97 vizualizări 10 aug 2013

Doar întreţinerea pentru vilele statului rămase neînchiriate, multe dintre acestea case de protocol în care nu a mai intrat niciun demnitar de ani buni, depăşeşte anual 40 de milioane de euro. Altfel spus, fiecare cetăţean al României susţine cu cel puţin 2 euro pe an doar facturile pe care statul le are de plătit pentru proprietăţile imobiliare ale RA-APPS.

Acestor costuri li se adaugă alte 40 de milioane de euro pe care RA-APPS i-a bugetat anul acesta pentru "bunuri şi servicii", capitol în care intră, printre altele, investiţiile în mobilier pentru aceste case, dar şi serviciile de pază sau de curăţenie, inclusiv pentru cele luate cu chirie de foşti sau actuali demnitari. Blocul demnitarilor din strada Mihai Eminescu din Capitală, aşa cum a fost rezervat printr-o ordonanţă de urgenţă în luna martie, gândit să aducă în aceeaşi clădire toţi miniştrii pentru a reduce cheltuielile cu serviciile de curăţenie şi pază, există deocamdată, cu această titulatură, doar pe hârtie. Demnitarii îşi ocupă în continuare fostele locuinţe, în blocul din Eminescu urmând să se mute doar cei care fac cereri pe viitor.

Pe de altă parte, datoriile către RA-APPS, trecute în special în dreptul chiriaşilor imobilelor statului, au ajuns la aproape 19 milioane de euro. După majorarea de zece ori a chiriilor, în 2010, până la nivelul pieţei, cei mai mulţi dintre locatarii statului nu şi-au mai plătit facturile, fără însă a pleca din case.

Ca să întreţină vilele de protocol rezervate recent primilor demnitari ai statului, dar şi clădirile pe care nu doreşte să le cumpere sau să le închirieze nimeni, RA-APPS şi-a propus să vândă anul acesta proprietăţi în valoare de 86 de milioane de euro. Planurile sunt optimiste, în condiţiile în care, până la jumătatea lunii mai, vânzarea a fost un eşec pe toată linia, licitaţiile nemaifiind nici măcar organizate  din lipsă de ofertanţi. Cifrele apar în bugetul Regiei Protocolului de Stat, aprobat miercuri în şedinţa de Guvern.

Căldura şi apa caldă din piscina de la Neptun: 430.000 de euro

Costurile anuale cu protocolul, turismul şi locuinţele demnitarilor ajung la 100 de milioane de euro. Mai exact, anul acesta, RA-APPS şi-a prevăzut cheltuieli de 448,9 milioane de lei din care 178 de milioane de lei, adică 39,5 milioane de euro, vor fi "bunuri şi servicii" - de la achiziţii curente pentru mesele şi acţiunile de protocol, până la curăţenie şi pază în imobilele statului - clădiri închiriate de câteva instituţii publice, ambasade, dar şi casele demnitarilor, vilele de protocol de la Neptun, Covasna, complexul Scroviştea sau Palatul Snagov ori Olăneşti.

Alte 215,5 milioane de lei, echivalentul a 47,9 milioane de euro, sunt alocate pentru "alte cheltuieli de exploatare". Până în acest moment, RA-APPS nu a răspuns solicitării gândul de a detalia aceste cheltuieli. Din analiza bugetelor din anii anteriori ale Regiei rezultă însă că sub această umbrelă sunt incluse cheltuielile cu energie şi apă, cele de amortizare pentru imobilele vechi, costurile cu evaluarea caselor care ar urma să fie vândute, ca şi cele cu reclama sau sponsorizările ţinute însă la zero în ultimii patru ani.

Numai pentru combustibilul necesar încălzirii vilelor şi piscinei din Complexul "Lotus" de la Neptun, acolo unde preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta şi-au petrecut, cu familiile, mini-vacanţa de 1 Mai, s-a semnat pe 24 ianuarie 2013 un acord cadru în valoare de 1.923.240 de lei cu TVA inclus, adică 430.000 de euro, potrivit portalului de achitiţii publice SEAP.

Complexul "Lotus", poate cel mai cunoscut din întreaga listă a "Perlelor Coroanei" păstrate de Guvernul Ponta ca locuri în care demnitarii de prim rang îşi pot petrece sfârşitul de săptămână sau vacanţele, include patru vile "Nufărul", "Trandafirul", "Ghiocelul". A patra vilă de protocol de la Neptun, aflată în vecinătatea complexului, este  "Panseluţa", altădată reşedinţa familiei lui Nicolae Ceauşescu.

188.000 de euro pe foc, la Palatul Scroviştea

Există însă şi  vile care stau goale pentru care statul cheltuileşte sume importante în fiecare lună cu paza sau cu întreţinerea. Un exemplu este Complexul Scroviştea, locul favorit al lui Ion Iliescu atunci când era preşedinte, dar, în care niciun alt demnitar nu a mai intrat din 2005 încoace.

"În pădurea de la Scroviştea sunt nişte cheltuieli imense, deşi sunt goale şi păzite de jandarmi. Ultimul care a fost pe acolo a fost preşedintele Iliescu", explica recent pentru gândul fostul secretar general al Guvernului, actual primar la Oradea, Ilie Bolojan.

Numai motorina pentru centralele termice de la Scroviştea, contractată pentru a depăşi iarna trecută, a costat 843.995 de lei, adică 188.000 de euro. Acestor costuri le se adaugă cele pentru energie electrică, apă, pază şi personal, facturate lunar.

Încălzirea şi întreţinerea este de altfel plătită cu sume importante inclusiv pentru vilele aflate oficial pe lista de vânzare, dar care nu se cumpără. "Pe timp de iarnă trebuie să funcţioneze căldura. Vreau, nu vreau, trebuie să fac 10-12° căldurică, altfel se scorojesc pereţii. Chiar dacă nu o închiriază turiştii, tot trebuie încălzită", a explicat pentru gândul situaţia vilei Predeal, scoasă la vânzare, dar neîntrebată de niciun cumpărător deocamdată, responsabilul cu licitaţia de la SRP Sinaia, Marius Bucura.

De unde scoate şi pe ce dă banii RA-APPS

Primele licitaţii din 2013 arată că RA-APPS şi-a făcut anul acesta o prioritate din renovarea unora dintre imobile, înlocuindu-le, la pachet, şi intalaţiile electrice. Pe 16 mai, Regia a atribuit un contract prin care numai prizele, becurile şi neoanele de care are nevoie ajung la 152.000 de euro în acest an. În aprilie, printr-un alt contract pe 12 luni şi-a asigurat furnizori de vopsele şi diluanţi în valoarea de 271.000 de euro, în timp ce serviciul de curăţenie pentru o parte dintre imobilele din Bucureşti pe care le gestionează a fost externalizat pentru 528.000 de euro.

Cele mai bănoase licitaţii deschise sunt însă legate de pricipala activitate prin care Regia scoate bani pentru a întreţine casele de protocol. Este vorba de tipărirea înscrisurilor speciale, pentru care RA-APPS are exclusivitate. Astfel, serviciile de curierat pentru livrarea permiselor auto şi a certificatelor de înmatriculare la domiciliu costă statul 5,7 milioane de euro pe 2 ani, iar contractele de telefonie pentru locaţiile unde se personalizează aceste documente - 1,3 milioane de euro, tot pentru 24 de luni, arată datele SEAP.

Datoriile chiriaşilor de lux: până la 18,8 milioane de euro

Pe de altă parte, singura sursă de venit care se poate obţine din aceste vile, prin închiriere, este o opţiune mai mult teoretică. Din timpul guvernării Tăriceanu, casele statului au fost împărţite în două categorii: prima - locuinţe de protocol şiserviciu, pentru care Guvernul a perceput, prin RA-APPS, chirii infime, plătite de altfel de instituţiile statului în care lucrează chiriaşii, şi a doua - spaţii închiriate unor persoane fizice care nu au mai plecat din case după expirarea mandatului, unore societăţi comerciale sau unor fundaţii privilegiate. Pentru acestea din urmă, preţul a fost majorat, însă chiriile au rămas, în continuare, convenabile. O fundaţie plăteşte pentru vile sau apartamente centrale în Bucureşti 4 euro pe metru pătrat. Un partid chiar mai puţin.

În 2010 guvernul Boc a majorat chiriile pentru această categorie, cu argumentul că astfel chiriaşii ilegali vor pleca din case. În realitate, chiriaşii au refuzat să-şi mai plătească facturile către RA-APPS, au dat statul în judecată şi, cu tot cu penalităţi, ajung să datoreze RA-APPS până la 84,9 milioane de lei, adică 18,8 milioane de euro, creanţe pe care statul le are de recuperat dacă va câştiga procesele.

  2013 2012 2011 2010
Venituri din vânzările de imobile 193.500.000 lei 296.203.700 de lei  -  -
Bunuri şi servicii

178.093.640 lei

35.654.210  - cheltuieli materiale

70,7 milioane - prestaţii externe

44.505.050 lei - cheltuieli materiale

70.378.22 - prestaţii externe

35.519.740 - cheltuieli materiale

89.485.020 - prestaţii externe

Alte cheltuieli de exploatare

215.556.000 lei

315.876.840 lei 44.258.250 lei 30.488.000 lei
Investiţii

18.678.360 lei

38.705.310 lei 67.0400.370 lei 61.411.120 lei
Creanţe restante

84.900.000 lei

85.000.000 lei 43.263.000 de lei 6.221.000 lei

Sursa: bugetele RA-APPS în perioada 2010-2013, publicate în Monitorul Oficial

Cifrele arată că cel mai mare a apărut în perioada 2011-2012. Pe măsură ce au crescut datoriile către RA-APPS, au scăzut, pe de altă parte investiţiile în casele pe care statul încearcă acum, fără succes, să le vândă.

Cum merg vânzările. Planurile optimiste ale lui Ponta

Chiar dacă la primele licitaţii nu s-a prezentat nimeni, RA-APPS se bazează anul acesta pe 193,5 milioane de lei din vânzărti de imobile, adică 43 de milioane de euro care să intre în bugetul Regiei. Acest lucru s-ar traduce în vânzări de 86 de milioane de euro în total, întrucâît, potrivit ordonanţei de urgenţă din martie, RA-APPS îi revine doar 50% din suma obţinută din vânzări, restul mergând către bugetul general.

Anul trecut, Guvernul şi-a propus să scoată în total 700 de milioane de lei din vânzarea vilelor de protocol (din care 300 de milioane urmau să revină RA-APPS). În realitate, vânzările s-au rezumat la 50 de milioane de lei.

Până atunci, RA-APPS dă 13,8 milioane de lei anual, adică peste 300.000 de euro pe impozitele şi taxele aferente clădirilor pe care le are în proprietate. RA-APPS are în administrare peste 800 de imobile, din care 694 sunt scoase la vânzare, însă numai parţial evaluate. Acestora li se adaugă 14 complexuri sau vile păstrate pentru protocolul demnitarilor, alte câteva reşedinţe de protocol al căro număr nu a fost făcut public de guvern, în jur de 100 de clădiri de ambasade şi câteva apartamente pe care urmează să le cedeze Primăriei Capitalei cu tot cu actualii chiriaşi.

Citește și: