46 vizualizări 17 mar 2014

Victor Ponta este acuzat de plagiat în Nature şi Frankfurter Allgemeine Zeitung, ambele publicaţii susţinând că au avut acces, graţie unei surse anonime, la documente care dovedesc că teza de doctoral a premierului român ar conţine texte copiate. Într-o conferinţă de presă susţinută marţi dimineaţa, Victor Ponta a admis că nu a respectat standardele de citare, dar a subliniat că nu a existat "intenţia de a plagia". De asemenea, şeful Executivului a declarat că este dispus să renunţe la titlul de doctor, care nu îi aduce "niciun beneficiu".

Scandalurile de plagiat în care sunt implicaţi oamenii politici nu sunt deloc o noutate în peisajul european şi s-au dovedit într-atât de puternice, încât au dus la demisii, ba chiar şi la încheierea unor cariere politice altfel remarcabile.

Două dintre cele mai recente astfel de scandaluri sunt cele în care au fost implicaţi preşedintele maghiar Pal Schmitt şi ministru Apărării din Germania, Karl-Theodor zu Guttenberg. În ambele cazuri, s-a dovedit că aceştia şi-au plagiat teza de doctorat. Germanul a admis că a plagiat, dar a susţinut că nu a fost cu intenţie.

Preşedintele Ungariei, cel mai recent "plagiator de top"

Pal Schmitt, fostul preşedinte al Ungariei, este ultimul lider european "căzut" din cauza unui scandal de plagiat. În 2 aprilie 2012, Schmitt a devenit primul preşedinte demisionar al Ungariei democrate, decizie pe care a luat-o în urma presiunilor intense venite din partea partidelor de opoziţie, a presei şi a mediului academic.

Scandalul care a lăsat Ungaria fără preşedintele ales în urmă cu numai doi ani a început în luna ianuarie a acestui an, când presa maghiară a prezentat mai multe fragmente din teza de doctorat a lui Pal Schmitt despre istoria Jocurilor Olimpice, care erau traduse din textele altor autori. Aceasta în condiţiile în care Schmitt a fost membru al Comitetului Olimpic Internaţional din 1983 şi preşedinte al Comitetului Olimpic maghiar.

În total, teza din 1992 a preşedintelui maghiar, conţinea 196 de pagini care nu respectau standardele de citare. Pe de-o parte, existau 16 pagini traduse cuvânt cu cuvânt dintr-o lucrare din 1991, semnată de un autor german pe nume Klaus Heinemann. Pe de altă parte, alte 180 de pagini, inclusiv tabele şi grafice, proveneau din lucrarea din 1987 a unui autor bulgar, Nikolay Gueorguiev.

Scandalul a evoluat foarte repede, iar preşedintele maghiar a refuzat să îşi admită culpa, chiar şi când lucrările au fost prezentate una lângă alta.

La sfârşitul lunii martie, când Schmitt era la summitul de securitate de la Seul, Senatul Universităţii Semmelweis din Budapesta a decis să-i retragă preşedintelui titlul de doctor, pe motiv că teza sa nu întrunea standardele etice şi profesionale.

O săptămână mai târziu, pe 2 aprilie, Pal Schmitt îşi anunţa demisia în faţa Parlamentului de la Budapesta, invocând "probleme personale". Schmitt a refuzat constant să accepte problemele din teza de doctorat, ba chiar a spus că a făcut "o treabă corectă, ca orice alt student", iar conştiinţa lui este "împăcată".

"Constituţia Ungariei, pe care am semnat-o, spune că preşedintele exprimă unitatea naţiunii. Această prevedere înseamnă că, în situaţia actuală, când problemele mele personale dezbină naţiunea mea iubită şi nu o unesc, este datoria mea să îmi închei activitatea şi să demisionez din funcţia de preşedinte", a fost explicaţia lui Schmitt, care nu i-a mulţumit deloc pe criticii dornici să vadă semne de căinţă pe chipul liderului ungar.

Sfârşit dramatic de carieră pentru protejatul Angelei Merkel

Până în 2011, Karl-Theodor zu Guttenberg, ministrul Apărării din Germania, era tânăra stea a lumii politice din această ţară. La numai 39 de ani, era cel mai popular politician german al momentului, se bucura de susţinerea Angelei Merkel, pe care se credea că avea să o înlocuiască în câţiva ani în funcţia de cancelar.

În februarie 2011, a început sfârşitul carierei lui Guttenberg, după ce presa a publicat dovezi care arătau că teza lui de doctorat, obţinută în 2007, conţinea multe pagini care nu îi aparţineau. Era vorba mai ales despre fragmente din ziare, discursuri şi rapoarte interne ale Parlamentului german, care nu aveau indicate nicio sursă.

La fel ca şi Victor Ponta, Karl-Theodor zu Guttenberg era doctor în drept, titlu pe care l-a obţinut cu lucrarea pe tema dezvoltării dreptului constituţional în Europa şi Statele Unite. Întocmai ca în cazul premierului român, scandalul de plagiat a fost comentat în revista Nature.

Ca un prim răspuns la acuzaţiile care îi erau aduse, Guttenberg a anunţat că va înceta temporar să îşi folosească titlul de doctor.

De asemenea, el a admis în Parlament că a greşit, dar a susţinut, întocmai ca primul-minstru român astăzi, că nu a fost intenţia lui să plagieze. Comunitatea academică nu a fost deloc mulţumită însă şi, în 26 februarie, i-a trimis cancelarului Angela Merkel o scrisoare deschisă, în care îi cereau să ia măsuri în acest scandal.

"În lumina amplitudinii plagiatului, ar trebui să vă fie clar, la fel cum ne este şi nouă, că, la sfârşitul anchetei universităţii, va exista o singură concluzie posibilă cu referire la intenţia ministrului de a înşela. Aşa ceva nu poate fi făcut neintenţionat", se arată în scrisoarea semnată de mii de doctoranzi şi oameni de ştiinţă.

A existat şi un miting împotriva lui Guttenberg, desfăşurat sub motto-ul "summa cum fraude", aluzie la distincţia "summa cum laude" (latină - cu cele mai mari laude, excepţional) care poate fi acordată unei teze de doctorat remarcabile.

FOTO: dapd/Tagesspiegel.de

Confruntat cu presiuni din ce în ce mai mari, mai ales din partea opoziţiei şi a lumii academice, Karl-Theodor zu Guttenberg şi-a dat demisia, la 1 martie 2011. "Este cea mai grea decizie din viaţa mea. Nu demisionez doar din cauza greşelilor trecutului, dar şi pentru că nu ştiu dacă pot să mă mai ridic la standardele şi responsabilităţile acestei funcţii", a explicat în acel moment Guttenberg, care, în prezent promovează libertatea de exprimare pe Internet, pentru Comisia Europeană.

Citește și: