1145 vizualizări 25 mar 2014

Chiar şi după majorarea salariului minim la 900 de lei, la jumătatea anului viitor, România va continua să ocupe penultimul loc la nivel european în ceea ce priveşte nivelul acestui venit.

Cel mai prost plătiţi salariaţi din România câştigă în prezent puţin peste un euro pe oră, cu 10 eurocenţi mai mult decât vecinii din Bulgaria. În 2014, suma va ajunge la circa 1,2 euro pe oră, mai puţin decât un angajat din America Latină sau din Beijing, reiese din datele Eurostat şi ale Naţiunilor Unite.

La nivel mondial există mai multe modele de acordare a salariului minim. În unele state, unde standardele de viaţă diferă de la regiune la regiune, precum China, salariul minim este stabilit la nivel local. În alte ţări, precum Marea Britanie spre exemplu, salariul minim ţine cont de nivelul de pregătire al angajatului. În alte state, precum Austria, Italia sau ţările nordice, nu există un sistem de acordare a salariului minim.

Recent, Germania a surprins Europa prin compromisul politic asumat de cancelarul Angela Merkel în scopul formării unei coaliţii de guvernare: introducerea salariului minim începând cu 1 ianuarie 2015. Măsura ar putea duce la "erodarea" exporturilor, principala sursă de creştere a celei mai mari economii din Europa.

Nivelul propus - de 8,5 euro pe oră, de 8,5 ori mai mult decât în România spre exemplu - ar clasa Germania pe locul şase la nivel european, după Luxemburg, Franţa, Belgia, Olanda şi Irlanda, reiese din datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

Salariul minim din Luxemburg, de patru ori mai mare decât salariul mediu din România

În Uniunea Europeană există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul salariului minim. În şapte state, acesta este sub doi euro pe oră - Bulgaria 0,9 euro/oră, Letonia 1,7 euro/oră, Lituania 1,7 euro/oră, Estonia 1,9 euro/oră, Slovacia 1,9 euro/oră şi Ungaria 1,9 euro/oră. În alte patru este cuprins între doi şi trei euro pe euro - Cehia 2 euro/oră, Polonia 2,1 euro/oră, Croaţia 2,2 euro/oră şi Portugalia 2,9 euro/oră. În Grecia şi Spania este cuprins între trei şi patru euro/oră, respectiv 3,3 şi 3,9. În Malta este de 4 euro/oră, iar în Slovenia este de 4,5 euro/oră. În alte şapte state europene depăşeşte şapte euro/oră: Marea Britanie 7,7 euro/oră, Irlanda 8,6 euro/oră, Olanda 9 euro/oră, Belgia 9,1 euro/oră, Franţa 9,4 euro/oră şi Luxemburg 11,1 euro/oră.

Salariaţii din Luxemburg se bucură de cele mai mari salarii minime, respectiv 11,1 euro pe oră, în timp ce bulgarii au cele mai scăzute salarii minime, circa 90 de eurocenţi pe oră.

Practic, cel mai prost plătiţi angajaţi din Luxemburg câştigă lunar peste 1.900 de euro, de aproape patru ori mai mult decât salariul mediu brut din România, de circa 500 de euro, potrivit Institutului Naţiona de Statistică.

Mai mult, cel mai prost plătiţi angajaţi din economia românească au lefuri mai mici decât cele acordate în Argentina (2,8 euro/oră), Brazilia (1,4 euro/oră) sau China, unde salariul minim poate ajunge şi la 1,8 euro pe lună în anumite provincii, reiese din datele Organizaţiei Naţiunilor Unite.

gândul vă prezintă Harta salariilor minime din lume (click pe imagine pentru a mări)

Exporturile germane, invidia Europei

În teorie, introducerea unui salariu minim ajută la stimularea consumului, însă poate duce la scăderea exporturilor, punctul forte al economiei germane, "invidia" Europei.

Anul trecut, valoarea exporturilor germane a depăşit cu 190 de miliarde de euro valoarea importurilor, potrivit Deutsche Welle.

Acest surplus comercial a fost catalogat de Comisia Europeană drept o "slăbiciune structurală", un dezechilibru care trebuie analizat. Mai mult, oficiali din Statele Unite, Italia sau Franţa au afirmat că Germania câştigă de pe urma altor state europene.

Excedentul de cont curent al Germaniei reprezintă 7% din PIB-ul statului, în contextul în care majoritatea statelor europene au un deficit de cont curent.

În acest context, introducerea unui salariu minim nu a fost privită cu ochi buni de mediul de afaceri care nu sunt convinşi că măsura este de natură să ducă la relansarea consumului intern.

"Germania nu îşi permite o coaliţie de cadouri electorale", a declarat Ulrich Grillo, preşedintele Federaţiei Industriilor Germane, potrivit Reuters.

Potrivit institutului de cercetare DIW, în jur de 5,6 milioane de salariaţi primesc în prezent un salariu mai mic de 8,50 de euro pe oră. Mediul privat se teme că introducerea salariului minim va creşte costul forţei de muncă, deoarece nivelul de 8,5 euro pe lună este apropiat de nivelul salariului mediu din Germania.

Mai mult, Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, a catalogat măsura drept "o alegere greşită".

Potrivit unui raport al băncii, în jur de un milion de locuri de muncă se vor pierde din cauza majorării costului forţei de muncă.

Naţiunile Unite: Nivelul salariului minim trebuie ales cu atenţie

Introducerea salariului minim în state foarte sărace a dus la creşterea consumului intern şi chiar la redresare economică, potrivit unui raport al Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

În acelaşi raport se arată însă că sistemele actuale trebuie îmbunătăţite, dar şi că nivelul salariului minim trebuie stabilit cu atenţie. Dacă este prea scăzut devine irelevant, iar dacă este prea ridicat poate duce la scăderea competitivităţii şi la migrarea unor locuri de muncă la negru.

În jur de jumătate dintre cele 151 de state membre ONU nu au un sistem comprehensiv de acordare a unui salariu minim, în sensul că acesta nu se aplică pentru toţi salariaţii din economie.

În India, spre exemplu, există 48 de salarii minime care se aplică pentru locurile de muncă din agricultură, minerit, extragerea ţiţeiului, precum şi pentru salariaţii din companiile de stat. Practic, salariul minim se aplică pentru circa 1.123 de joburi, respectiv pentru două treimi dintre angajaţi. Nivelul acestuia depinde de regiune, dar ţine cont şi de activitatea economică, de tipul companiei (privată sau de stat) precum şi de dimensiunea acesteia.

În Africa de Sud există un salariu minim doar pentru categorii de angajaţi consideraţi vulnerabili, mai exact, cei care nu sunt protejaţi de contracte colective de muncă. Salariul minim se aplică pentru angajaţii din 11 sectoare printre care comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, munca la domiciliu, silvicultură, ferme, securitate privată, taximetrie, construcţii civile, ospitalitate sau servicii de curăţenie.

În Turcia, angajaţii care pot benficia de salariul minim sunt cei care s-au înregistrat în sistemul de asigurări sociale.

În Peru, salariul minim este stabilit la nivel naţional şi îi acoperă pe toţi salariaţii cu excepţia muncitorilor din segmentul domestic (menajere, bone, grădinari etc.). Salariul minim este stabilit pentru şase categorii de angajaţi. Pentru fiecare categorie în parte salariul minim este stabilit în funcţie de cel naţional. Spre exemplu, pentru salariaţii din sectorul minier, salariul minim este cu 25% mai ridicat decât salariul minim stabilit la nivel naţional.

În Mexic, sistemul este similar. Salariul mediu net oscilează în funcţie de meserie şi regiune. În 2005 existau 87 de meserii acoperite de salariul minim, numărul acesta scăzând la 72 începând din 2010.

În Filipine, salariul minim cunoaşte foarte multe variaţiuni în funcţie de industrie şi regiune. Statul este împărţit în 16 unităţi administrative. Fiecare unitate practică propria grilă de acordare a salariului minim în funcţie de zona de activitate. Spre exemplu, în regiunea Capitalei există cinci categorii: non-agricultură, agricultură, spitale private cu 100 de paturi sau mai puţin, retail şi servicii (cu 15 sau mai puţini angajaţi) şi sectorul industrial.

În Vietnam există două categorii de salariu minim: unul aplicat pentru salariaţii din companiile străine, cel de-al doilea fiind aplicat companiilor autohtone, cooperativelor, fermelor. Nivelul depinde de la regiune la regiune.

În Brazilia, majorarea salariului minim şi programul "Bolsa familia" sunt considerate a fi două măsuri ce au contribuit semnificativ la reducerea sărăciei, ceea ce a stimulat creşterea economică.

Salariul minim din Brazilia este stabilit atât la nivel naţional cât şi la nivel local. Salariul minim naţional este aplicabil tuturor salariaţilor, inclusiv celor din zonele rurale sau din segmentul domestic.

În China, majorări coordonate ale salariului minim în toate provinciile au fost cheia strategiei de reducere a inegalităţii sociale şi a redresării economice, încurajând consumul intern în contextul scăderii importurilor, se arată în raportul Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

Având în vedere că nivelul de trai diferă de la provincie la provincie, în China nu există un nivel naţional al salariului minim. Autorităţile locale sunt cele care stabilesc valoarea acestui salariu. În funcţie de condiţiile locale, în China sunt stabilite salarii minime în fiecare provincie, municipalitate, regiune autonomă şi chiar district. Prin urmare, valoarea salariului minim variază între 0,84 euro pe oră (7 renminbi pe oră) în districtul C din Hubei şi 1,8 euro pe oră (15,2 renminbi pe oră) în Beijing, potrivit companiei de consultanţă Dezan. Shira & Associates.

Foto: Dezan Shira & Associates

Fii la curent cu ştirile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar

Citește și: