775 vizualizări 16 mai 2013

România stă mai bine decât Ungaria în ceea ce priveşte ratingurile acordate de cele mai importante agenţii internaţionale, respectiv Standard%Poor's (S&P), Moody's şi Fitch, însă mai prost decât Bulgaria.

Astfel, două dintre cele trei calificative care "dau tonul" dobânzilor la care se împrumută statul de pe pieţele financiare plasează România în categoria ţărilor recomandate pentru investiţii pe termen lung. În Bulgaria toate cele trei ratinguri se poziţionează în această categorie, în timp ce în Ungaria niciunul dintre ele nu ajunge pe această treaptă.

S&P a confirmat joi ratingul României, cel mai slab dintre cele trei. Astfel, pentru împrumuturile pe termen lung, statul a obţinut calificativul "BB+", speculativ, primul din clasa ratingurilor care le spun investitorilor străini că România nu se află pe lista ţările stabile din punct de vedere economic. Stabilitatea şi predictibilitatea sunt întărite, spre exemplu, de existenţa unor acorduri cu instituţii financiare internaţionale care obligă autorităţile să-şi angajamentul continuării unor programe de reformă.

Analiştii grupului austriac Raiffeisen apreciau la începutul lunii aprilie că România s-ar putea bucura de costuri mai scăzute la împrumuturile pe termen lung doar dacă se va încheia un nou acord cu FMI, dacă S&P ar îmbunătăţi ratingul sau dacă Banca Naţională a României ar reduce dobânda-cheie de politică monetară. Semnarea unui nou acord cu FMI nu este certă în momentul de faţă, însă Banca Naţională a anunţat că intenţionează să înceapă un ciclu de reducere a ratei dobânzii-cheie.

Click pe imagine pentru a mări

Agenţia americană S&P apreciază că România are un nivel scăzut al Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, indicator care măsoară productivitatea locuitorilor unui stat, respectiv contribuţia fiecărui cetăţean la economia naţională. Totodată, vulnerabilitatea faţă de şocurile externe, "povara datoriei publice" şi cadrul instituţional în curs de dezvoltare au reprezentat buline negre pentru România.

Pe de altă parte, consolidarea fiscală din ultimii ani şi potenţialul economiei de a atrage investiţii străine directe au tras balanţa în favoarea României, se arată în comunicatul transmis de agenţie.

"Anticipăm că creşterea economică se va consolida treptat în 2013-2015, în principal datorită creşterii investiţiilor, facilitate de o rată mai ridicată de absorbţie a fondurilor europene şi de o revenire a investiţiilor străine directe care vor susţine consumul populaţiei şi exporturile", arată analiştii străini.

În cazul Ungariei, analiştii S&P au apreciat la cea mai recentă retrogradare a ratingului statului vecin că autorităţile de acolo se confruntă o lipsă tot mai acută a predictibilităţii şi credibilităţii politicilor practicate. "Măsurile neortodoxe" aplicate de executivul de la Budapesta i-au determinat pe evaluatorii americani să coboare ratingul la BB, cu o treptă mai jos decât cel al României.

Ratingul de "BBB" al Bulgariei a fost confirmat de S&P la finele anului trecut pe fondul prudenţei fiscale de care a dat dovadă guvernul de la Sofia, precum şi pe baza perspectivei favorabile privind creşterea economică pe termen lung.

"Relansarea economică a fost lentă şi susţinută în principal de exporturi, mai puţin de cererea internă care a rămas plafonată până la începutul anului 2012. Estimăm o creştere economică de 1,7% din PIB în 2013 şi o medie 2% în perioada 2013-2015, susţinută de creşterea internă şi externă", au explicat analiştii S&P.

Dintre toate statele analizate, cele mai bune ratinguri au fost obţinute de Cehia care a avut toate cele trei ratinguri cu o treaptă mai mare decât ale Poloniei. Cele două state au primit calificate care le înscriu în clasele de mijloc sau inferioare ale categoriei statelor recomandate pentru investiţii pe termen lung.

Cum au explicat Fitch şi Moody's ratingurile acordate României

Agenţia de rating Fitch a confirmat de asemenea, în a doua jumătate a lunii aprilie, ratingul de "BBB-" al României. Statul se află astfel pe ultima treaptă a categoriei statelor recomandate pentru investiţii pe termen lung. Decizia Fitch a ţinut cont de asemenea de consolidarea finanţelor publice, dar şi de stabilizarea situaţiei politice, precum şi de perspectiva slabă de creştere economică, deficienţele structurale şi expunerea la criza din zona euro fiind motivele pentru care ratingul nu a fost majorat.

Fitch anticipează totodată că datoria publică a României va atinge un vârf de de 38-39% din PIB "în jurul anului 2015", după care va scădea. Totodată, agenţia a înaintat o prognoză de creştere economică de 1,2% din PIB în acest an, mai modestă faţă de cea înaintată de guvern, FMI şi Comisia Europeană de 1,5% din PIB.

Agenţiile de rating avertizează că perspectivele de rating ale României pot fi influenţate în sens negativ de eventuale şocuri externe, de o deterioare a disciplinei fiscale, dar şi de întârzieri ale reformelor structurale şi ale reformelor companiilor de stat.

Analiştii se aşteptau totuşi ca ratingul României să fie îmbunătăţit.

"Anticipăm că recentele îmbunătăţiri ale dezechilibrelor macroeconomice sugerează o revizuire pozitivă a ratingurilor şi/sau ale perspectivelor României în următoarele trimestre", notau economiştii Raiffeisen Bank, după decizia Fitch de a menţine ratingul la "BBB-".

Ultima actualizare făcută de Moody's a avut loc în vara anului trecut când agenţia a înrăutăţit perspectiva ratingului "Baa3" al României, de la stabilă la negativă, principalul motiv invocat fiind vulnerabilitatea în faţa potenţialelor şocuri externe.

"Legăturile României cu zona euro prin canale comerciale, de investiţii şi financiare amplifică riscurile la care este expusă economia în următoarele 12-18 luni", se arăta într-un comunicat Moody’s. În jur de 50% din exporturile României sunt către state din zona euro, alte 20% fiind către alte state din Uniune, puncta agenţia.

Cu toate acestea, Moody's este singura dintre marile agenţii de rating care a menţinut România în categoria ţărilor cu rating recomandat pentru investiţii pe toată perioada crizei financiare, potrivit Mediafax.

Cât a împrumutat România şi la ce dobânzi

Statul a împrumutat joi prin Ministerul Finanţelor Publice (MFP) 1,3 miliarde de euro la o dobândă care a coborât la un nou minim istoric, de 4% pe an pentru certificatele de trezorerie, respectiv 4,45% pe an pentru obligaţiunile pe cinci ani.

În 2013, statul a împrumutat în total 20,9 miliarde de lei de pe piaţa internă şi peste un miliard de euro şi 1,5 miliarde de dolari de pe piaţele internaţionale.

Interesul pentru cumpărarea titlurilor de stat emise de România a fost susţinut de recomnadările făcute de analiştii BNP Paribas, cea mai mare bancă din Franţa, şi Societe Generale, dar şi de decizia băncii americane JP Morgan de a include obligaţiunile României într-un indice aferent pieţelor emergente.

Deciziile şi recomandărilor bancherilor străini au dus la scăderea dobânzilor, dar şi la aprecierea monedei naţionale.

În februarie anul trecut, România a reuşit să atragă 750 de milioane de dolari de pe piaţa americană, prin redeschiderea unei emisiuni de obligaţiuni pe 10 ani din ianuarie. Oferta a depăşit de patru ori suma atrasă, iar dobânda a fost de 6,45% pe an.

Fii la curent cu ştirile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar.

Citește și: