26 vizualizări 26 iun 2013

Parlamentarii au avut nevoie de 11 şedinţe de lucru şi numeroase întâlniri de partid pentru a-şi da votul pe proiectul de revizuire a Constituţiei, care taie din atribuţiile preşedintelui şi ale Curţii Constituţionale, restructurează Consiliul Superior al Magistraturii, interzice traseismul politic, dar introduce drepturile animalelor şi stema pe drapelul românesc. După ce reprezentanţii PDL şi PPDD s-au retras din comisie, proiectul de revizuire a fost adoptat astăzi 17 voturi "pentru" şi o abţinere.

LOTO - LOTO 6/49. NUMERELE CÂŞTIGĂTOARE la LOTO 6/49 pot aduce un premiu de 9,3 milioane de euro

Noua formă a Constituţiei aşa cum a ieşi din votul majoritar al USL formalizează soluţii pentru crizele politice din timpul mandatelor prezidenţiale ale lui Traian Băsescu, opţiunea fiind de a reduce la maximum atribuţiile preşedintelui, care în propunerea de nouă lege fundamentală are un rol pur decorativ, specific republicilor parlamentare.

CONSULTĂ AICI TABELUL COMPARATIV CU MODIFICĂRILE ADUSE CONSTITUŢIEI

Cu ce atribuţii a rămas preşedintele 

După ce au ţinut să definească în Constituţie cine reprezintă puterile statului (legislativă- Parlament, executivă- Guvern şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, judecătorească- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), membrii din Comisia pentru revizuire au făcut demersurile necesare pentru a-i reduce din atribuţiile şefului statului, lăsându-i acestuia un rol mai mult decorativ.

În primul rând, mandatul prezidenţial a fost redus de la cinci la patru ani, în condiţiile în care Traian Băsescu este singurul care a beneficiat de mandat prezidenţial de 5 ani.

Noile reglementări din proiectul de revizuire îl împiedică pe şeful statului să aibă ultimul cuvânt în desemnarea premierului, obligându-l să accepte candidatul propus de partidul sau alianţa care a câştigat alegerile. În plus, se preved detaliat paşii de urmat în cazul unui eşec la instalarea guvernului la prima încercare. Astfel, preşedintele va trebui să-i dea sarcina formării guvernului reprezentantului propus de formaţiunea/alianţa clasată pe locul al doilea ca număr de mandate, iar dacă şi în această situaţie nu se obţine votul de învestitură, premier va fi desemnat din partea coaliţiei care deţine majoritatea absolută în Parlament.

Care sunt noile prevederi privind desemnarea premierului

Art.103.- (1) Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică care a participat la alegeri, care a obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. În cazul în care există mai multe formaţiuni politice care au participat la alegeri şi care au obţinut acelaşi număr de mandate, Presedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa politică care a participat la alegeri, care a obţinut cel mai mare număr de voturi, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

Art.103.- (4) În cazul în care candidatul pentru funcţia de prim-ministru îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa politică care a participat la alegeri, care a obţinut al doilea cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

Art.103.- (5) În cazul în care cel de-al doilea candidat la funcţia de prim-ministru îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de o coaliţie de formaţiuni politice parlamentare, care însumează majoritatea absolută a mandatelor parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

Totodată, şeful statului, potrivit noilor reglementări constituţionale, nu va mai putea refuza numirea unui ministru în caz de remaniere sau vacanţă a fucţiei. Mai mult, preşedintele nu va mai putea cere urmărirea penală a miniştrilor şi nici suspendarea din funcţie a acestora, aceaste atribuţii fiind mutate în fişa Parlamentului. Nici dreptul de a iniţia un referendum nu a fost lăsat neştirbit, acum, potrivit proiectului de revizuire a legii fundamentale, preşedintele putând cere acest lucru doar cu acordul Parlamentului.

În ce priveşte reprezentarea la reuniunile Uniunii Europene, şeful statului va putea să participe la acestea doar dacă au ca teme relaţiile externe ale UE, politica de securitate comună şi modificări ale tratatelor constitutive ale UE.

După ce atât Traian Băsescu, cât şi liderii PDL, au scos, din nou, în atenţia publică, rezultatul referendumului din 2009 privind parlament unicameral şi 300 de parlamentari, membrii din Comisia pentru revizuire s-au mulţumit doar cu limitarea numărului de deputaţi la 300, plus  minorităţile.

Art.62.- (3) „Numărul deputaţilor nu poate fi mai mare de 300. La acest număr se adaugă reprezentanţii minorităţilor naţionale”.

Combaterea traseismului politic

O altă modificare de impact pentru parlamentari este şi interzicerea traseismului politic chiar prin legea fundamentală. Mult promovată de liberali, la iniţiativa senatorului Tudor Chiuariu, ideea ca un deputat sau senator să-şi piardă automat mandatul dacă părăseşte partidul pe listele căruia a candidat sau la înscrierea în altă fotrmaţiune a fost adoptată în Comisie, fiind votată în unanimitate.

Art.70.- (2) Calitatea de deputat sau de senator încetează:
e) la data demisiei din partidul politic sau formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid politic sau o altă formaţiune politică.

Tot pentru combaterea traseismului politic în rândul parlamentarilor a venit şi amendamentul referitor la interdicţia de a se forma noi grupuri parlamentare pe parcursul legislaturii.

Art.64.- (3) „Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere. La începutul legislaturii se constituie grupurile parlamentare ale partidelor politice sau formaţiunilor politice care au participat la alegeri. Pe parcursul legislaturii nu se pot constitui grupuri parlamentare noi”.

Cum se poate dizolva Parlamentul

Dacă înainte Parlamentul putea fi dizolvat dacă nu acorda votul de încredere pentru un Guvern nou format în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi după respingerea a cel puţin două solicitări, acum legislativul are mai multe şanse, cel puţin pe hârtie, ca să se dizolve. În primul rând, termenul de 60 de zile a fost redus la 30. De asemenea, preşedintele este obligat să dizolve parlamentul dacă acesta votează o hotărâre în acest sens.

După modificările făcute de Comisia pentru revizuirea Constituţiei, o altă situaţie de dizolvare poate apărea atunci când un referendum de demitere a preşedintelui a fost validat, în condiţiile legii, iar cel puţin jumătate dintre voturile exprimate sunt împotriva demiterii şefului statului. Astfel, după ce Parlamentul ar fi dizolvat,  alegerile anticipate ar urma să fie organizate în maxim 45 de zile.

Art.95.- (4) “Dacă referendumul de demitere din funcţie este valid, dar propunerea de demitere nu întruneşte o majoritate de 50% plus unu din voturile valabil exprimate, Parlamentul va fi dizolvat, urmând ca în termen de 45 de zile calendaristice să se organizeze alegeri parlamentare anticipate”.

Moţiunea de cenzură  şi moţiunea simplă

Alte modificări constituţionale se referă la moţiunea de cenzură şi la cea simplă. În cazul în care senatorii şi deputaţii vor depune o moţiune de cenzură şi vor retrage încrederea acordată Guvernului, iniţiatorii vor fi obligaţi să se prezinte şi cu un nume de candidat pentru funcţia de premier.

Art.113.- (1) ”Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Prin moţiunea de cenzură semnatarii propun o persoană drept candidat pentru funcţia de prim-ministru, iar aceasta va fi însărcinată de către Preşedinte cu formarea noului Guvern în cazul în care moţiunea de cenzură este adoptată”.

În cazul în care o moţiune simplă este adoptată, ministrul vizat va fi revocat, la propunerea premierului. Până acum, Constituţia nu prevedea vreo procedură obligatorie în cazul moţiunilor simple.

Art.112.- (3) Ministrul a cărui revocare a fost solicitată prin intermediul unei moţiuni simple, adoptate de către cele două Camere ale Parlamentului, este revocat din funcţie la propunerea primului-ministru.

Această prevedere are însă are un punct slab, în condiţiile în care în noua formă a Constituţiei s-a menţinut formularea că guvernul răspunde în solidar pentru activitatea sa. Pe cale de consecinţă, demiterea viza întregul guvern, nu doar un singur ministru.

Ce modificări au fost făcute pe justiţie

Nici la capitolul justiţie parlamentarii nu s-au ferit să facă modificări consistente, în primul rând restructurarea Consiliului Superior al Magistraturii. În capul listei, mandatul membrilor CSM a fost redus de la şase la patru ani, deşi reprezentanţii Consiliului s-au declarat clar împotrivă. Cu toate acestea, parlamentarii au suplimentat numărul reprezentanţilor societăţii civile în CSM, de la 19 la 21.

Tot la acest articol, parlamentarii din Comisia pentru revizuirea Constituţiei au decis ca Secţia de judecători din cadrul CSM să fie gestionată exclusiv de judecători, iar Secţia de procurori să se pronunţe exclusiv pe cariera profesională a procurorilor.

Art.134. -alin (1) "Secţiile  Consiliului Superior al Magistraturii propun Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor respectiv a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii. Secţia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii gestionează în mod exclusiv cariera profesională a judecătorilor, iar Secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii gestionează în mod exclusiv cariera profesională a procurorilor. Hotărârile secţiilor se atacă direct la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie".

Referitor la Curtea Constituţională, după abrogarea unui paragraf din articolul care o reglementează, parlamentarii au decis să-i ia din atribuţii şi Curţii. Astfel, după modificările făcute, CCR nu mai poate verifica şi hotărârile Parlamentului, o prevedere inclusă în  legea de funcţionare a Curţii în urmă cu aproximativ 3 ani.

Stema se întoarce pe tricolor

Încă din primele zile de lucru ale Comisiei, parlamentarii au revenit în urmă cu 23 de ani şi au reintrodus stema pe drapelul ţării, la propunerea deputatului Gheorghe Emacu, urmând ca aceasta să fie stabilită printr-o lege organică. În acelaşi sens, în proiectul de revizuire s-a interzis şi profanarea steagului.

Art.12.- (1) "Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu".

Biserica, introdusă în Constituţie

Deşi în primă fază au respins amendamentul referitor la recunoaşterea Bisericii în Constituţie, parlamentarii au revenit asupra acestei idei şi au hotărât că rolul Bisericii Ortodoxe trebuie precizat şi în legea fundamentală, chiar înaintea Casei Regale şi a minorităţilor.

Art1.-( 1¹) "România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al bisericii ortodoxe şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale”.

Drepturile minorităţilor

Proiectul de revizuire a fost votat cu majoritate de voturi, însă şi o abţinere. Cel care a refuza să voteze a fost liderul deputaţilor UDMR, Mate Andras, care a precizat că maghiarii nu pot accepta un proiect de revizuire în care nu sunt incluse amendamente importante referitoare la drepturile minorităţilor. Chiar şi aşa, Mate a avut câştig de cauză în Comisie, parlamentarii adoptând o serie de amendamente prin care drepturile minorităţilor vor fi recunoscute oficial în Constituţie. Mai mult, acestea îşi vor putea forma un organ propriu de decizie şi executiv, prin care să propună măsuri referitoare la drepturile lor.

Art.6 -(1) "Reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale pot înfiinţa potrivit legii privind statutul minorităţilor naţionale, organe proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor”.

Paşii spre regionalizare

Despre regionalizare se vorbeşte în mediul politic de aproape un an, însă odată cu operaţiunea revizuirea Constituţiei s-au făcut şi paşi pentru începerea procesului propriu-zis. În primul rând, parlamentarii au introdus în legea fundamentală termenul „regiune”, ca unitate teritorial-administrativă a ţării.

Art.3.- (3) „Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe, judeţe şi regiuni. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii”.

Deşi nu au modificat atribuţiile celor două Camere ale Parlamentului în sensul în care Senatul să fie reprezentant al regiunilor, membrii comisiei au „înfiinţat” Consiliul regional şi au restructurat secţiunea constituţională „Administraţia publică centrală în teritoriu”, precizându-se rolul prefecţilor şi subprefecţilor.

Un alt aspect important pentru organizaţiile pentru protecţia animalelor este şi că în Constituţia revizuită sunt menţionate şi drepturile animalelor.

Art.35.- (4) “Sunt interzise relele tratamente aplicate animalelor, definite potrivit legii”.

Procedura de revizuire

După votul din Comisie, din şedinţa de mierucuri, proiectul de revizuire va fi trimis la Consiliul Legislativ, pentru aviz. Ulterior, proiectul va merge la Curtea Constituţională, care va transmite, în maxim zece zile, un punct de vedere asupra proiectului.

Pasul următor constă în supunerea proiectului de revizuire la vot, atât în Camera Deputaţilor, cât şi în Senat. Ulterior, proiectul va merge din nou la CCR, care va trebui să dea un aviz, de data aceasta obligatoriu.  În cazul unui răspuns pozitiv, va fi organizat un referendum. În caz contrar, proiectul se reîntoarce în Parlament.

Mai mult, Crin Antonescu a precizat că şi Comisia de la Veneţia îşi va exprima un punct de vedere pe proiectul de revizuire a Constituţiei, fără ca această opinie să aibă caracter obligatoriu.

Citește și: