908 vizualizări 16 mai 2013

Omul de afaceri Ion Ţiriac, invitatul ediţiei de duminică a emisiunii „DUPĂ 20 DE ANI”, difuzată de ProTV şi Voyo.ro, a povestit despre situaţia neplăcută în care s-a regăsit un investitor pe care l-a convins, la tradiţională partidă de vânătoare organizată anual de fostul jucător de tenis român, să deschidă o fabrică în România.

Citeşte şi Ion Ţiriac, "DUPĂ 20 DE ANI": O să fie o nenorocire când leul o să ajungă la o valoare mult mai slabă


În ciuda locurilor de muncă nou create şi a cifrei de afaceri consemnată de investitorul german, autorităţile din România s-au arătat mai puţin îngăduitoare decât cele din Cehia şi Polonia, care au considerat că fabricile lui de acolo respectă din toate punctele de vedere angajamentele luate şi merită să primească o sumă de bani pusă la dispoziţie de Comisia Europeană.

"Ştiţi că eu fac o vânătoare o dată pe an şi-mi invit nişte prieteni, de ani şi ani de zile. Printre ei, este şi un austriac care este probabil cel mai mare producător de sucuri din Europa. Se numeşte Rauch. Îl vedeţi la schi, este mare amator de sport. Domnul Rauch zice: <<vreau să fac încă o fabrică de componente>>. <<Măi, da, Hans, da' de când ai tu fabrică de componente, tu eşti cu sucurile?>>  <<Nu, am şi în Cehia şi în Polonia, mă gândesc şi la Serbia, dar deocamdată nu>>. Se întâmpla acum zece ani. <<Da de ce nu faci, mă, în România?>>", a povestit Ţiriac.

FOTO: Silviu Matei/Mediafax

Fostul sportiv român l-a convins până la urmă pe Rauch, care a decis să investească într-o fabrică la Târgu Mureş, care are în prezent 1.000 de muncitori, număr ce ar urma să se dubleze în perioada următoare, a precizat Ţiriac.

"Asta e partea bună. Partea proastă este că acum trei ani zice <<Mă, Ţiriac, ceva nu e în regulă şi e păcat că nu e în regulă la voi>>. <<Ce ai, mă?>> <<În mod normal, eu, şi în Polonia, şi în Cehia, am cele 100 de puncte şi primesc de la Bruxelles o firimitură. În mod normal, ar trebui să am la voi în jur de 200.000 de euro, care să-mi vină înapoi - eu, care fac 100 de milioane, 70 de milioane turn-over. Nu fac niciodată 96 de puncte. Numai 95. Şi punctul ăsta îmi lipseşte când dincolo am 100", a explicat omul de afaceri.

Ion Ţiriac a fost invitatul ediţiei de duminică a emisiunii "DUPĂ 20 DE ANI", transmisă de ProTV şi pe voyo.ro. Printre temele discutate alături de Cristian Leonte şi jurnaliştii Claudiu Pândaru şi Cristian Hostiuc s-a numărat reorganizarea teritorială a României, perspectivele de business, criza financiară precum şi situaţia politică din România.

"Nu suntem atât de jos pe cât crede lumea"

Criza va persista, iar afacerile vor continua să scadă şi în 2013, este de părere Ion Ţiriac, însă interesul investitorilor străini pentru România nu s-a evaporat.

"După părerea mea, criza mai ţine. Vestea bună este că noi nu suntem atât de jos pe cât crede lumea, pe de-o parte şi pe de altă parte, am rămas totuşi un punct în Europa foarte interesant pentru investiţii. Poate că încă nu suntem la suprafaţă, dar toată lumea încă se interesează", a precizat omul de afaceri, adăugând că ţinta de creştere economică asumată de guvern, respectiv 1,6% din PIB, este, în opinia sa, realizabilă.

"Adevărul este că business-ul nu merge. Nu merge nici măcar la 30% cum mergea acum 4-5 ani", a precizat fostul tenismen. După el, motivul este absenţa fluxurilor de capital, respectiv reticenţa băncilor de a debloca banii. "Băncile sunt aproape îngheţate toate. Undeva sunt banii care au fost, adică nu au dispărut niciunde. Peste tot se spune că business-ul creşte. Bursa din Statele Unite creşte, toată Europa oarecum, din punct de vedere economic, creşte, dar la noi nu se vede", a explicat Ţiriac.

Când ar putea avea loc o nouă prăbuşire a leului

Având în vedere dependenţa economiei de evoluţiile statelor din Vest, o revenire a creşterii este posibilă doar după ce economia mondială se va relansa, a argumentat omul de afaceri la "DUPĂ 20 DE ANI".

"Dacă cei de peste Ocean se ridică, încet-încet, atunciîn Europa îi urmăm după trei până la şase luni. Revenind la România, eu totuşi am multe speranţe, având în vedere că noi avem atât de recuperat, încât toată lumea o să se năpustească din nou în momentul în care o să avem o linie de plutire", a mai spus Ţiriac.

Despre atragerea investitorilor: Birocraţia şi lipsa meseriaşilor îi întoarce din drum

În ceea ce priveşte atragerea unor investitori străini, Ţiriac a precizat că autorităţile de la Bucureşti trebuie să rezolve o serie de probleme cunoscute deja, cum ar fi birocraţia sau lipsa mânei de lucru din industria prelucrătoare.

"Eu am fost participant oarecum colateral la o întâlnire pe care premierul Ponta a avut-o cu nişte oameni de afaceri din Germania, din Austria, înainte de alegeri. Toţi oamenii aceştia se plângeau de mână de lucru calificată şi spuneau: <<Domnule, în sistemul dvs., de exemplu, aţi renunţat la toate şcolile acelea de meseriaşi. Noi angajăm doctori, ingineri, profesori care vin la noi să se specializeze să devină maeştri într-o industrie, pentru că aceşti maeştri nu se mai fac la dvs.>> Cred că Ponta a băgat-o oarecum la cap şi încearcă acum. Nu toţi trebuie să fie numai doctori, ingineri, profesori, câştigători de olimpiade la fizică, chimie, matematică şi aşa mai departe. La noi, meseriaşul a cam dispărut, iar asta era una din probleme. A doua era din nou birocraţia", a mai spus Ţiriac la ProTV.

În opinia sa, dependenţa afacerilor de fonduri europene s-ar putea dovedi contraproductivă pe termen lung.

"Eu nu sunt un mare partizan al fondurilor europene. Acestea vin şi o să treacă la un moment dat. Eu trebuie să mă gândesc la ţara asta şi în momentul în care n-oi mai avea fonduri că degeaba ştiu să le atrag", a spus omul de afaceri.

Ţiriac: La privatizări e nevoie de viziune. Dacă nu, cumpăr eu mâine CFR Marfă, dăm vagoanele la fier vechi şi folosim banii pentru cauze caritabile

Companiile de stat nu pot fi tratate cu o simplă "aspirină", a subliniat omul de afaceri. Reforma trebuie să fie una profundă, iar lipsa de performanţă trebuie tratată chirurgical. În opinia lui Ţiriac, autorităţilor le lipseşte în prezent viziunea necesară atunci când se angajează să privatizeze o societate.

"Nu poţi să le ţii în viaţă numai cu aspirină. Ori faci o chirurgie şi tai ce e rău şi arunci afară şi trăieşte ca lumea, ori dacă nu, nu poţi să subvenţionezi treaba asta pentru că plăteşti dumneata, eu, domnul cu camera, toată lumea", a explicat omul de afaceri.

În viziunea sa, felul în care s-a procedat cu privatizarea Oltchim este "o glumă de neconceput". Dacă lipsa de viziune îi va împiedica pe guvernanţi să întocmească o strategie coerentă pentru vânzarea pachetului majoritar de acţiuni la CFR Marfă, Ţiriac s-a oferit să cumpere el compania de stat şi să se ocupe de casarea vagoanelor, astfel încât din banii obţinuţi să poată fi susţinută o cauză caritabilă.

"După părerea mea, la privatizare trebuie să te uiţi mult înainte pentru că toate consecinţele trag după ce ai dat şi s-a terminat. Dacă matale te uiţi şi spui aşa: eu privatizez CFR Marfă şi i-o dau lui căile ferate spaniole sau germane şi ăia vin şi ţi-o fac bibelou, iar matale începi să faci un business de acolo, statul ia nu mult, un miliard, un miliard şi jumătate din taxe pe an. Mai sunt încă 5.000-10.000 de oameni care muncesc şi ăia mai iau o leafă, mai plătesc şi taxe şi aşa mai departe. Unde e viziunea cu CFR Marfă? Că dacă e viziune de tăiat numai vagoane, o cumpăr eu mâine, tăiem vagoanele, le băgăm într-un fond şi le dăm copiilor săraci sau îl dăm la o operă de caritate. Eu sunt dispus să fac treaba asta decât să dai altuia să taie nu ştiu câte mii de vagoane sau sute de vagoane. E vorba de un principiu", a precizal el.

Un exemplu de viziune dat de fostul tenismen este împrumutul acordat de guvernul american pentru salvarea General Motors în 2008.

"Eu eram în casa şefului senatului Statelor Unite şi l-am întrebat, fiind prieten, <<băi George, cum poţi să ai aroganţa să spui că i-ai dat lui General Motors în octombrie 35 de miliarde până în martie? Cum ai putut? În martie ce faci? Îi mai dai 35 de miliarde? Pentru ce? Pentru 100.000 de muncitori?>> <<Pentru 3 până la 5 milioane (a explicat şeful senatului american n.r.), pentru că, pe lângă ăştia, tot ce este lateral - piese, componente - depinde de ăştia. Iar dacă eu nu le dau mă costă dublu dacă îi bag în şomaj>>. A avut viziunea", a comentat Ţiriac.

Sfat pentru Ponta

Pe premierul Victor Ponta, Ion Ţiriac îl sfătuieşte să se înconjoare de o echipă de specialişti, deoarece "o să fie numai atât de tare cât oamenii de specialitate din jurul lui".

Fostul sportiv s-a arătat totdată mulţumit de felul în care s-a organizat Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) care a avut loc în perioada 17-22 februarie la Braşov. Ţiriac susţine că a primit chiar felicitări din partea unor oficiali ai unor ligi internaţionale pentru calitatea pistei de biatlon şi a celor de schi.

"Pista de biatlon este o pistă de nivel mondial. Eu am primit o scrisoare de la preşedintele Federaţiei Internaţionale, spunându-mi <<măi Ion, ce-aţi făcut acolo este extraordinar, formidabil. Când vreţi un grand-prix, când vreţi o cupă mondială?>>", a povestit omul de afaceri.

În ceea ce priveşte patinoarul inaugurat tot la Braşov, Ţiriac susţine că acesta ar fi putut fi mai mare.

"L-am văzut. Este foarte frumos, senzaţional. După părerea mea, însă, la un oraş ca Braşovul, la o populaţie de 400.000 de locuitori, patinoarul trebuia să aibă 5.000 de locuri, nu 1.500. Dar este în regulă. Eu când am fost erau 1.500 înăuntru şi 2.500 care aşteptau afară pentru un meci de juniori la care România a pierdut. Juniorii noştri au pierdut rău de tot, dar nu asta contează, contează că am participat. Să-i dai omului acela plăcerea ca, din când în când să vadă şi el Steaua câştigând sau Dinamo pierzând, să-l atragi pe terenul de sport", a precizat Ţiriac.

Despre regionalizare şi baronii locali

Ion Ţiriac susţine regionalizarea, deoarece vede o nouă hartă administrativă ca fiind benefică pentru dezvoltarea României.

"Eu, personal, cred că aceste regiuni care ar trebui să se facă, câte sunt, eu cred că ar fi benefice pentru România pentru că s-ar crea o emulaţie, o strângere a acestor cătune, comune, oraşe şi ar fi ceva centralizat. Du-te în satul 'A' şi vezi că primarul ăla ori a avut bani, ori s-a împrumutat de bani şi vezi că străzile sunt asfaltate, sunt perfecte. În momentul în care se termină satul, ieşi afară şi sunt numai gropi până în satul celălalt pentru că porţiunea dintre aceste două sate nu aparţine nici ăluia, aparţine Bucureştiului să facă bucăta asta. După părerea mea, cu o federalizare, o regionalizare, fiecare regiune cu mai mult sau mai puţin guvernul ei, iar la împărţeala banilor e mult mai uşor să-i împarţi la 7 decât la 47 sau la 57. Eu aşa o văd", a explicat omul de afaceri.

În opinia sa, capitalele regiunilor ar trebui să fie oraşele mari, mai exact, Bucureşti, Iaşi, Constanţa, Timişoara, Braşov sau Cluj.

Ţiriac a vorbit şi despre riscul ca "baronilor locali" să li se acorde o putere de decizie prea mare.

"Baronii locali nu sunt o treabă românească. Atât timp cât un om îşi plăteşte taxele, face business şi este corect, n-am nicio problemă, dar acest om trebuie să nu aibă nicio apartanenţă politică sau nicio legătură directă politică pentru că dacă o are este întotdeauna sub lupa faptului că face treburi care nu sunt la locul lor".

În ceea ce priveşte situaţia politică, Ţiriac s-a rezumat să sublinieze că România are nevoie de o opoziţie puternică, PDL fiind "oarecum dezechilibrat în momentul acesta". Întrebat de ce nu s-a gândit vreodată să intre în politică, fostul tenisman a spus că nu-i plac compromisurile.

"Eu nu sunt un individ care face compromisuri. Eu nu ştiu să fac compromisuri. Am luat palme şi pumni din dreapta şi din stânga, dar eu mai bine mor în picioare decât să trăiesc în genunchi. Nu sunt capabil să-mi iau responsabilitatea pentru 20 de milioane de oameni. Mi-am luat pentru 14, 15, 16 mii. Am făcut cât am putut colaterale fără să mă uit la culoarea celor mi-au cerut să fac asta", a mai spus Ţiriac, invitat la "DUPĂ 20 DE ANI".

 

Citește și: