18 vizualizări 26 iun 2013

Leul a pierdut în ultima lună aproape 5% faţă de euro, dublu şi chiar triplu faţă de alte monede din regiune. Zlotul polonez a pierdut 2,7 procente în faţa monedei unice europene, în timp ce forintul s-a depreciat cu circa 1,5%.

Motivul care stă la baza deprecierii leului, spun economiştii contactaţi de gândul, este decizia străinilor de a vinde obligaţiunile româneşti, stat emergent care prezintă mai multe riscuri decât cele din Europa Occidentală, spre exemplu. Mai exact, investitorii vând obligaţiunile în lei şi cumpără valută pentru a ieşi din România ceea ce pune presiune pe curs.

Decizia jucătorilor de pe pieţele internaţionale ar fi menită să preîntâmpine o eventuală măsură a băncii federale din Statele Unite de a reduce la rândul său programul de cumpărare de obligaţiuni, program gândit să încurajeze achiziţia de bonduri în particular şi să stimuleze economia în general.

Mai mult, aşa-numitele "fundamente economice" ale României, respectiv principalii indicatori macroeconomici privind datoria publică, deficitul bugetar, cel comercial sau inflaţia, ar justifica un curs mediu de schimb de 4,35 lei/euro, faţă de cel de cel de 4,52, afişat luni de Banca Naţională a României (BNR) cu o întârziere de o oră.

Cursul oficial leu/euro a avut o evoluţie bună în prima parte, însă aceasta a fost compromisă de depreciere care s-a accentuat la finele lunii mai.

Sursă: BNR

Cum arată economia României

Veştile privind economia României au fost încurajatoare în prima parte a acestui an.

Statul a ieşit din procedura de deficit excesiv, ceea ce înseamnă că diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile bugetului general consolidat se încadrează în nivelul permis de tratatele europene, de 3%. În 2012, România a avut un deficit de 2,9%, iar pentru anul acesta este prognozat un deficit de 2,6% din PIB.

Mai mult, în primul trimestru România a avut o creştere economică de 2,2% din PIB, peste nivelul anticipat de autorităţi pentru anul în curs, de 1,6% din PIB, nivel pe care a fost fundamentat şi bugetul de stat.

Totodată, dependenţa statului de importuri şi implicit, de valuta necesară pentru a plăti aceste importuri, dependenţă care pune la rândul său presiune pe curs, a scăzut în primele patru luni ale anului, când deficitul comercial a scăzut cu 4,2 miliarde de lei, la 7,3 miliarde de lei, echivalentul a circa 1,6 miliarde de euro, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Din evoluţia cursului de schimb forint/euro în 2013 reiese că deprecierea înregistrată de moneda ungară în ultimele săptămâni este mai puţin accentuată decât cea a leului, cursul oficial al Ungariei înregistrând "vârfuri" mai pronunţate în luna martie.

Sursă: Banca Naţională a Ungariei

În ceea ce priveşte inflaţia, BNR a redus prognoza pentru acest la de la 3,5% la 3,2%, uşor sub intervalul ţintit de plus/minus 2,5%.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a declarat după ultima şedinţă de politică monetară de la începutul lunii mai că banca centrală intenţionează să înceapă un ciclu de reducere a ratelor dobânzii de politică monetară, începând chiar cu următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie.

Totodată, datoria publică a statului este mult sub limita stabilită prin tratatele europene. La finele lunii martie, datoria publică guvernamentală se ridica la 238,4 miliarde de lei, echivalentul a 38,3% din PIB.

Chiar şi aşa, leul a piedut 4,5% în raport cu euro din prima parte a lunii mai şi până în prezent.

Analist: Jucăm după regulile simpliste după care ne judecă pieţele financiare internaţionale

Actual nivel al cursului de schimb nu face dreptate economiei româneşti, susţine Adrian Mitroi, profesor de economie şi investiţii. Florian Libocor, economist-şef BRD, este de părere că fundamentele economie actuale justifică un curs de 4,35 lei/euro, iar Rozalia Pal, economist-şef Garanti Bank, susţine că România îşi poate reduce vulnerabilitatea faţă de fluxurile externe doar dacă va atrage investiţii pe termen lung cu ajutorul unei creşteri economice sustenabile.

Zlotul polonez a avut o evoluţie similară leului, atingând în ultimele săptămâni maxime anuale

Sursă: Banca centrală a Poloniei

"Suntem din anumite puncte de vedere premianţii Europei. Am ieşit din procedura de deficit excesiv, vom avea creştere economică, aşteptările inflaţioniste sunt în scădere. După manualul recent de macroeconomie nu ar fi justificată presiunea pe active", a declarat Adrian Mitroi pentru gândul.

În opinia sa, la nivel global se practică "tranzacţionări în stil binar, pro risc şi fără risc". Mai exact, statele emergente, cu toate că au potenţial de creştere şi de dezvoltare, sunt ocolite de către jucătorii străini care au început în ultimele săptămâni să-şi închidă poziţiile atât în România, cât şi în regiune.

"În ultimele două săptămâni s-a observat o reevaluare a riscului la nivel global, ca urmare a schimbărilor aşteptate de politica monetară din SUA în viitorul apropiat. Oferirea de dobânzi mai mari la aceste instrumente cu grad de risc mai scăzut poate atrage investiţii de portofoliu din alte domenii mai riscante. Ţările emergente sunt considerate ca având un risc mai ridicat decât cele dezvoltate şi astfel şi instrumentele lor sunt afectate negativ la astfel de repoziţionări. În consecinţă, modificarea cursului din ultima perioadă poate fi explicată prin mişcări de investiţii pe termen scurt, ca urmare a ieşirilor de capital", a explicat pentru gândul Rozalia Pal.

Florian Libocor este de părere că în ciuda presiunilor recente pe curs, lucrurile se vor îndrepta.

"Credem că situaţia se va schimba. Totuşi, instrumentele româneşti oferă randamente bune, iar, în ansamblu, potenţialul de creştere şi profitabilitate al economiei româneşti este unul consistent", a declarat economistul-şef BRD pentru gândul.

Cât de dependentă este România de jucătorii internaţionali

Adrian Mitroi susţine că investitorii străini "au început să-şi facă temele", în aşteptarea unei decizii a băncii federale care, potrivit analiştilor şi jucătorii de pe pieţele financiare internaţionale va reduce programul de achiziţionare de bonduri menit să stimuleze economia.

"Suntem într-o terapie intensivă monetară. Fed ar putea să tragă aparatul din priză. Investitorii au început să-şi facă temele şi să se retragă. Jucăm după regulile simpliste după care ne judecă pieţele financiare internaţionale", ne-a precizat el.

În opinia sa, în ultima jumătate de an, investiţiile din România s-au realizat cu precădere în titluri de stat, 20% din deficit fiind finanţat din bani externi, în condiţiile în care o eventuală creştere economică este dependentă de alt tip de investiţii.

"În ultimele 6 luni s-a investit în datoria publică. Investiţiile străine directe sunt la un minim istoric faţă de nivelul de 10 miliarde de euro din anii trecuţi. Investiţiile străine directe sunt cele aducătoare de creştere şi de joburi", a explicat el.

Sursă: Banca centrală a Cehiei

O creştere economică sustenabilă ar fi de natură să reducă vulnerabilitatea României faţă de evoluţiile de la nivel global, susţine Rozalia Pop.

"Pe de o parte, odată cu intrările de capital pe termen scurt, importante de altfel pentru finanţarea noilor emisiuni de obligaţiuni de stat, a crescut şi vulnerabilitatea ţării printr-o posibilă ieşire a acestora. Vulnerabilitatea României a crescut odată cu creşterea intrărilor de investiţii de portofoliu. Pe de altă parte, riscul de ţară s-a îmbunătăţit şi credem că România îşi va creşte şi atractivitatea. O posibilă îmbunătăţire de rating, ca urmare a reintrării ţării pe creştere economică sustenabilă poate să scadă şi vulnerabilitatea, prin atragerea investiţiilor pe termen lung, mai degrabă decât pe cele pe termen lung", a explicat ea pentru gândul.

"Justificarea nivelului actual al cursului derivă din nivelul mişcărilor investiţiilor de portofoliu - vedem, conform statisticilor, intrări nete de investiţii de portofoliu care au atins niveluri record de 5,5 miliarde de euro în perioada noiembrie 2012 - februarie 2013. Aceste investiţii au un caracter volatil prin definiţie şi, prin urmare, orice schimbare la nivel global are efecte asupra lor şi, implicit, asupra cursului valutar", a adăugat economista Garanti.

Citește și: