Diana Grigore
325 vizualizări sâmbătă, 11:17

Mircea Diaconu a făcut aceste afirmaţii în contextul în care a susţinut că nu va ataca pe nimeni în campania electorală şi că preşedintele Iohannis execută al treilea mandat al lui Traian Băsescu.

„Ştiţi ce se întâmplă dacă finalmente eu o să fiu preşedinte, domnul Iohannis va fi unul dintre cetăţenii României faţă de care o să am toată condescendenţa şi tot respectul. Eu nu mă pot supăra pe nimeni în faza asta pentru că toţi vor fi cetăţenii, nu-i aşa, eu voi fi preşedintele tuturor, nu vreau să existe nimeni din România care să fie supărat pe mine, nici măcar domnul Georgescu care a încercat să mă bage în puşcărie în neştire, nici măcar doamna Kovesi care a semnat rechizitoriile alea care mă băgau în puşcărie efectiv, fără să fie niciun prejudiciu, pe nimeni nu am voie să mă supăr şi nu am să fac lucrul ăsta. Deci nu am să atac o persoană, ci o mentalitate sau o greşeală conceptuală în zona politiciisau o greşeală tactică sau o greşeală de poziţionare în zona asta”, a afirmat Mircea Diaconu.

Candidatul independent a atras însă atenţia că există o energie negativă, care s-a manifestat ca o frână pusă dezvoltării. „Atâta tot, dar nu ca persoană, n-am nicio problemă cu dânsul, dar am nişte lucruri care ar trebui să dea de gândit. Şi asta am zis într-un singur discurs la depunerea candidaturii, semnăturilor, şi am făcut o mică teorie a unui fel de energie negativă care există şi funcţionează şi care s-a manifestat plenar deci a fost tot timpul şi a pus frână de mână de picior de orice dezvoltării, mişcării, revenirii noastre, devenirii noastre. Iar din punctul numit Băsescu încoace a funcţionat plenar şi am zis un lucru şi pot să-l argumentez, pe logica asta, domnul preşedinte Iohannis execută al treilea mandat al lui Băsescu”, a susţinut Mircea Diaconu.

Prezidenţiabilul susţinut de ALDE şi Pro România a explicat şi de ce: “Facem o mică istorie şi eu sunt pasionat, citesc mai tare decât orice. După 89-90 erau două părţi puternice şi prezente, erau activiştii să zic, erau zona de la partid şi zona secu şi pentru început zona activiştilor a fost umană, posibilă, tolerantă, iar în zona secu pe sub masă şi nu mai ştiau cum să se transforme, să se acopere, să se mascheze altfel. Asta a durat o vreme după care începând dintr-un anume punct a început să se inverseze situaţia, iar cu domnul Băsescu odată sau începând cu domnul Băsescu, zona secu a devenit potentă, ştiţi cum scria pe zidurile Bibliotecii Centrale Universitare în Piaţa Revoluţiei, scria atunci, scria ”vom fi iarăşi ce-am fost şi mai mult decât atât”. Iată, cu domnul Băsescu s-a ajuns în punctul ăsta după părerea mea. Ce înseamnă asta, înseamnă că pârghiile, importanţa, forţa, aşezarea a funcţionat în sensul acesta. Şi din clipa aia nu s-a mai schimbat mare lucru, aceeaşi gen de susţinători, de mecanism, ca instituţii şi ca persoane au împins două mandate şi au reuşit două mandate ale lui Băsescu şi al doilea mandat era oricum, cum ni s-a părut tuturor, furat nu mai spun referendumul, păi a fost furat foarte clar. Singur nu putea să facă nimic şi vorbesc de un fel de armată, mini armată, fără uniforme, nişte oameni pe care nu-i ştii dar care fac totul”.

Un alt argument, amuzant, invocat de Mircea Diaconu pentru susţinerea teoriei sale, este menţinerea Deliei Dinu, ca şefă de protocol la Cotroceni şi în mandatul lui Klaus Iohannis.

“Vă mai spun ceva şi chiar o să vă amuze. Până şi, e o doamnă, nu ştiu cum o cheamă, la Cotroceni pe care am sesizat-o de la Băsescu începând, cu părul tuns scurt, care îi ia de mână îi bagă în maşină, îi scoate din maşină... (n.r.şefa de protocol) Nu s-a schimbat nici ea, deci m-aţi înţeles. E aceeaşi”, a afirmat Mircea Diaconu.

Întrebat dacă e de părere că această maşinărie a fost preluată de Iohannis la cheie, candidatul independent a răspuns: „Obligatoriu. Păi cred că nu avea altă soluţie”.

Presupunând că va câştiga cursa prezidenţială şi că această maşinărie va ajunge şi la el, Mircea Diaconu a spus că o va da afară pe şefa de protocol şi va refuza să stea stea la Palatul Cotroceni.

“Deci începând cu doamna tunsă scurt...Şi vă mai zic ceva, e aşa ceva de piază rea, nu ştiu, de orice, am zis şi mai zic o dată că văd că nu e clar. Eu n-am să stau nicio clipă în Cotroceni, de exemplu, dacă am să ajung acolo, nu în Cotroceni”, a mai spus Mircea Diaconu

Redăm integral partea a doua a interviului:

Monica Mihai: Bine aţi revenit la a doua parte a emisiunii, aşa cum am anunţat iniţial în a doua parte ni s-a alăturat domnul Mircea Diaconu, candidat independent la prezidenţiale. Bine aţi venit domnul Diaconu. Domnul Ion Cristoiu, aţi rămas şi dumneavoastră, continuăm seria interviurilor pe care am demarat-o cu toţi cei care candidează pentru cea mai înaltă funcţie din stat, în această seară ni s-a alăturat domnul Diaconu pentru a ne povesti puţin despre candidatura pe care o aveţi dumneavoastră pentru funcţia de preşedinte. Haideţi că începem prima dată cu cel mai fierbinte subiect al zilei, moţiunea de cenzură, şi dacă vă afectează faptul că a căzut guvernul Dăncilă în vreun fel candidatura dumneavoastră.

Mircea Diaconu: Ar trebui, mă rog, imaginându-mi că aş fi factor activ în toată povestea asta care se derulează, e în plină desfăşurare ar trebui să nici nu văd. Până azi, până când a căzut guvernul în parlament, trebuia să nici nu văd. Las că am foarte multă treabă şi nu m-am uitat foarte atent la ce se întâmplă, da, sunt şi eu la zi, ştiu ce s-a petrecut, însă astea se reglează în spaţiul parlamentar, politic, e concurenţa, polemica politică absolut obligatorie şi necesară. Problema mea e una singură, preşedintele nu poate fi factor activ în zona asta. Şi faptul că domnul Iohannis a cerut, a făcut o ţintă din asta, o performanţă chiar din asta, împingând cumva la o căruţă care nu-i a lui, după părerea mea cel puţin, aşa mi se pare după Constituţie, mi se pare un abuz, pur şi simplu. O trecere peste frontiera de competenţă a sa. N-avea ce să caute în partea aceea, triumful, nu e, pur şi simplu trebuie să citească rece o realitate politică, a căzut un guvern nu mi se pare un lucru tragic, se întâmplă în toate ţările europene, mă rog, civilizate, cad guverne, apar guverne, trebuie tratat simplu şi rece, tehnic aproape.

Monica Mihai: Ştiţi că au apărut încă de ieri deja informaţii în spaţiul public cum că va fi o problemă cu cele două partide care vă susţin pe dumneavoastră pentru prezidenţiale, teorii, vorbesc de ALDE şi Pro România...

Mircea Diaconu: Sunt trei. Mai am încă un partid care...

Monica Mihai: Că nu s-ar înţelege în ceea ce priveşte formarea noului guvern, s-ar putea să existe o problemă între cele două partide şi astfel dumneavoastră să rămâneţi sprijinit poate doar de Pro România.

Nu trebuie să facem nimic pentru că a schimba Constituţia fie şi cu o virgulă e un deranj atât de mare, numai asta nu ne mai trebuie. Dacă aşa e, aşa trebuie respectată.

Mircea Diaconu: Iertaţi, deci ăsta e un sprijin logistic, tehnic până la urmă şi binevenit la vremea la care a apărut, salutar chiar la vremea la care a apărut pentru că ca independent pur n-aveam tot felul de drepturi aşa cum au partidele care îşi pun candidaţi. De exemplu reprezentanţi în secţiile de votare, n-aş fi avut dreptul la asta plus rambursarea cheltuielilor în timpul campaniei care de abia începe, n-a început încă efectiv. A fost minunat, s-a pierdut acest sprijin logistic prin faptul că nu mai e niciun partid cu stat parlamentar, ALDE era cel care avea statut parlamentar şi nu-l mai are, drept care am rămas şi fără acest lucru. Însă nu e grija mea şi nici treaba mea. S-a făcut o alianţă, ei mă sprijină cum am spus logistic mai departe sunt chestiuni politice, îi privesc. S-a constituit o alianţă care funcţionează numai acum şi numai pentru sprijinirea candidaturii mele şi stop, după aceea dispare această alianţă, ei nu au o convenţie politică pe alte runde politice ulterioare sau pe termen lung. Nu. Ea va dispărea. Deci în noiembrie douăzeci şi nu ştiu cât, 24, 25, ea dispare pur şi simplu, nu mai are obiect. Deci nu are nicio importanţă ce gândesc ei ca partide, ei ca lideri, nu i-aţi văzut cu mine peste tot, nu, această alianţă are alţi doi copreşedinţi, Norica Nicolai şi domnul Câmpeanu, Sorin Câmpeanu. Asta este schema şi eu îmi văd mai departe de drumul meu, de pledoaria mea, mă uit ca participant totuşi la această cursă şi chiar mă deranjează. De exemplu, domnul preşedinte Iohannis astăzi a ieşit public şi a spus cum va fi următorul guvern pe care îl va soluţiona până la urmă sau accepta în parlament o majoritate. De unde ştie dânsul că va fi un guvern de tranziţie? Cine stabileşte? Domnul preşedinte stabileşte? Hai să citim Constituţia, nu are nicio prerogativă de tipul ăsta. Asta stabileşte parlamentul şi ce program de guvernare acceptă parlamentul prin vot şi formula guvernamentală numai parlamentul şi căderea unei formule propuse de preşedinte, desenată de preşedinte o stabileşte tot parlamentul şi nu preşedintele. E o depăşire de atribuţii flagrantă, dacă nici acuma când discutăm genul ăsta de subiect şi ar trebui să discutăm mult mai amănunţit prerogativele preşedintelui, competenţele sale, limitele, mă rog, competenţelor.

Ion Cristoiu: Domnule Mircea Diaconu v-am citit toate declaraţiile dumneavoastră şi interviurile în legătură... cu care sunt de acord, avem o mare problemă cu preşedintele României care din 90 este făcător de guverne, desfăcător. Mai înainte, în partea în care am discutat de moţiunea de cenzură am ridicat o problemă şi vreau să ştiu punctul dumneavoastră de vedere, cu toate acestea de ce derapează preşedinţii şi mai ales Klaus Iohannis, adică nu cumva ar trebui modificată... adică aşa că e el... ce trebuie să facem noi în România pentru ca să avem un preşedinte care să nu mai fie cum spuneţi dumneavoastră incorect, anticonstituţional, factor activ, care e cauza pentru care preşedinţii toţi au simţit nevoia să fie făcători de guverne?

Mircea Diaconu: Absolut. Cauza e în dânşii, îmi pare rău că trebuie să o spun, ca persoane, pur şi simplu, la mentalitate pur şi simplu, ca prestaţie. Au trecut atâţia ani în care s-a făcut greşit, din ce în ce mai greşit, că într-adevăr s-a accelerat genul ăsta de comportament prezidenţial neconstituţional pe ultimele două mandate de preşedinţi din ce în ce mai tare. Repetându-se pare că aşa e normal, e efectul ăla de banalizare a răului care apare o dată, te miri, te surprinde, după care a doua oară, a treia oară, a cincea oară e în regulă. Deci ţi se pare că aşa trebuie. Şi aşteptarea publică e de tipul ăsta pentru că n-au nicio vină oamenii din moment ce aşa se petrece, el e vătaful, schimbă pune, drege, dă afară. Greşit profund. Nu zic că trebuie să schimbăm Constituţia, ba dimpotrivă. Pe de altă parte dacă ea e în vigoare, nu ştiu cum să vă spun, să-i dăm respectul cuvenit, că dacă zicem toată ziua e proastă Constituţia, cum o protejăm? Nu, că una dintre prerogativele preşedintelui, principală chiar este protecţia şi garantarea Constituţiei şi respectării legii. Păi cum dacă tu zici că e proastă? Pe de altă parte ea nu e proastă deloc, a fost forţată limita asta, a fost forţată de cam toţi preşedinţii, de aproape toţi preşedinţii. Prima schimbare de guvern neconstituţională a fost Mineriada din 91, care a fost o formă de schimbare de guvern, de dărâmare de guvern.

Ion Cristoiu: ...Din septembrie. Bun, am înţeles.

Mircea Diaconu: Deci nu trebuie să facem nimic pentru că a schimba Constituţia fie şi cu o virgulă e un deranj atât de mare, numai asta nu ne mai trebuie. Dacă aşa e, aşa trebuie respectată.

Ion Cristoiu: Domnule Mircea Diaconu, dumneavoastră aţi interpretat şi personaje shakespeariene, sunt întru totul de acord, dar cine garantează că dumneavoastră care sunteţi un om atât de treabă nu o luaţi razna când veţi ajunge preşedinte? De ce să fie garanţia numai un om? Poate la un moment dat vă ia beţia de putere. Garantaţi-mi că nu.

Mircea Diaconu: Ăsta e un tic verbal al domnului Tăriceanu, haideţi să vă spun ceva, e prietenul meu şi al nostru de fapt, deci putem să facem şi mici glume colegiale. Bunicul meu, unul dintre bunicii mei zicea ”omul suportă cel mai greu prea-răul şi mai ales prea-binele”, deci e un şoc la oricine, orice om să zic chestia asta. Acuma, uitându-vă la mine aşa, ne uităm unii la alţii, noi doi cel puţin de nişte vreo 50 de ani şi ne cunoaştem şi ne-am văzut public şi fizic şi public, au fost momente în viaţa mea când aveam douăzeci şi ceva de ani şi am nimerit în nişte conjuncturi aiuritor de importante şi de onorabile la vremea aceea şi nu mi s-a clintit nimic din comportament pe tot traseul ăsta. Prea-binele de care vorbesc la mine e traversat de foarte multă vreme, să ai 22-23 de ani şisă fii mâna dreaptă a lui Caragiu şi lua tîn braţe de cei mai mari actori şi în lumea aia, atunci nu acum, căci atunci cum ştiţi şi vă amintiţi foarte bine lumea noastră avea o prestanţă, avea o greutate, avea o importanţă, avea cu totul altceva decât azi. La vremea aceea societatea românească nu percepea public decât zonele astea de artişti, de fotbalişti, de scriitori celebri şi au fost nişte vremuri senzaţionale de tipul ăsta. Eu am fost în topul acela. Nu mi s-a clintit nimic nici atunci în cap, nu m-am comportat altfel nici atunci, de ce aş face-o acuma? Mai ales că, nu-i aşa, aţi trecut de 70, eu vin tare din urmă şi la iarnă fac şi eu 70. Deci ce să mai fie mai departe?

Ion Cristoiu: Încă o întrebare, mă întorc, această moţiune de cenzură a trimis în opoziţie candidatul PSD, doamna Viorica Dăncilă. S-a speculat, ba chiar domnul Victor Ponta a şi susţinut că urmare acestei mişcări dumneavoastră puteţi deveni şi candidatul PSD. Nu, vă întreb că era vorba de dumneavoastră.

În seara aia, stând de capul meu aşa, am înţeles că în faţa domnul Iohannis nu mai stă nimeni.

Mircea Diaconu: E o formă de absurd asta, poate să fie o consecinţă... oricum se rediscută toate lucrurile, cumva fiecare se repoziţionează în funcţie de această întâmplare politică care produce efecte, evident asta. Însă doamna Dăncilă nu se poate retrage de pe buletinul de vot, PSD nu se poate retrage de pe buletinul de vot pentru că el e validat. Funcţionează până la capăt, nici să vrea nu poate. Deci vom alege sau nu pe PSD cu doamna Dăncilă. Faptul că PSD ca partid cu doamna Dăncilă ca preşedinte a intrat în opoziţie nu-i modifică nimic. Poate să fie în continuare ţinta lor prezidenţială, ca şi până acum, fără să o clintească nimeni. Aserţiunile domnului Ponta îl privesc, întrebaţi-l pe dânsul, cum vă spun, nu conversează nimeni cu mine dintre lideri, nu asist la discuţiile lor, nu ştiu, ce văd şi eu la televizor şi atâta tot, dar spun că aşa mi se pare firesc şi aşa e normal, vor merge mai departe în alegeri, drept care în dreptul PSD-ului se vor pune nişte ştampile atunci. Să vedem ce se întâmplă şi atâta tot.

Monica Mihai: Ce discutasem cu domnul Cristoiu în momentul în care am aflat că domnul Tăriceanu urma să vă sprijine pe dumneavoastră şi ne-am întrebat atunci este ce anume le-aţi promis sau anume v-a cerut? Dacă au existat astfel de discuţii sau...?

Ion Cristoiu: Păi, nu, staţi, reiau în termeni mai didactici, reformulez, de ce pe dumneavoastră şi nu pe mine?

Mircea Diaconu: Păi întrebaţi-l pe el.

Monica Mihai: Cum aţi primit dumneavoastră...

Ion Cristoiu: Dacă mi propune mie mâine cineva... vă rog, spuneţi de ce?

Mircea Diaconu: Cronologia e alta. Întâi am păşit eu şi m-am ofertat, să zic aşa, pe treptele Atheneului şi a doua zi m-au sunat şi m-a sunat Tăriceanu întâi.

Ion Cristoiu: Sigur?

Mircea Diaconu: Sigur.

Ion Cristoiu: Nu ne-aşteptăm la dezvăluiri invers? E cuvântul dumneavoastră.

Monica Mihai: Exact asta discutasem şi noi anterior când au fost discuţiile.

Mircea Diaconu: A fost o zi de vineri, că ţin minte a fost o zi de vineri când dimineaţa PSD s-a adunat în fief şi a decis şi s-a manifestat. Şi eu în seara aia, stând de capul meu aşa, am înţeles că în faţa domnul Iohannis nu mai stă nimeni.

Ion Cristoiu: De ce? Păi nu era Dăncilă?

Mircea Diaconu: Pentru că ţinta declarată atunci, vorbesc atunci în acea zi de vineri, declarată de doamna Dăncilă în fief, deci cu tot ce înseamnă, a fost turul doi. Dacă nu intru în turul doi îmi dau demisia.

Ion Cristoiu: E un lucru, o premieră în istoria politicii româneşti

Mircea Diaconu: Atuncea dacă spui lucrul ăsta înseamnă că nu vrei decât turul doi. Şi atunci poţi să înţelegi, aşa mi s-a părut mie în clipa aia, a fost o seară în care am stat pe afară mai mult, pe un scaun şi am reprocesat toate lucrurile astea şi am înţeles că poate să fie chiar o înţelegere. Un fel de troc dacă vreţi, adică nu lasă-mă şi pe mine să trăiesc în colţul meu şi fii tu mai departe, nu ştiu, ceva de genul ăsta mi s-a părut a fi ceva de genul ăsta. Deci în faţa domnul Iohannis nu mai stătea nimeni. Cineva care doreşte doar turul doi fiind mega partid în ţara asta, înseamnă că asta vrea. Şi atunci, nu ştiu, pur şi simplu am simţit nevoia asta şi am scris în seara aia, am scris o mică invitaţie pentru presă şi am transmis-o a doua zi, m-am plimbat prin oraş puţin, sâmbătă şi m-am uitat unde să invit pe ziarişti şi am zis Atheneu. M-am oprit la Atheneu, era frumos, am intrat în spate acolo şi am întrebat dacă e directorul acolo, să-i cer voie, că e firesc. Nu era, era directorul adjunct şi am zis mă lăsaţi să fac aşa o declaraţie publică aici în faţa Atheneului. ”Nu, zice, să vă urcaţi pe trepte”, că eu nici nu visam să mă şi urc pe treptele Atheneului, acolo în faţa Atheneului ca orice cetăţean, ”nu, ne face chiar plăcere, vă rog”. Şi uite aşa s-a întâmplat. Acolo m-am dus şi aşa s-a întâmplat lucrul. După ce am făcut declaraţia am plecat la ţară la mine la, nu la Găgeşti, la Vlădeşti, că şi eu am un Găgeştiul meu, şi m-am întâlnit cu nişte băieţi care urmau să-mi facă un grajd, că am şi eu nişte animale şi vreau să le.. că vine iarna, şi discutam cu ei cum să-mi facă grajdul.

Fata mea şi nepoata mea sunt mega sportive de călărie, obstacole, anduranţă şi aşa mai departe, cu premii

Ion Cristoiu: Aveţi vaci?

Mircea Diaconu: Am o vacă şi patru cai.

Ion Cristoiu: Şi cu caii ce faceţi, îi mulgeţi?

Mircea Diaconu: Nu, cai de călărie, cai de rasă...

Ion Cristoiu: Ia uite, mă apuc şi eu.

Mircea Diaconu: Pentru că fata mea şi nepoata mea sunt mega sportive de călărie, obstacole, anduranţă şi aşa mai departe, cu premii, cu...

Ion Cristoiu: Ia uite, nu ştiam.

Mircea Diaconu: Da sigur.

Monica Mihai: Nu ştiam acest aspect.

Mircea Diaconu: Nepoţica mea de zece ani şi jumătate e aproape... dacă dă Dumnezeu, săptămâna asta, adică duminica asta e un concurs mare şi următoarea duminică alt concurs. s-ar putea să fie chiar printre campionii naţionali la categoria ei. E o bucurie pentru mine.

Ion Cristoiu: Datorită cailor.

Mircea Diaconu: Cu caii, am cumpărat cai la fete şi trebuie să-i ţin în grajd.

Ion Cristoiu: Da, mă rog.

Mircea Diaconu: Şi discutam cu ăştia şi a sunat cineva din partea domnul Tăriceanu, că era destul de seară şi lăsase vorbă probabil, şi m-a sunat, a doua zi, mâine, puteţi veni la parlament să întâlniţi cu domnul Tăriceanu. Şi am zis da pot să vin, pe la 11, 12. Şi m-am întâlnit cu Tăriceanu şi el mi-a spus aceste lucruri, adică s-a oferit de sprijin mi-a spus că el nu candidează pentru că situaţia politică este alta decât şi-a imaginat şi, mă rog, am înţeles, erau nişte calcule personale, în fine, şia zis îl sun şi pe Ponta pentru că şi el cred că vrea să te sprijine. Şi a venit şi domnul Ponta peste o oră şi într-adevăr m-a impresionat, iată, pe domnul Ponta nu l-am văzut din 2012, şi cum a intrat a zis ”domnul Diaconu întâi daţi-mi voie să-mi cer scuze pentru ce v-am făcut în 2012”.

De semnături nu-mi era grijă pentru că eu am trecut în 2014 printr-o strângere de semnături

Ion Cristoiu: Aşa, că el era...

Monica Mihai: Era premier.

Mircea Diaconu: Eu n-am ştiut, n-am simţit atunci că naiv, câteodată, pe moment, dar îmi revin repede. Şi am înţeles exact care a fost mecanismul din 2012, dar i-am zis la mine nu e o problemă, eu nu sunt niciodată supărat pe nimeni şi încerc să nu fiu supărat pe nimeni, că asta te urâţeşte în interior, nu vreau lucrurile astea, însă vedeţi că sunt şi alţii afară cărora le-aţi făcut poate mai mare rău sau la fel altora, multora, tot în 2012. Seara a ieşit la un post de televiziune şi exact declaraţia asta de scuze faţă de mulţi şi de mine în 2012 şi mi-a plăcut lucrul ăsta, mi s-a părut foarte corect şi mi se întâmplă rar să văd un om politic în România care zice am greşit. Da, e omeneşte să şi greşeşti.

Monica Mihai: Ştiţi ce curiozitate am eu domnul Diaconu, anterior propunerii venite din partea domnul Tăriceanu de a vă sprijini, cum vă gândeaţi neavând infrastructură că veţi strânge semnăturile necesare, cum...

Mircea Diaconu: De semnături nu-mi era grijă pentru că eu am trecut în 2014 printr-o strângere de semnături, 100.000 de semnături, dar au fost peste 200 de mii şi atunci, şi când au venit din eter pur şi simplu şi atunci aveam cinci zile doar cu weekend la mijloc şi au venit de peste tot, au fost aşa ceva uluitor şi irepetabil într-un fel. Acum era timp mult mai mare, nu-mi imaginam că nu, şi a funcţionat perfect, exact reţeaua de atunci, stabilită ad-hoc, organizaţii voluntare peste tot şi am primit scrisori şi para-scrisori acasă în timp şi cele două partide, trei chiar, cum vă spun, şi Partidul Neoliberal mă sprijină şi dânşii, îmi strângeau semnături clasic, darîntre timp îmi veneau acasă scrisori, plicuri cu semnături, de peste tot, de undeva din eter, nişte oameni pur şi simplu. Una dintre hârtii din plicuri m-a impresionat, era o familie din Târgul Mureş, unguri toţi, familia Erdely şi toţi, toţi, toţi semnau şi mi-au trimis aia. Absolut impresionant cum vă spuneam. Deci nu mă temeam deloc că nu strâng semnăturile, nu asta era problema. Problema mea era prezenţa în secţiile de votare pentru că la 2014 am avut vreo 385 de mii de voturi valide şi vreo 120 de mii de voturi invalide, pentru că nu era nimeni să se uite pe acolo şi mă rog.

Ion Cristoiu: Dar acuma nu vor fi, nici acum.

Mircea Diaconu: Nu în totalitate, uitaţi de ce. Au apucat... când a apărut povestea asta, contestaţia şi respingerea contestaţiei, deja prin vreo 16 sau 18 judeţe avuseseră loc tragerile la sorţi şi erau deja stabilite. Deci vreo jumătate din secţii vor fi, pe de altă parte e posibil să găsească vreo soluţie, se caută, cu voluntari din organizaţii civice sau, mă rog, protecţie democratică, asociaţii, ONG-uri, sunt metode de tipul ăsta, sper să se rezolve pentru că e fundamental.

Ion Cristoiu: Domnul Mircea Diaconu sunteţi unul dintre puţinii candidaţi despre care ştim foarte puţine lucruri... ştim aproape despre toţi. Ce faceţi dumneavoastră, descrieţi-mi o zi de candidat. Că ăilalţi ştim, ce faceţi, mergeţi prin ţară?

Mircea Diaconu: Spuneţi-mi şi mie ce fac ăilalţi, că veni vorba?

Ion Cristoiu: Nu ştiu, apar pe la televizor, participă la reuniuni de partid, la dumneavoastră cum arată o zi...

Mircea Diaconu: Aici e diferenţa, vedeţi.

Ion Cristoiu: Campania, spuneţi-ne.

Mircea Diaconu: Sunt altă specie. Deci eu nu pot să apar la reuniuni de partid că nu există, n-am cum.

Monica Mihai: Şi ce faceţi?

Ion Cristoiu: Păi nu trebuie să ştim?Nu o să-mi spuneţi că domnul Klaus Iohannis... se strâng ăia la Romexpo că îl iubesc, s-au strâns că le-a spus partidul. Cum îi strângeţi, cum vă adresaţi dumneavoastră electoratului?

Mircea Diaconu: Uitaţi ce simplu e. ca să vedeţi de ce pe mine mă vedeţi mai puţin sau m-aţi văzut mai puţin, nu pe televizor şi eu am apărut slavă Domnului ca de obicei sau destul sau suficient e în regulă, minunat.

Ion Cristoiu: E, nu chiar ca înainte, v-au mai...

Mircea Diaconu: Păi nu, unii dintre ei doar, dar atâta. În schimb am mers la alţii care nu mă chemau niciodată şi a fost foarte interesant şi peste tot şi mă duc absolut oriunde, nu asta voiam. Dar neexistând afişele alea uriaşe peste tot pe bulevarde, pe Magheru, pe autostrăzi, pe drumuri naţionale, alea cât peretele.

Ion Cristoiu: N-aţi vrut dumneavoastră? Să ştiţi că nici eu n-aş fi vrut.

Mircea Diaconu: Păi n-am vrut niciunul.

Ion Cristoiu: Dar de ce? Nu vreţi sau n-aveţi bani?

Mircea Diaconu: Păi uitaţi de ce. În primul rând că sunt de prost gust, al doilea, au efect invers, al treilea că sunt uşor ilegale şi al patrulea pentru că într-adevăr le-am spus acestor două, trei partide nu vreau să cheltuiţi niciun ban pentru mine decât din cei rambursabili ca să n-avem vorbe. Şi rambursabilii încep după sâmbătă, acuşi, până acum nu. Şi atunci pe Facebook sau ce reţele, în fine, am făcut şi eu o pornire din asta, o urcare pe reţele, am plătit eu 200 de lei pe zi, mă rog, ca să mişc şi eu ceva acolo, să exist şi atâta tot. Şi am putut să ţin până acum. Mai departe, eu practic n-am intrat în campanie încă.

Ion Cristoiu: Prin ţară aţi fost până acum?

Mircea Diaconu: Da, am fost, am fost.

Ion Cristoiu: Am înţeles că vă duceţi cu o maşină şi vă opriţi în centru, cum faceţi?

Mircea Diaconu: Da. Aşa am făcut în 2014...

Aveam nevoie pur şi simplu să mă exprim pe tema asta. E ca un fel de ultimă rundă a unui concurs, unui meci de box sau de orice vreţi şi eu aş fi lipsit la ultima rundă. Asta e ultima rundă şi nu vreau să lipsesc de la ea.

Ion Cristoiu: Acuma, ca candidat la preşedinţie, ce faceţi?

Mircea Diaconu: Păi, nu că nu schimb mare lucru.

Ion Cristoiu: Păi nu, cum?

Mircea Diaconu: Cam la fel fac. Mă duc undeva, într-un judeţ să zicem, şi sunt lucruri de văzut sau de... mă duc, le văd, tot felul de lucruri...

Ion Cristoiu: Vă recunosc ca artist sau în calitate de candidat?

Monica Mihai: Oamenii de pe stradă...

Mircea Diaconu: Îmi pare rău trebuie să spun lucrul ăsta, pare un pic nasul mai sus, mă recunosc în calitate de Diaconu.

Ion Cristoiu: Da, bună, corect, aşa e. Mai bine aşa.

Mircea Diaconu: Nu, credeţi-mă că...

Ion Cristoiu: Da, da, corect. Am înţeles.

Mircea Diaconu: Şi unii amestecă personajele mele cu reacţiile mele sau... şi aşa mai departe, dar nu separă. Deci nu am avut sentimentul că e una şi cealaltă sau foarte rar câte unul zice domnule de actor erai mai bun, politician... Ceea ce e dreptul lui să aibă diverse evaluări în funcţie de asta. Şi mai departe fac aşa, într-o zonă de centru judeţean să zicem unde-i e presă locală că asta mă interesează în primul rând prun afişe prin acel oraş, la ora de în locul de, locul nu e niciodată loc închis, e loc deschis. Nu o sală, nu ceva închis unde vin susţinătorii, e un aranjament şi acolo ne simţim bine, ne aplaudăm reciproc şi ce bine a fost. Nu, loc deschis. Diaconu vă răspunde la orice întrebare. Ăsta este textul care apare, ora, locul, parcuri, zone deschise şi mă aşez acolo, pe o bancă şi vine lumea şi mă întreabă, plus presa locală, care îmi puneorice întrebare vrea dânsa şi de regulă mai spre seară mă şi invită la emisiuni, la alea locale.

Ion Cristoiu: Bună lovitură cu presa locală pentru că presa locală e o presă... vine vedeta.

Mircea Diaconu: Nu că vine vedeta, oamenii trebuie să ştie şi asta am făcut în fiecare an de când am fost deputat european, patru ani că al cincilea n-am putut, în 2015 nu am putut să merg că exact în mai erau alegeri locale şi n-am putut să merg că nu era cazul. În rest în fiecare an m-am dusprin ţară şi am făcut genul ăsta de întâlniri de cafenea, o cafea, stăteam de vorbă cu zece oameni, cu douăzeci de oameni şi purtam la mine un raport de activitate al anului respectiv european. Şi îl arătam şi explicam ce fac acolo, ceva de genul ăsta.

Monica Mihai: Care a fost cea mai ciudată întrebare pe care aţi primit-o de când aţi anunţat că sunteţi candidat pentru Cotroceni?

Mircea Diaconu: N-am făcut un top, nu, de regulă întrebările sunt cam pe acolo pe unde întreabă şi presa, cam pe acolo, nu sunt departe. Nu pot să vă... o ciudată...

Monica Mihai: Funcţia de preşedinte este o funcţie cu greutate foarte mare, ce v-a pregătit sau ce vă recomandă pentru această funcţie?

Mircea Diaconu: Nu ştiu. Nu ştiu pentru că niciodată nu mi-am spus, nici când am vrut să dau admitere la facultatea de teatru nu mi-am făcut un top al calităţilor sau motivelor, pur şi simplu am simţit că pot să fac acel lucru şi aveam 17 ani atunci. Am văzut, m-am uitat atent şi mi s-a părut că pot să fac şi eu asta. Atât. Asta a fost singura mea evaluare din punctul ăla. Nu m-am gândit că trebuie să fiu înalt sau scund sau blond deşi la teatru pe vremea aceea, la cinematografie cam trebuia să, unii ţineau cont de chestii de tipul ăsta. Astăzi nu, astăzi nu mai ţine. Iar în această funcţie iarăşi cu modestie sau fără modestie vreau să vă spun că am fost senator al României, ales, am fost ministrul Culturii, puţină vreme dintr-un motiv anume şi după aia repede debarcat, mă rog, în fine, asta este o altă poveste, după care am fost deputat european şi nici atunci nu m-am măsurat, aveam aceiaşi centimetri şi atuncişi azi de asemenea, şi îmi pare bine că am făcut pasul în acea zi de sâmbătă, după acea zi de vineri cum v-am spus, pentru că, soţia mea de exemplu, pe careo ştiţi foarte bine, Diana Lupescu, întâi s-a supărat pe mine rău de tot, după care e în regulă şi la un moment dat a înţeles şi mi-a dat cel mai argument. E foarte bine, te descarci, spui. Deci a înţeles că aveam nevoie pur şi simplu să mă exprim pe tema asta. E ca un fel de ultimă rundă a unui concurs, unui meci de box sau de orice vreţi şi eu aş fi lipsit la ultima rundă. Asta e ultima rundă şi nu vreau să lipsesc de la ea.

Ion Cristoiu: Aveţi cumva impresia că domnul Klaus Iohannis nu este atacat de ceilalţi candidaţi. Dumneavoastră ce-aţi spus despre el?

Mircea Diaconu: N-am început să spun, dar nu mă interesează asta.

Ion Cristoiu: Păi nu, e foarte important, daţi în boala lui Dan Barna, nu puteţi să-i luaţi locul dacă nu îi spuneţi ce vă nemulţumeşte cum îndeplineşte el funcţia de preşedinte.

Mircea Diaconu: Cred că nimeni nu poate să-i ia locul, e locul dânsului.

Ion Cristoiu: Am înţeles, că-i înalt, e mai înalt.

Continuă în pagina 2

Citește mai departe:

Citește și: