizaţi! Cumpănaşu a făcut cerere, dumneavoastră aţi făcut şi am înţeles că ce? Va răspuns că e secret de stat sau ce e, că e de anchetă. Cum să fie de anchetă. Şi ca să trag aici o concluzie, nu noi jurnaliştii săpăm neîncrederea în instituţiile statului. Instituţiile statului îşi sapă neîncrederea pentru că, repet, refuză asta, se fac că lucrează, aţi văzut şi dumneavoastră, în fiecare dimineaţă se duc ăia acolo, n-am înţeles ce fac. Acum trei zile căutau un picamer, acum cică vine un escavator, e ceva în neregulă. Eu nu cred că sunt atât de proşti, adică nu cred că o anchetă făcută de DIICOT, o anchetă de Parchetul Caracal, da, la un asemenea nivel că ei anchetează un omor nu un trafic. Ei chiar ne iau peste picior, adică aţi observat şi dumneavoastră, în fiecare zi ne spun că mâine aduc un escavator, dar e atât de greu? Deci e ceva în neregulă în comportament. Dumneavoastră credeţi că sunt aşa de proşti? Eu nu cred, la nivel de DIICOT.

Omul a recunoscut, INML-ul a anunţat deja că e ADN-ul ei. Iertaţi-mă, nu înţeleg de ce se duc în fiecare zi, în fiecare zi ce? Poate să fie un omor mai omor?

Ion Cristoiu: Hai să lămurim şi povestea cu maniacul sexual. Există, sigur, în istorie şi în lumea contemporană cazuri de bărbaţi care, având o traumă psihologică, i-a bătut mama, i-a lăsat nevasta, i-a părăsit iubita, caută în realitate femei pe care să se răzbune. De regulă, ele trebuie să fie de un anumit fel, deci în cazul de faţă nu avem pentru că Luiza diferă de fata asta. Nu poţi să spui că e la fel de blondă şi are aceeaşi ochi. Maniacii sexuali, ca să-i atribuim lui, se satisfac sexual prin omor. Adică au un ritual al omorului, nu ajung la satisfacţie sexuală decât dacă o strâng de gât, îi scot ochii, o ard. În cazul de faţă, potrivit documentelor oficiale ale DIICOT un domn a răpit o minoră, a abuzat-o sexual, a găsit-o cu telefonul în mână, nu eu spun, ei, i-a dat un pumn din greşeală, aţi înţeles că din greşeală, nu o omora ritualic şi apoi a vrut să scape de cadavru prin ardere. Din punctul acesta de vedere nu e nimic complicat, omul a recunoscut, INML-ul a anunţat deja că e ADN-ul ei. Iertaţi-mă, nu înţeleg de ce se duc în fiecare zi, în fiecare zi ce? Poate să fie un omor mai omor? E un omor.

Ionela Bănărescu: Păi a ieşit avocatul Luizei în public şi a declarat că iese miros de cadavru din pereţi, din gropile din curte, că este acolo un fel de groapă comună.

După părerea mea o parte a autorităţilor se confruntă cu o altă parte, cu altă forţă care scoate la iveală. Este singura explicaţie a acestui balamuc.

Ion Cristoiu: Am înţeles, dar pentru groapă comună nu trebuie preluat de DIICOT, să ne lămurim. Avem o instituţie care cheltuieşte foarte mulţi bani şi au şi salarii care are drept misiune crimă organizată şi terorism.

Ionela Bănărescu: Poate că şi de aia s-au dus acolo.

Ion Cristoiu: Dumneavoastră nu vedeţi că ei nu extind ancheta dincolo de curtea lui? Am înţeles, să presupunem că săpând, dărâmând casa descoperă, nu ştiu, un cadavru, trei cadavre. Şi? Tot omor... Adică ăla poate să-l facă şi Parchetul General, poate să-l facă şi Parchetul de la Olt, hai să spunem, dar n-am nevoie... A, DIICOT-ul trebuie să descopere o reţea şi e foarte greu să descoperi. Trebuie să-l iei pe ăla, poate că în reţeaua aia e un cap mare, e un lider mare. În cazul de faţă, repet, este...

Ionela Bănărescu: Dar ce eforturi ar trebui să facă DIICOT-ul în Caracal unde toată lumea ştie de reţelele de traficanţi care acţionează la vedere şi în strânsă prietenie cu poliţia. Poliţia a apelat la interlopi acolo pentru acest caz. Toată lumea ştie că există reţele de prostituţie, fiecare a ieşit acum să povestească câte un caz, mă rog, sub anonimat, dar nu e un secret pentru nimeni că acolo sunt reţele de prostituţie.

Ion Cristoiu: Dumneavoastră răspundeţi la o întrebare. Orice anchetă de acest gen are şi alte piste. Adică nu poţi să mergi de două, de trei săptămâni, ăsta e un asasin singuratic, ne ducem, săpăm şi mai descoperim încă un... cum l-a descoperit, da? Hai să zice, nici măcar la Luiza nu ştim. Bun, am spus, cu tot respectul pentru fetele presupus moarte, altele decât cele două, şi dacă descoperi că a omorât 20, tot atâţia ani de închisoare face. Adică bun, pe viaţă. Da, dacă se extinde ancheta atunci de acord. Şi atunci există o grijă uriaşă să nu cumva să ieşi din perimetrul casei ăleia, să nu cumva să ieşi din ideea de asasin singuratic, asta mă surprinde pe mine. Aţi observat cum adică să iei listing-ul telefoanelor lui acum? Păi primul lucru pe care îl face un poliţist, un jandarm de cătun din Franţa iei şi vezi ai vorbit cu cutare, cutare... sigur că trebuie să fie o chestie oficială, percheziţie, dar aşa în sine se uită poliţistul şi zice hopa, stai puţin şi apoi... Nu. De ce, pentru că orice idee de reţea trimite, după părerea mea, la un lucru foarte periculos şi anume că fetele trăiesc. V-am spus că chiar din dimineaţa lui 26 ei au zis sunt moarte. Dar de ce? Pentru că dacă sunt vii, dacă sunt în reţea şi bănuiesc că sunt în reţea şi au fost duse, să spunem, în acel moment începe un coşmar pentru Klaus Iohannis. Unde sunt fetele? Vă imaginaţi ce-ar însemna ca ancheta să spună au fost luate şi sunt la o reţea internaţională?

Ionela Bănărescu: Dar cum rămâne cu analiza ADN-ului. ADN-ul aşa cum ştim nu minte.

Ion Cristoiu: E raport preliminar, atenţie. INML-ul spune că ei nu au raport final sau poate că să zicem că raportul final... ce-i ăla preliminar şi final. Dar dacă aţi observat o altă caracteristică a autorităţilor este să lase loc pentru dat înapoi. Pentru că după părerea mea o parte a autorităţilor se confruntă cu o altă parte, cu altă forţă care scoate la iveală. Este singura explicaţie a acestui balamuc. Dacă ar fi o acţiune unitară, a unui întreg sistem, el sigur ar înăbuşi în două, trei zile. Putem să ne ducem noi cu presa... că noi n-avem cum. Dar faptul că prin Cumpănaşu, prin alţii ies la iveală probabil că forţa asta care încearcă să ascundă, cu f mare, ştie că forţa cealaltă are documente. Şi atunci ezită. Domnul Bănilă a refuzat vineri seara, 2 august, să anunţe oficial că potrivit raportului preliminar Alexandra e moartă, a pus-o pe doamna Birchall. Probabil că el ştie ce ştie, domnule, dar de ce să intru eu aici? Asta este una din explicaţiile acestor contradicţii.

Nu cred că este vorba de bătaie, cred că este vorba ca Dincă să-şi asume asta, încercând să ocrotească şi el

Ionela Bănărescu: V-aş mai întreba de faptul că la prima percheziţie nu s-au găsit probe de sânge, nu s-a găsit mai nimic, după care s-au găsit. Întrebarea mea este cumva s-au dus acolo să caute probe sau să ascundă probe? Ce părere aveţi despre o asemenea ipoteză.

Ion Cristoiu: Da. Este foarte interesantă întrebarea. Potrivit documentelor oficiale, nu vorbesc niciun moment pe surse, pe documente. Potrivit documentelor oficiale, au intrat în prima etapă un grup foarte mare de poliţişti. Deci au intrat de la Caracal, a intrat procurorul şi au început percheziţia pentru căutare. Într-o oră percheziţia pentru căutare s-a transformat în cercetare la faţa locului pentru omor. Deci au început cercetarea de omor. Preluat de către Tribunalul Olt, o să vă faceţi cruce câţi inşi au venit. Criminalişti de la Olt, da, criminalişti de la Caracal, criminalişti de la Bucureşti, domnul Varga a venit cu o întreagă echipă şi acum spuneţi-mi şi mie această echipă de criminalişti care bănuiesc că au zeci de omoruri... cum să spun, ei fac cercetare la faţa locului timp de 14 ore  pe omor nu pe altceva. Şi ei nu descoperă pete de sânge şi ele se descoperă peste două săptămâni. Nu ştiu, orice... nu absolvent de facultate al Academiei de Poliţiei, în anul întâi... prima dată când te duci pe omor şi cauţi pete de sânge şi acum se descoperă în câteva... şi ei descoperă peste două săptămâni pete de sânge pe noptieră? Dacă aţi observat dumneavoastră descoperirile ulterioare nu sunt urmare a unor ascunzişuri. Adică au săpat undeva în podele şi era acolo un puţ şi în fundul puţului... Nu. Ei, pe noptiera pe care au văzut-o ăia, nici nu ştiţi câţi au venit acolo, am înţeles că au fost la nivel de 50 de inşi, deci 50 de inşi au făcut percheziţii unde sunt probe de omor, da? şi după aia au plecat de acolo, am înţeles, cu nişte oase care le-au dus la INML. Există o singură bănuială, anume faptul că el după ce recunoaşte este adus la Bucureşti, mai ţine-ţi minte. Acolo pot să suspectez faptul că a fost o încercare de a scoate presa din dispozitiv. Pentru că ei se bâlbâie, ţineţi minte pentru că ei l-au adus la Bucureşti pentru nişte pretinse dureri, a spus că-l pun la poligraf, mai ţine-ţi minte? Domnul Bănilă spune că nu vom relua decât peste o săptămână cercetarea, o reiau a doua zi şi a doua zi aţi văzut cum descoperă ei în fiecare zi câte ceva.

Ionela Bănărescu: Păi această cerere a domnului Dincă, a acuzatului, de a fi văzut de un medic legist pentru că a fost bătut, există posibilitatea să zică adevărul. Poate că a fost bătut.

Ion Cristoiu: Nu cred, nu cred că de aia a recunoscut. Hai să vă spun istoria recunoaşterii lui. În seriale, chiar mai bune sau mai proaste...

Ionela Bănărescu: Mă refeream la faptul că există suspiciunea asta, că tot despre suspiciuni vorbim, că ar fi fost bătut să spună ce trebuie.

Ion Cristoiu: Asta sunt de acord. Nu, eu spun următorul lucru, în seriale din start de la episodul întâi personajele au o logică, minimă. În cazul acestui serial există... personajul ăsta nu are logică. Ba e asasin cu sânge rece, da, dar asasinul cu sânge rece, potrivit avocaţilor, în noaptea de sâmbătă spre duminică a avut remuşcări. A avut remuşcări şi zice că a recunoscut. Nu ştim nici acum ce a recunoscut. Potrivit tuturor procedeelor juridice nu există recunoaştere, adică nu eu vin la dumneavoastră şi sunteţi anchetator şi zic da am ucis-o şi dumneavoastră râdeţi şi cum ai ucis-o, că trebuie să începi să povesteşti şi zici am ucis-o cutare, cutare, cutare, după ce ai terminat de scris te ia anchetatorul şi spui uite toporul, uite groapa. În cazul lui, aţi observat, zice că pe Luiza a aruncat-o în Olt, se duce cu el şi spune n-am aruncat-o în Olt am aruncat-o în Dunăre, undeva după asta, revine doamna Georgiana şi spune nu, a fost arsă. Nu cred că este vorba de bătaie, cred că este vorba ca el să-şi asume asta, încercând să ocrotească şi el pentru că în mafie... deci aceste reţele de trafic de minore sunt printre cele mai dure, mai dure chiar decât mafia. Ele nu acţionează transfrontalier în sensul că iau din România tipe care fac... pe şoseaua de Centură. De regulă ele iau, am văzut şi în cazul Epstein din America, ele iau comenzi, adică sunt oameni cu foarte mulţi bani care vor, nu ştiu, o fată gen Alexandra. Ele sunt ochite, răpite şi duse şi de aia nici nu mai revin pentru că ele nu sunt scoase pe stradă, sunt ţinute şi duse la domni, la... aşa cred, din punctul meu de vedere, poate fi şi varianta asta. În aceste condiţii, în mafie, dacă intri la puşcărie, deci intră foarte mulţi dintre ei şi ai 15 ani, când ai intrat, potrivit tuturor documentelor, vine un gardian la tine şi spune, atenţie, nu spui nimic, în timpul ăsta familia are cutare, cutare, avem noi grijă, dacă spui te spânzurăm a doua zi, normal, şi familia ta va avea... Nu este exclus ca el să-şi asume un lucru pe care nu l-a făcut pentru că bâlbâielile unui om care recunoaşte totul, cum spuneaţi dumneavoastră, adică cum recunoşti totul şi apoi nu poţi să spui unde e cadavrul. Dacă aţi observat ei fac cercetare la faţa locului ca şi cum criminalul nu le-ar fi zis nimic. Una e cercetarea la faţa locului şi alta este reconstituirea. Când ăla a zis nu mai e nevoie de cercetare că te duce el direct şi tu, sigur, iei proba de sânge  ca să vezi dacă nu minte. În cazul de faţă aţi observat că de o săptămână şi ceva noi nu avem de-a face că Dincă le spune mergem aici, da? Nu. Ei fac cercetare. N-ar trebui să le spună Dincă de faptul că are în pereţi fete? Repet, ce-l opreşte pe un om ca ăsta că a omorât una, două, trei, patru nu contează. Adică ce l-ar opri pe el, da domnule, am omorât 100, cum a fost şi în Cipru, şi merge la puşcărie, indiferent de câte a omorât tot pe viaţă poate să fie. Deci comportamentul acestui personaj despre care nu ştim nimic. El până la 6 dimineaţa vineri era un om normal. Adică nu erau probe că el era dintr-o reţea, că e criminal.

Ionela Bănărescu: Ne oprim astăzi cu discuţia aici şi rămâne să ne revedem în clipa în care apar...

Ion Cristoiu: Măcar când se desecretizează raportul ăla.

Ionela Bănărescu: Apar noi informaţii.

 

Citește mai departe:

Citește și: