278 vizualizări 28 iul 2013

Statul încurajează fumatul şi plăteşte mai mult decât câştigă de pe urma comercializării produselor din tutun, susţine preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, prof.dr. Florin Mihălţan. Potrivit acestuia, nerespectarea recomandărilor Comisiei Europene în ceea ce priveşte interzicerea ţigărilor lungi, slim şi a celor cu arome duce la "o falsă economie".

„Atunci când s-au făcut estimările cu privire la banii de care statul ar dispune odată cu nerespectarea recomandărilor s-au luat în calcul doar costurile directe, nu şi cele indirecte. Este o anomalie să spui că dacă nu interzici anumite tipuri de ţigarete statul câştigă mai mult”, a declarat pentru gândul prof. dr. Florin Mihălţan.

Câţi bani alocă statul anual persoanelor care se îmbolnăvesc din cauza fumatului

Potrivit reprezentantului Societăţii Române de Pneumologie, factura pe care statul român trebuie să o plătească anual pentru persoanele care se îmbolnăvesc din cauza fumatului este de 278,6 milioane de euro, din care 158 milioane de euro merg către tratamentul bolilor provocate de fumat, 5 milioane se duc pe concediile medicale care au drept cauză afecţiuni asociate fumatului, 89 de milioane de euro pentru pensionări anticipate şi 26,6 milioane de euro pentru decese premature din cauza fumatului.

Pe de altă parte, Executivul susţine că statul ar pierde un miliard şi jumătate de lei anual, echivalentul a peste 330 de milioane de euro, numai din accize, dacă s-ar interzică vânzarea ţigărilor subţiri, lungi şi mentolate în România.

CITEŞTE AICI EXPLICAŢIILE GUVERNULUI ROMÂNIEI PENTRU CARE SPUNE NU CRUDIADEI UE ÎMPOTRIVA ŢIGĂRILOR SLIM ŞI MENTOLATE

 „De cele mai multe ori atunci când spunem fumat ne gândim automat la cancer pulmonar. Din păcate, acest viciu predispune inclusiv la afecţiuni cardiovasculare, la cancer de vezică, cancer laringian, cancer pulmonar, bronştită cronică”, a mai spus prof. dr. Florin Mihălţan.

Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie spune că fumătorii se pensioneză mai devreme, se îmbolnăvesc mai des, deoarece sistemul lor imunitar este unul mult mai slăbit comparativ cu al unei persoane care nu este dependentă de tutun. În plus, medicul pneumolog mai spune că dincolo de cheltuielile alocate persoanelor care fumează, statul trebuie să ia în calcul şi cheltuielile alocate pentru fumătorii pasivi.

„Fumatul pasiv este ignorat. Inhalarea fumului de ţigară duce şi el la apariţia bolilor menţionate anterior. Aceste costuri sunt indirecte, iar în consecinţă costurile alocate de stat pentru îngrijirea persoanelor afectate de acest viciu depăşesc cele 278,6 milioane de euro menţionate iniţial”.

Cine susţine în România aplicarea deciziei Comisiei Europene

Comisia Europeana cere interzicerea ţigărilor lungi, subţiri, a celor mentolate sau cu aromă pe teritoriul ţărilor membre, dar şi interdicţia comercializării produselor din tutun online sau prin distribuitoare automate de ţigări. Guvernul român se opune acestei directive din considerente economice.

Acest argument nu este susţinut de Societăţii Române de Pneumologie şi nici de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC). „Ani întregi ne-am luptat prin acţiuni de lobby împotriva fumatului, iar acum Guvernul încurajează fumatul prin măsurile pe care internţionează să le ia”, a declarat pentru gândul Cezar Irimia, preşedintele FABC.

Mai mult, prof. dr. Florin Mihălţan spune că neinterzicerea ţigărilor cu mentol echivalează cu încurajarea adolescenţilor de a se apuca de fumat. „Este recunoscut faptul că produsele din tutun cu aromă de mentol sunt create pentru publicul tânăr, în special adolescenţi. Această aromă are rolul de a masca gustul oribil al unei ţigări adevărate”, a mai menţionat medicul.

Pentru a susţine urmarea recomandărilor Comisiei Europene, asociaţiile de profil au trimis o scrisoare deschisă premierului Victor Ponta şi ministrului Sănătăţii Eugen Nicolăescu, prin care cer revenirea asupra deciziei luate.

„Săptămâna viitoare ne vom întâlni cu reprezentanţii Forumului Naţional de Prevenţie şi vom discuta această problemă. Mai apoi, urmează şi întâlniri cu ministrul Sănătăţii şi atunci ne vom expune şi punctul nostru de vedere”, a mai spus prof. dr. Mihălţan.

Întrebat dacă ia în calcul organizarea de proteste în stradă împotriva deciziilor luate de Executiv, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie a spus că „deocamdată ne vom limita la a discuta cu reprezentanţii Forumului Naţional de Prevenţie şi cu ministrul Sănătăţii, iar mai apoi vom vedea ce măsuri vom mai lua”.

Ţigările mentolate, mai periculoase decât cele normale

Dr. Magdalena Ciobanu, coordonatorul Programului Naţional Stop Fumat şi expert pentru controlul tutunului la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a declarat pentru gândul că interzicerea ţigărilor mentolate ar fi scăzut incidenţa fumatului. "Dispariţia ţigărilor cu aromă de mentol de pe piaţă va face fumatul mai puţin atractiv în rândul tinerilor. Adolescenţii se apucă de acest viciu şi din cauza acestor sortimente de ţigări, după cum au arătat-o numeroase studii pe această temă", a spus dr. Ciobanu.

Medicul susţine că s-a demonstrat în repetate rânduri că ţigările cu arome au un impact negativ mai puternic asupra organismului uman, în special cele cu mentol, spre deosebire de cele clasice. "Studiile clinice, realizate pe ţigările care au aromă de mentol, au arătat că acestea sunt mai periculoase decât cele normale, care nu conţin niciun fel de aromă. Datele cercetărilor au arătat că aceste ţigări conţin cu o substanţă cancerigenă în plus faţă de cele clasice", afirmă dr. Magdalena Ciobanu.

4.000 de substanţe dăunătoare într-o simplă ţigară

O ţigară clasică conţine peste 4.000 de substanţe dăunătoare organismului. Nicotina, substanţa care provoacă dependenţă, este responsabilă de apariţia tumorilor canceroase. Ţigările obişnuite conţin cel puţin 60 de substanţe cauzatoare de cancer, printre care monoxidul de carbon, gudronul şi arsenicul.

Statisticile Societăţii Române de Pneumologie arată că un român moare la fiecare 15 minute din cauza fumatului, iar numărul deceselor este în creştere, în lume la fiecare opt secunde înregistrându-se un deces pe fondul consumului de tutun. Un român din patru este dependent de nicotină, 24,3 la sută dintre adulţii de 15 ani şi peste fumând zilnic (34,9 la sută dintre bărbaţi şi 14,5 la sută dintre femei), iar 2,4 la sută fiind fumători ocazionali (2,5 la sută bărbaţi şi 2,2 la sută femei).

Citește și: