Proiectele de exploatare a aurului pe bază de cianuri în România bat pasul pe loc, fiind blocate de dispute pe tema protecţiei mediului. Înainte de aderarea la UE, toate minele de aur din România au fost închise, statul nemaiputând să le acorde subvenţii. Între timp, investitorii "aruncă"  pe piaţă cifre de miliarde de euro, bani care ar putea intra în vistieria statului şi promit sute şi chiar mii de noi locuri de muncă, odată ce vor primi undă verde de la autorităţi. 

Documentaţiile strânse la fiecare proiect însumează mii de metri cubi de acte. Proiectul de la Roşia Montană, al RMGC şi care scoate mii de oameni în stradă, este blocat de ani de zile. Cel de la Certej s-a aflat în centrul unui scandal anul trecut, după ce Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a cerut anularea acordului de mediu pentru proiect, motivând că acesta a fost eliberat fără ca Ministerul Mediului şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului să fie informate. La sfârşitul lunii octombrie Tribunalul Bucureşti este aşteptat să facă publică o decizie în acest sens, care însă nu este definitivă.

La Baia Mare, Romaltyn Mining, companie deţinută de investitori din România şi Kazakhstan prin intermediul fondurilor de investiţii specializate, controlate de către oamenii de afaceri Ion Sturza şi Kenes Rakishev, aşteaptă, pentru a porni activitatea, ca alte instanţe să soluţioneze procesele cu autorităţile locale, aflate pe rol. 

Gândul a realizat o analiză care răspunde la mai multe întrebări, precum în ce stadiu se găsesc cele trei proiecte, ce cantităţi de cianuri vor fi folosite în exploatările miniere ale aurului în România sau cine apără în instanţă interesele Deva Gold, deţinătorul licenţei de exploatare pentru perimetrul Certej. .

1. Ce rezerve de aur exploatabile are România?

Rezervele de aur ale României care pot fi exploatate sunt estimate la aproximativ 700 de tone, adică echivalentul a circa 30 de miliarde de dolari, la actuala cotaţie a metalului preţios, potrivit unor estimări ale Ministerului Economiei.

Tehnologia minieră, care are la bază folosirea de cianuri şi care a scos în stradă mii de persoane, este considerată "cea mai rentabilă" din punct de vedere economic. De altfel, toate minele de aur din România, care au fost închise înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, au folosit tehnologia pe bază de cianuri pentru obţinerea aurului.

Gândul a scris că între 1990 şi 2006 producţia de concentrate aurifere în România a fost în total de 729.800 de tone, la care s-au adăugat 12.453 de tone de nămoluri aurifere, potrivit strategiei industriei miniere a României pentru perioada 2008-2020.

2. Unde s-au folosit cianurile pentru exploatarea aurului?

Exploataţiile unde au fost utilizate cianuri pentru obţinerea aurului până în anul 2006 au fost în judeţele Maramureş (Baiut, Baiţa, Suior, Sasar, Cavnic) şi Baia de Arieş din judeţul Alba, precum şi la Certej, în judeţul Hunedoara.

3. Unde se vor folosi cianuri pentru exploatare?

Din 2006 şi în prezent în România nu s-a mai exploatat aur. În cazul în care exploatările de la Roşia Montană, Certej şi Baia Mare vor primi şi restul avizelor necesare de la autorităţi, şi aici vor fi utilizate cianurile în procesul de obţinere a aurului.  

„Pe viitor se preconizează exploatări de aur cu cianuri la Roşia Montană, unde se va utiliza cianura la întreaga masă de minereu exploatat. Cianura este preconizat să se utilizeze şi la Certej, dar acolo va fi o cantitate mult mai mică de cianură, deoarece se face întâi o separare, o concentrare gravitaţională, prin flotaţia minereului şi se obţine un concentrat şi doar concentratul se cianurează”, a explicat pentru gândul Alexandru Pătruţi, fost preşedinte al ANRM, menţionând că, oricum, zăcământul de la Certej este mult mai mic faţă de cel de la Roşia Montană. 

Un alt proiect unde se preconizează că se vor utiliza cianuri pentru obţinerea aurului este cel de la Baia Mare, proiect dezvoltat de compania Romaltyn Mining, care va exploata vechile iazuri de decantare.

Pe lângă numeroase ONG-uri, care se declară împotriva proiectului de la Roşia Montană, Academia Română  consideră proiectul, într-o amplă analiză, "o eroare", fiind de părere că proiectul "nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor".

4. De ce se utilizează cianuri la exploatarea aurului?

Fostul preşedinte al ANRM, Alexandru Pătruţi, consideră că exploatarea aurului pe bază de cianuri „rămâne singura exploatare rentabilă din punct de vedere economic, la nivel mondial". 

„Astfel de metode de exploatare cu cianuri se folosesc în Europa şi în Suedia, Spania, Grecia, Finlanda. Se foloseşte aceeaşi tehnologie”, spune Pătruţi. Peste 90% din cele 2.500 de tone de aur produse anual în lume sunt extrase prin cianurare, potrivit unui raport din 2010 al Comisiei Europene.

În ceea ce priveşte concentraţia de cianuri la punctul de descărcare al sterilului in iaz, proiectul Roşia Montană propunea iniţial 5 ppm (părti pe milion - n.red.), în prezent, limita propusă de Roşia Montană Gold Corporation este de 3 ppm, la fel ca şi la proiectul de la Certej. „Important este de menţionat că limita maximă admisă în UE este de 10 ppm, la Roşia Montană concentraţia va fi de 3 ppm”, precizează Pătruţi.

5. Care este opinia Academiei Române despre proiectul Roşia Montană?

„Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17-20 ani nu este în interesul naţional  - prevedere constituţională -, nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor”, se arată în analiza actualizată a Academiei Române privind proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană.

Analiza se bazează pe 21 de argumente, atrăgându-se atenţia, printre altele, asupra riscului propagării de microseisme şi a ruperii barajului de steril, ceea ce ar putea avea „efecte catastrofice” asupra localităţilor din aval.

„Există şi alte riscuri colaterale care pot apărea pe parcursul lucrărilor de extracţie: riscul de propagare a microseismelor cauzate de procesul de extracţie, care afectează stabilitatea construcţiilor din vecinătatea carierei din Dealul Cârnic, şi riscul determinat de seismicitatea indusă pe seama volumelor imense de steril acumulate în spatele barajului proiectat la gura Văii Corna cu pericol de rupere a barajului şi efecte catastrofice asupra localităţilor din aval”, arată analiza Academiei Române.

Un alt argument adus de cercetătorii de la institutele Academiei se referă la barajul de acumulare a reziduurilor toxice.

„Barajul preconizat, construit din rocă sterilă (in apropierea orasului Abrud), nu prezintă garanţii în situaţii extreme. Geologii români au invocat de mai multe ori proasta alegere a locului acestui baraj, permeabilitatea fundaţiei şi a unor zone ale bazinului de acumulare a reziduurilor toxice”, menţionează analiza Academiei.

În plus, cercetătorii consideră că exploatarea la suprafaţă în patru cariere deschise şi crearea unor bazine de acumulare a reziduurilor cu baraje uriaşe ar produce o mutilare gravă a peisajului (pentru durate de zeci, poate sute, de ani). 

„Folosirea unor cantităţi uriaşe de cianură de sodiu în procesul tehnologic şi depozitarea în bazin deschis a reziduurilor, conţinând resturi de cianură, produşi de “neutralizare” a  cianurii (de asemenea potenţial toxici)  şi mai ales metale grele, creează motive serioase de îngrijorare, chiar dacă “neutralizarea cianurii” promisă de proiect s-ar realiza într-un grad avansat”, avertizează cercetătorii din cadrul Academiei Române.

„Exploatarea la suprafaţă în patru cariere deschise şi crearea unor bazine de acumulare a reziduurilor cu baraje uriaşe ar produce o mutilare gravă a peisajului (pentru durate de zeci, poate sute, de ani)”, menţionează documentul citat.

6. Cum răspunde RMGC observaţiilor Academiei?

La rândul lor, reprezentanţii Roşia Montană Gold Corporation, au susţinut că România va extrage mai mult aur decât toate ţările europene împreună, dacă proiectul Roşia Montană va fi pus în aplicare.

"Proiectul minier de la Roşia Montană înseamnă 5,2 miliarde de dolari pentru România, bani care intră în economia României, la bugetele de stat. Prin proiectul de la Roşia Montană, România devine principalul producător de aur, producând mai mult decât toată Europa la un loc în momentul în care vom începe acest proiect", a afirmat recent directorul general al RMGC, Dragoş Tănase.

El susţine că resursa totală de aur la Roşia Montană este de aproximativ 400 de tone de aur, din care pot fi accesate spre a fi procesate în uzină doar 314 tone. "Din cele 314 tone putem recupera în uzină prin procesul tehnologic 80% din această cantitate, undeva la 246 de tone produs care iese pe poarta fabricii", a precizat Tănase.

În ce priveşte cantitatea de cianură care ar urma să fie folosită anual în proiectul minier de la Roşia Montană, reprezentanţii RMGC au declarat pentru gândul că, în opinia lor, aceasta "este irelevantă" şi că "este important de înţeles că, în fiecare moment, în amplasamentul industrial se vor găsi doar cantităţile necesare pentru maximum 7 zile, în containere securizate şi ranforsate".

La Roşia Montană vor fi prelucrate anual 13 milioane tone de zăcământ auro-argintifer, potrivit Raportului pentru evaluarea impactului asupra mediului. 

Potrivit prezentării făcute specialiştii RMGC, precum şi datelor postate pe siteul oficial al companiei, concentraţia cianurilor folosite în fluxul tehnologic pentru obţinerea aurului şi argintului prin procesul de leşiere a minereului fin măcinat este de la 3ppm la 4ppmă, în funcţie de minereul tratat.
„Leşierea se efectuează în tancuri de cianuraţie. Aici are loc absorbţia aurului şi argintului din minereul fin măcinat în porii unui cărbune activ, unde se depune soluţia de cianură cu aur”, spune directorul de Proiectare Tehnică al RMGC, Cecilia Szentesy. Urmează faza de recuperare a aurului de pe cărbunele activ.
În urma acestui proces, din zona amintită vor ieşi nu doar aurul şi argintul, recuperate de pe cărbunele activ, ci şi sterilul de procesare din care s-au extras cele două elemente. „În prima fază, sterilul va ajunge în zona de îngroşare, unde este spălat cu apă, urmărindu-se recuperarea cianurii, cât mai mult cu putinţă, fiind vorba de un reactiv extrem de scump. Va fi spălată cu apă sub presiune şi repompată în fluxul tehnologic. Restul de sterile, spălate şi ele, din care s-a extras mare parte a apei, ajung în zona de neutralizare, sau de detoxifiere a sterilelor de procesare. Aici, conţinuturile de cianuri de circa 300 – 250 de miligrame la litru, diluate prin spălare şi îngroşare, sunt reduse la cantităţi mai mici de 10 miligrame la litru – conţinut prevăzut de către Directiva europeană de gestionare a deşeurilor, aceasta fiind limita maximă de descărcare în iazul de decantare” mai spune Szentesy.
Potrivit declaraţiilor specialiştilor Gold Corporation, compania s-a obilgat, prin studiul de impact pe care l-a întocmit, ca la punctul de descărcare în iaz această limită să fie de cel mult cinci - şapte miligrame la litru, această valoare însemnând aproape jumătate din cantitatea admisă; totodată, aceştia mai spun că media lunară în iazul de decantare nu va depăşi trei miligrame la litru.

7. Ce cantitate de cianură va fi folosită la Certej?

Extracţia aurului în cadrul Proiectului aurifer de la Certej, o investiţie de peste 300 milioane de dolari, ar urma să se deruleze pe o perioadă de 16 ani. Exploatarea minieră se va întinde pe o suprafaţă de 456 de hectare.

Anual vor fi procesate 3 milioane de tone de minereu. Proiectul minier Certej presupune, printre altele, şi crearea unui iaz de decantare de 63,6 hectare.

În iazul de depozitare a sterilului din procesul de cianuraţie se vor regăsi 4,4 milioane de tone de steril de cianurare în total în perioada de exploatare. Anual în iaz vor ajunge conform balanţei cianurilor doar circa 6,5 tone pe an. Restul cantităţii de cianură se va regăsi în procesul tehnologic datorită tehnologiei folosite, tehnologie ce prevede procesul de rcirculare, potrivit informaţiilor furnizate gândul de reprezentanţii Deva Gold SA, companie ce deţine licenţa de exploatare. "Concentraţia de cianuri la punctul de descărcare a sterilului în iaz va fi de 3 ppm (părţi pe milion -n.n), faţă de limita de 5 ppm impusă de Ministerul Mediului", a completat Stanca, care a ţinut să adauge că, în cazul proiectului minier de la Certej va fi cianurată doar 10% din masa minieră supusă prelucrării.

"Noi folosim la Certej un procedeu modern. Nu folosim cianură până la faza obţinerii concentratului", a explicat pentru gândul Nicolae Stanca, care susţine că aceeaşi tehnologie este folosită şi în Finlanda. "Dacă statul îşi face probleme cu cianurile, se va vinde concentratul aurifer, nu aurul. Eu am făcut şi o comparaţie, asta este ca şi cum în loc să exportăm mobilă, exportăm buşteni", ne-a spus directorul general al Deva Gold SA, care consideră că proiectul de la Certej respectă toate reglementările în vigoare în Uniunea Europeană.

Fostul şef de la ANRM, Alexandru Pătruţi, a confirmat pentru gândul că, spre deosebire de proiectul de la Roşia Montană, la Certej se va folosi o cantitate mai mică de cianură.

El a explicat că procedeul tehnologic de la Certej presupune mai întâi o separare, o concentrare gravitaţională, prin flotaţia minereului pentru a se obţine un concentrat. Apoi doar concentratul se cianurează, a explicat pentru gândul Alexandru Pătruţi, fost preşedinte al ANRM, menţionând că oricum la Certej şi zăcământul este mult mai mic faţă de cel de la Roşia Montană.

8. Cine apără în instanţă interesele Deva Gold SA, deţinătorul licenţei de exploatare pentru perimetrul Certej?

Pe de altă parte, proiectul minier de la Certej este blocat în instanţă de aproape un an. Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a cerut anul trecut anularea acordului de mediu pentru proiectul aurifer de la Certej, motivând că acesta a fost eliberat fără ca Ministerul Mediului şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului să fie informate.

Primul termen al procesului a fost pe 1 octombrie, data la care Tribunalul Bucureşti a amânat, pentru 29 octombrie, pronunţarea unei decizii în procesul intentat în septembrie 2012 de Ministerul Mediului, prin Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului, în cazul Certej.

"A fost cerută o amânare, pentru data de 29 octombrie, s-au cerut noi documente pe care completul de judecători să le studieze", a declarat pentru gândul Nicolae Stanca. Întreaga documentaţie pentru proiectul minier de la Certej însumează peste 8.000 de metri cubi, susţine şeful Deva Gold. 

În proces reclamant este Ministerul Mediului, prin Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului, iar pârâţii sunt Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara şi Deva Gold SA, care este reprezentată de casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen unde mama lui Dan Şova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Ana Diculescu-Şova, este senior partener.

(clic pe imagine pentru a mări)

Sursa Studiu de fezabilitate Certej//Perimetrul aurifer

Canadienii de la Eldorado Gold Corporation, care deţin 80% din Deva Gold SA - societate ce deţine licenţa de exploatare a aurului -, aşteaptă să afle de la instanţă dacă îşi vor putea păstra sau nu acordul de mediu - primit de la Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Timişoara.

9. Care este stadiul proiectului de la Baia Mare al companiei Romaltyn Mining?

Pentru proiectul de la Baia Mare dezvoltat de Romaltyn Mining procesul de obţinere a autorizaţiei integrate de mediu este în derulare pentru acest lucru fiind depuse toate documentaţiile necesare, potrivit site-ului companiei. 

"Proiectul Romaltyn se află, deocamdată, în conservare, fiind realizat în proporţie de 80%. Investitiile sunt blocate, până când instanţa va soluţiona procesele cu autorităţile locale, aflate pe rol", au transmis pentru gândul reprezentanţii Romaltyn.  Până atunci, în prezent, la Baia Mare au loc activităţi de monitorizare şi control pentru Aurul, este evacuat excedentul apelor pluviale de pe iaz, după prealabila tratare în noua staţie de epurare chimică a apelor. 

Romaltyn îşi propune prelucrarea a 8,5 milioane tone de steril, rezultat din mineritul anilor ’60 -’70, depozitate în prezent în vecinătatea oraşului Baia Mare.  „Utilizarea sterilului va elimina, la finalul a cinci ani de funcţionare efectivă, una din sursele de poluare pentru oraş şi împrejurimi”, arată compania.

Pentru desfăşurarea activităţii, Romaltyn a anunţat că va investi un total de 40 de milioane de dolari, din care aproximativ jumătate pe parcursul anului 2013.

"Investiţiile au vizat în primul rând creşterea securităţii Iazului de decantare Aurul, astfel încât repetarea accidentului din anul 2000 să nu mai fie posibilă. În acest sens, a fost construită o staţie independentă ultramodernă de tratare a apelor din iazul de decantare Aurul şi s-a amenajat un “buzunar de retenţie” (polder), care poate prelua până la 250.000 mc de steril din iaz, în caz de avarie", au precizat pentru gândul reprezentanţii Romaltyn.

Totodată, au fost luate măsuri pentru crearea unei "plaje de protecţie" de minimum 20 m între dig şi apa din iaz, respectiv de asigurare a unei diferenţe de nivel dintre cota digului de la coronament şi cota apei din iaz (garda) de minim 1,2 m.

Reprezentanţii companiei ne-au declarat că din cei 40 de milioane de dolari, peste jumătate au fost deja investiţi în refacerea instalaţiilor, introducerea unor noi etape în fluxul tehnologic, pentru a asigura alinierea integrală la normele de securitate şi siguranţă în functionare, respectiv la normele de mediu impuse de legislaţia din Uniunea Europeană.

10. Ce cantitate de cianuri va fi folosită la Baia Mare?

În legătură cu cantitatea de cianuri care va fi folosită anual în procedeul tehnologic de obţinere a aurului la Baia Mare, oficiali Romaltyn ne-au precizat că estimează utilizarea a circa 2.400 tone de cianură de sodiu pe an.

Concentraţia în cianuri a reziduurilor la deversarea în iaz va fi, potrivit Romaltyn, de maximum 10 ppm (care este şi limita maximă admisă de UE), faţă de 400-500 ppm în cazul accidentului din anul 2000. Ulterior, apa din iaz va fi tratată, concentraţia de cianură urmând să ajungă la 0,1 ppm. 

"Prin aplicarea tehnologiei de distrugere a cianurii la ieşirea din fluxul  tehnologic, vom asigura o concentraţie cianură (CN WAD) de maximum 10 părti pe milion (ppm) la deversarea tulburelii în iaz, faţă de 400 -500 ppm, cu cât se deversa tulbureala în iaz în anul 2000. Apa din iaz va fi supusă unui nou proces de tratare, în staţia de epurare, în urma căruia concentraţia de cianură va scădea la 0,1 ppm, conform cu normativele europene in vigoare", potrivit informaţiilor furnizate gândul de reprezentanţii Romaltyn.

Licenţa de concesiune pentru exploatare nr.1/1998 a fost prelungită prin acte aditionale şi este valabilă până în anul 2017, potrivit reprezentanţilor companiei.

Romaltyn va ecologiza, la finalul proiectului, circa 165 ha de teren, situate în prezent sub depozitele de steril, pe întregul traseu de conducte şi pe amplasamentul Uzinei de Retratare a Sterilelor.

Proiectul presupune că, după prelucrarea şi depozitarea în conditii de siguranţă a deşeului minier, estimată să se efectueze în circa 5 ani, să se treacă la etapa de ecologizare a tuturor suprafeţelor utilizate în procesul tehnologic (Iazul Central, traseul de conducte de hidrotransport, Uzina de retratare a sterilelor, Iazul Aurul), estimată la aproximativ 2 ani. Procesul de ecologizare presupune şi monitorizarea, timp de 30 de ani, a modului de evoluţie a Iazului Aurul, după acoperirea lui cu folie şi sol vegetal, respectiv plantarea de vegetaţie.

Compania Romaltyn Mining - specializată în prelucrarea şi reciclarea deşeurilor miniere şi în valorificarea continutului de aur şi argint al acestora - este deţinută de investitori din România şi Kazakhstan prin intermediul fondurilor de investiţii specializate, controlate de către oamenii de afaceri Ion Sturza şi Kenes Rakishev.

Citește și: