9 vizualizări 11 mar 2014

Dacă în privinţa procedurii de adoptare a legii, scorul a fost 6 (Tudorel Toader, Valer Dorneanu, Toni Greblă, Petre Lăzăroiu, Mircea Minea, Puskas Valentin Zoltan) la 3 (Danile Morar, Augustin Zegrean, Mona Pivniceru, semnatari ai unei opinii separate), în legătură cu încălcarea punctuală a Constituţiei prin diverse articole de lege, Curtea Constituţională a votat în unanimitate.

Printre altele, judecătorii au descoperit că legea nu reglementa cine ar fi urmat să numească şefii palatelor copiilor, pe cei ai Direcţiilor Judeţene pentru Sport şi Tineret sau pe cei Direcţiilor de Sănătate Publică din judeţe, în jurul cărora s-ar fi creat şi un zid în situaţiile în care erau găsiţi incompatibili sau în conflict de interese.

O altă eroare recurentă este paralelismul legislativ. Noua lege transfera atribuţii între instituţii fără să le desfiinţeze de la vechii titulari prin abrogarea actelor normative în vigoare. Astfel, o pârtie de schi urma să fie omologată şi de consiliul local şi de cel judeţean, prin legi paralele. În situaţii similare urmau să fie clasificarea şi declasificarea monumentelor istorice ori acordarea certificatelor de producător agricol.

În cazul plajelor, un subiect pentru care a pledat Radu Mazăre, primarul Constanţei, este neclar dacă acestea ajungeau "în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale sau numai constituirea unui drept de administrare în favoarea autorităţilor administraţiei publice locale".

Legea are şi un exeplu flagrant de redactare copy-paste. La enumerarea atribuţiilor Direcţiilor judeţene pentru Tineret şi Sport, la literere o) şi ş) Guvernul a trecut acelaşi lucru. "Curtea sesizează neglijenţa nepermisă în redactarea unui act normativ cu referire directă la repetarea în cadrul aceluiaşi articol al legii a unei atribuţii a direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti", s-au revoltat judecătorii.

De asemenea, Curtea obiectează la includerea transferului acţiunilor Metrorex de la Transporturi la Primăria Capitalei sub aparenţa descentralizării şi sugerează Guvernului să o facă, dacă doreşte, prin HG.

MOTIVAREA CURŢII CONSTITUŢIONALE. TEXT INTEGRAL

Legea lui Dragnea, fără analize de impact, faze-pilot şi standarde de cost

Prima critică a CCR în motivarea publicată astăzi faţă de decizia luată pe 10 ianuarie este lipsa analizelor de impact şi a unor sisteme de monitorizare la transferul competenţelor în teritoriu. Această lacună a determinat CCR să constate că actul normativ al lui Liviu Dragnea ar fi încălcat, în condiţiile "lipsei de corelare", legea-cadru a descentralizării din 2006 şi astfel, Constituţia, prin nerespectarea legilor în vigoare.

În locul analizelor de impact, Guvernul a trimis CCR doar „informări generale” şi un „Document strategic provind măsurile necesare accelerării procesului de descentralizare-regionalizare în România 2013-2013” despre care judecătorii consideră că „nu poate avea semnificaţia juridică a unui studiu de impact”.

O altă lipsă majoră identificată de CCR este cea a fazelor-pilot în care efectele descentralizării ar fi trebuit testate înainte de generalizarea la nivelul întregii ţări.

Aşa cum arată în proiectul lege adoptat în Parlament prin angajarea răspunderii, descentralizarea era lipsită, de asemenea, de standarde de cost absolut obligatorii. "Nu au fost elaborate astfel de standarde nici măcar la nivel estimativ; or, având în vedere importanţa şi complexitatea acestora, elaborarea standardelor era necesară să fie realizată anterior adoptării prezentei legi (...) În lipsa aprobării standardelor de costuri, transferul de competenţă financiară apare ca fiind unul iluzoriu", susţin judecătorii.

O altă observaţie a CCR este aceea că „posibilitatea de a realiza în aceste termene (prevăzute de lege) foarte scurte măsurile preconizate – de la transferul atribuţiilor la încheierea protocoalelor legate de predarea-primirea unor imobile – „este discutabilă” şi „antamează neconstituţionalitatea intrinsecă a legii”.

"O lege neclară şi imprecisă"

Proiectului guvernamental i se impută, totodată, lipsa clarităţii. "Legea ce cuprinde măsuri de descentralizare trebuie să fie clară, precisă şi previzibilă, astfel încât destinatarul normei să îşi poată adapta conduita în funcţie de ipoteza normativă a acesteia; or, legiuitorul nu a reuşit să se alinieze acestor exigenţe", reclamă CCR.

Concret, sunt indicate mai multe aspecte neclare.

În domeniul Agriculturii:

- "ca urmare a reorganizării direcţiilor pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, descentralizarea vizează numai aceste direcţii, nu şi componenta lor iniţială de dezvoltare rurală, care, în prezent, este o structură în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale";

- "ar putea produce paralelisme legislative" în ceea ce priveşte monitorizarea şi controlul certificării calităţii de producător agricol, "activitate realizată de către împuterniciţii prefectului şi ai preşedintelui consiliului judeţean, ofiţerii de poliţie, sau de către împuterniciţii primarului, ai prefectului, ai preşedintelui consiliului judeţean, precum şi de către ofiţerii şi subofiţerii de poliţie şi gardienii publici, după caz";

- "în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, pe de o parte, nu se cunoaşte exact nici regimul juridic al componentelor ce urmează a fi descentralizate şi nici raţiunea pentru care anumite componente urmează să fie descentralizate";

În domeniul Culturii:

- "există un paralelism legislativ". Spre exemplu, emiterea certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru siturile arheologice, este reglementat de două legi paralele, în moduri diferite;

- pentru clasarea/declasarea monumentelor istorice noua lege prevedea "reorganizarea comisiilor zonale ale monumentelor istorice în comisii judeţene". "O concluzie logică a reorganizării comisiilor zonale în comisii judeţene, în condiţiile noii legi, ar fi multiplicarea numărului de comisii ca efect al descentralizării, de la un număr de douăsprezece la un număr de patruzeci şi două, însă se observă că (...) legea se referă în continuare la organizarea comisiilor zonale, colaborarea cu comisiile zonale, componenţa comisiilor zonale sau atribuţiile comisiilor zonale";

În domeniul Turismului:

- Pe de o parte se acordă "un rol deliberativ consiliului judeţean în privinţa omologării traseelor turistice şi a pârtiilor de schi, menţinându-se atribuţia consiliului local de a participa la această activitate". Pe de altă parte, o OUG rămasă în vigoare prevede că "atât consiliile judeţene, cât şi cele locale participă la omologarea traseelor turistice şi a pârtiilor de schi". "Or, pentru realizarea aceleiaşi activităţi, două autorităţi ale administraţiei publice nu pot avea, deopotrivă, competenţe decizionale", reclamă CCR;

- situaţia autorizării pensiunilor: "Din textul legii criticate, întrucât se tratează distinct pensiunea de structura de primire turistică, rezultă că, prin derogare de la Legea nr.359/2004, autorizaţia de funcţionare a pensiunilor nu se va mai emite de Oficiul Registrului Comerţului, ci de consiliul judeţean, chiar dacă şi pensiunea este o structură de primire turistică"

- Administrarea locală a plajelor: "Noţiunea de „activităţi turistice pe plajă” este ambiguă, neputându-se cunoaşte, în mod cert, dacă norma se referă fie la eliberarea autorizaţiei turistice pentru plajă, caz în care aceasta se va acorda de consiliul judeţean, fie la autorizarea unor activităţi turistice suplimentare, neprecizate, pe plajă, distinct de cele la care ar fi îndreptăţit utilizatorul, şi anume titularul autorizaţiei turistice pentru plajă";

- Concluzie: "Cele expuse mai sus denotă grave probleme de tehnică legislativă cu repercusiuni asupra calităţii legii, destinatarul normei, fie persoane fizice sau juridice, fie autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale neputând cunoaşte, în mod obiectiv şi raţional, conduita pe care trebuie să o adopte în raport cu ipoteza normativă echivocă a legii. O atare modalitate de redactare a textului creează premisele unei aplicări discreţionare a legii de către autorităţile publice în dauna persoanelor fizice sau juridice";

- "s-a înlăturat termenul de 30 de zile în care directorul coordonator sau directorul coordonator adjunct care se află în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese, era obligat să înlăture motivele de incompatibilitate ori de conflict de interese, care ar fi atras rezilierea" contractului de management;

În domeniul Educaţiei:

- Legea "menţine numai Palatul Naţional al Copiilor ca unitate conexă a Ministerului Educaţiei Naţionale, în timp ce palatele şi cluburile copiilor şi elevilor sunt excluse din această categorie, fără însă, a se stabili subordonarea acestora faţă de vreo autoritate publică, ci doar faptul că sunt în finanţarea autorităţilor administraţiei publice locale";

- Numirea directorilor: legea schimbă "procedura de numire a „directorilor unităţilor destinate activităţilor extracurriculare transferate la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale”, fără a se menţiona titularul dreptului de numire în funcţie";

- se confundă "unităţile de învăţământ pentru activităţi extraşcolare (palatele şi cluburile copiilor) cu bunurile imobile în care acestea îşi desfăşoară activitatea";

În domeniul Mediului:

- "Curtea constată o reglementare cel puţin contradictorie: pe de o parte, alin.(1) al art.5 prevede înfiinţarea structurilor pentru pescuit şi acvacultură cu preluarea personalului structurilor teritoriale aflate în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură în cadrul aparatului de specialitate al consiliilor judeţene, fără distincţie sau derogare, iar, pe de altă parte, alin.(2) prevede că pot fi înfiinţate astfel de structuri în judeţele în care nu există structuri teritoriale. Aşadar, problema care se ridică în acest caz constă în a şti câte astfel de structuri vor exista";

- Situaţia plajelor: "Nu se înţelege dacă în privinţa plajelor identificate în anexă are loc o trecere a acestora din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale sau numai constituirea unui drept de administrare în favoarea autorităţilor administraţiei publice locale";

În domeniul Sănătăţii:

- "poziţionarea administrativă a centrelor de diagnostic şi tratament şi centrelor medicale, precum şi a centrelor judeţene de întreţinere şi reparare a aparaturii medicale şi a policlinicilor cu plată", fără a se preciza "dacă aceste unităţi se organizează în subordinea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, ci „pe lângă” acestea";

- "nu se prevede autoritatea competentă să numească „conducătorii” direcţiilor de sănătate publică, textul prevăzând doar că aceştia sunt numiţi în condiţiile legii";

În domeniul Tineretului şi Sportului:

- Casele de cultură ale studenţilor şi cluburile sportive, persoane juridice, sunt trecute în domeniul public al autorităţilor locale. Or, avertizează CCR, "instituţiile publice nu pot face parte din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, ci eventual bunurile acestora";

- Legea nu dispune cu privire la subordonarea caselor de cultură ale studenţilor;

- "Referitor la numirea conducătorilor direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti, Curtea observă că nu este indicat titularul dreptului de numire";

- Copy-paste la enumerarea atribuţiilor Direcţiilor Judeţene pentru Sport şi Tineret. "Curtea observă că lit.o) şi ş) ale acestui text conţin aceeaşi soluţie legislativă, ele repetându-se, ceea ce este inadmisibil într-o bună tehnică legislativă";

În domeniul Transporturilor:

- Transferul gratuit al acţiunilor Metrorex la Primărie: "Trecerea acţiunilor acestei societăţi în proprietatea privată a municipiului Bucureşti nu reprezintă o măsură de descentralizare în sensul Legea-cadru a descentralizării nr.195/2006, potrivit căreia descentralizarea reprezintă transferul de competenţă administrativă şi financiară de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice locale sau către sectorul privat. Or, trecerea cu titlu gratuit a acţiunilor în proprietatea privată a unei unităţi administrativ-teritoriale reprezintă mai degrabă un act de dispoziţie cu privire la capitalul social al societăţii, dar, în nici un caz, o asemenea operaţiune juridică"; În acest caz, Curtea atenţionează că nu Parlamentul are atribuţia de a transfera Metrorex, o societate comercială, ci numai Guvernul care şi-o poate asuma prin HG.

În plus, Curtea critică legătura ambiguă a descentralizării gândite de Liviu Dragnea cu regionalizarea aflată deocamdată doar în planurile teoretice ale USL. „Nu rezultă din documentele transmise CCR dacă măsurile stabilite prin această lege se susţin indiferent de procesul de regionalizare şi nici dacă acestea se susţin indiferent de realizarea propunerilor de descentralizare a altor servicii/competenţe la nivelul aceloraşi ministere”, se arată în motivarea deciziei din 10 ianuarie.

Transferarea efectivă a competenţelor de la autorităţile centrale la consiliile judeţene sau locale nu ar încălca în niciun fel Constituţia, însă "trebuie să aibă în vedere capacitatea administrativă efectivă şi reală a acestora de a gestiona competenţele astfel transferate", susţin judecătorii ca sugestie pentru noul act normativ care va trebui elaborat.

Problema banilor. "Descentralizatele să se finanţeze din bugetele locale"

Nici schema de finanţare a instituţiilor descentralizate gândită de Guvern, mai exact faptul că în 2014 finanţarea cheltuielilor urma să se facă din bugetul transferat al ministerelor nu a fost bine primită la Curtea Constituţională.

"Susţinerea acestora trebuie realizată din bugetele locale şi numai în mod excepţional din cel al bugetului de stat; în caz contrar, aşa cum se întâmplă în cauza de faţă, descentralizarea funcţională a competenţelor nu şi-ar mai găsi raţiunea, autorităţile publice locale nemaifiind cointeresate în buna administrare a activităţilor aferente competenţelor descentralizate". consideră judecătorii.

Aşa cum a fost adoptat proiectul, CCR avertizează că "lipsa unui transfer coordonat de competenţă administrativă şi financiară poate avea repercusiuni grave asupra efectivităţii procesului de descentralizare".

Citește și: