5326 vizualizări 7 aug 2013

Introducerea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile obţinute din chirii de către persoanele fizice, prevăzută în noua scrisoare cu FMI, reprezintă doar "un prim pas" pentru ca aceste contribuţii să fie plătite de persoanele care obţin venituri din altă sursă decât salariul.

"Referitor la introducerea CASS (contribuţiei de asigurări sociale de sănătate) în cazul veniturilor obţinute din chirii de persoanele fizice, precizăm ca această măsură are în vedere lărgirea bazei de contribuţie, reprezentând un prim pas în vederea implementarii unei abordări fiscale unitare, astfel încât contribuţiile pentru sănătate să fie plătite de către persoanele care obţin venituri şi din alte surse decât cele de natură salarială", se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Finanţelor, preluat de Mediafax.

Referitor la informaţiile apărute în presă cu privire la conţinutul noii scrisori de intenţie cu FMI, potrivit căreia Guvernul urmează să majoreze şi să introducă noi impozite, Ministerul Finanţelor Publice a precizat că scopul încheierii unui nou acord nu este legat de introducerea unor noi taxe şi impozite.

"Conţinutul noii scrisori de intenţie cu FMI prevede o întreagă serie de măsuri necesare realizării reformelor din domenii precum sănătatea, transporturile, sectorul energetic, absorbţia fondurilor UE, continuarea restructurării companiilor de stat etc. Aceste reforme vizează asigurarea echilibrelor macroeconomice sustenabile şi continuarea creşterii economice", menţionează comunicatul de la Finanţe.

CASS pentru soţii casnice - informaţie complet falsă

"Legat de informaţia conform căreia Guvernul şi-a asumat în scrisoarea de intenţie cu FMI introducerea CAS şi CASS pentru soţiile şi copiii majori aflaţi în întreţinerea angajaţilor cu venituri mari, menţionăm că aceasta este complet falsă. O asemenea măsura NU se regăseşte în scrisoarea cu FMI", adaugă scrisoarea.

În ceea ce priveşte impozitarea diferenţiată a proprietăţilor în funcţie de utilizarea acestora, începand cu 1 ianuarie 2014, MF menţionează că această prevedere nu este o noutate introdusă în actuala scrisoare, ci reprezintă o măsură asumată prin scrisorile precedente şi care a fost menţinută în noua scrisoare.

"Precizăm că măsura a fost introdusă la cererea mediului de afaceri care a semnalat existenţa unor practici ce generau concurenţa neloială în piaţă. Astfel, persoanele fizice care utilizau proprietăţile în vederea desfăşurării unor activităţi economice, plăteau un impozit mult mai mic decât persoanele juridice care desfăşurau acelaşi tip de activităţi". se arată în comunicat. 

Cât priveşte scăderea TVA pe tot lanţul de producţie şi distribuţie a pâinii, respectiv şi pentru făina şi grâu, de la 24% la 9 %, aceasta a fost asumată de către Guvern în programul de guvernare. Măsura a fost intens solicitată şi de mediul de afaceri fiind foarte bine primită de către acesta. Ea oferă premisele dezvoltării unei pieţe concurenţiale loiale, în care oamenii de afaceri corecţi îşi pot dirija eforturile pentru dezvoltarea businessului, pentru investiţii.

Această măsură reflectă în mod pragmatic preocuparea Ministerului Finanţelor Publice şi a Guvernului pentru diminuarea evaziunii fiscale şi creşterea colectării la bugetul de stat. Lupta împotriva evaziunii fiscale este un obiectiv prioritar asumat al Ministerului Finanţelor Publice.

Şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, a declarat săptămâna trecută, referindu-se la modificarea Codului Fiscal, că este necesară şi lărgirea bazei de contribuţii sociale, astfel încât sistemul să poată fi durabil şi sustenabil.

Autorităţile române au convenit la finele lunii iulie cu FMI şi Comisia Europeană (CE) un acord preventiv pe doi ani care va totaliza 4 miliarde euro, sumă împărţită egal de cele două instituţii financiare internaţionale, acordul stand-by urmând să fie discutat de boardul FMI în toamnă.

Cel mai recent acord al României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro şi finalizat în luna iunie, a fost de asemenea de tip preventiv, după o înţelegere stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011.

Citește și: