3183 vizualizări 24 oct 2013

În cele trei zile cât s-a aflat în Statele Unite ale Americii, premierul Victor Ponta a transmis acasă mesajul că SUA îl consideră principalul lor partener în epoca post-Băsescu, fie din postura de premier, fie - surpriză - din cea de preşedinte. Impresia că Victor Ponta s-a prezentat în Statele Unite ca viitor candidat la preşedinţie a fost acreditată mai ales după interviurile sale, la două televiziuni de ştiri din România, în care, în principal pe teme de politică externă, a ignorat poziţionarea lui Antonescu şi, implicit, realitatea că acesta este deocamdată candidatul oficial al USL.

„Victor, ce vrei tu să faci pentru România?”, a relatat Ponta întrebarea amicală pe care i-ar fi pus-o vicepreşedintele american Joe Biden, iar el, premierul, i-a expus succint planurile de viitor, printre care şi recunoaşterea independenţei Kosovo. Vedeţi, mai jos, ce a susţinut premierul Ponta la întâlnirea cu Biden.

Casa Albă vrea un „puternic stat de drept”

Pentru moment, SUA nu au dat însă decât semnale de prudenţă, Casa Albă rezumând întâlnirea lui Victor Ponta cu vicepreşedintele Joe Biden, într-un comunicat succint cu avertisment la final şi o fotografie postată pe contul de Twitter al biroului oficialului american. „Succesul României ca partener democratic cu un puternic stat de drept este vital pentru climatul de afaceri şi reprezintă un interes comun", a fost mesajul sobru al americanilor. Accentul pus pe „statul de drept” este un semnal clar,  Victor Ponta fiind criticat în mai multe rânduri de oficialii din SUA sau din UE pentru puseele sale autoritariste. Pe de altă parte, în ultimele două luni, premierul Italiei şi cel al Suediei au fost primiţi inclusiv de preşedintele Barack Obama, cu care au ieşit, ulterior, la briefinguri de presă.

Până la un semnal favorabil din partea SUA, Ponta a pozat de la Washington, în potenţial candidat la preşedinţie. Dincolo de discuţiile cu şefii marilor companii americane, premierul a dat câteva mesaje politice: garanţia că România va recunoaşte independenţa Kosovo după încheierea mandatului preşedintelui Traian Băsescu - fără a aduce aici în discuţie o poziţie a lui Crin Antonescu, reconfirmat anul trecut ca prezidenţiabil al USL - şi asigurările că justiţia nu va mai fi parte a disputelor politice. "Eu cred că viitorul preşedinte, că va fi Crin, că va fi...", a lăsat liderul PSD lista deschisă.

Profilarea ca viitor candidat la preşedinţie a început de la Washington, în 2001, în cazul lui Adrian Năstase. Fostul premier PSD, primit la vremea respectivă, în afara agendei negociate de MAE, inclusiv de liderul american George W. Bush, avea însă o experienţă ca ministru de externe deja recunoscută de americani.

Pentru liderul grupului PSD din Senat, Ilie Sârbu, mesajele lansate de Victor Ponta de la Washington nu sunt ale unui de prezidenţiabil, ci strict ale unui premier. Acesta admite însă că, "personal", i-ar plăcea să îl vadă pe Ponta preşedinte. "Ca idee personală, sigur că mi-ar plăcea să-l văd pe Victor Ponta la Palatul Cotroceni", a comentat Sârbu pentru gândul.

Recunoaşterea Kosovo, peste capul lui Antonescu

Rolul de viitor decident în politica externă, după 2015, şi-a fost asumat de Victor Ponta în mod concret în întâlnirea cu Joe Biden. Subiectul: recunoaşterea independenţei Kosovo, idee respinsă ferm de Traian Băsescu începând cu 2004. Potrivit unei decizii din 2012 a Curţii Constituţionale, politica externă este strict apanajul preşedintelui în România. "Cred că singurul punct în care nici nu a fost nevoie să dau detalii, pentru că le ştia deja vicepreşedintele, era poziţia României faţă de Kosovo. Şi i-am spus: anul viitor nu se va întâmpla nimic, dar, din 2015, cred că România va fi alături de toate ţările europene. Pentru a avea o poziţie coordonată cu partenerii noştri", şi-a anunţat premierul, după întâlnire, disponibilitatea de a schimba direcţia, într-un interviu transmis la RTV,  fără a face însă nicio menţiune legată de poziţia lui Crin Antonescu.

În lipsa unui briefing de presă organizat la Casa Albă, de care a avut parte predecesorul său, Adrian Năstase, în 2001 şi în 2004, premierul Ponta a vorbit din studioul tv special amenajat la Washington, pentru două dintre televiziunile de ştiri din România, cu proiecţia Casei Albe pe fundal. De acolo a venit şi explicaţia angajamentului asumat pentru 2015. "Pentru că, ştiţi foarte bine, preşedintele Băsescu a spus că, atât cât va fi domnia sa preşedinte, nu se vor întâmpla anumite lucruri şi ăsta e unul dintre ele; şi nu va mai fi preşedinte la anul, pe vremea asta. Eu cred că viitorul preşedinte, că va fi Crin, că va fi...", a lăsat Ponta lista deschisă.

Recunoaşterea independenţei Kosovo, poziţie pe care SUA au luat-o încă din 2008, este considerată nenegociabilă de către România. Justificările oficiale, date din 2005 încoace de Băsescu, se referă la faptul că în acest fel s-ar crea un precedent periculos pentru Transnistria, care riscă să fie ruptă astfel definitiv de Republica Moldova, dar şi la relaţia bună a României cu Serbia care pierde oficial teritoriul provinciei. Unele voci au invocat şi riscul aplicării aceluiaşi model şi în cazul Ţinutului Secuiesc, teză neasumată însă până acum de niciunul dintre decidenţii politici.

Preşedinţia nu a dorit să comenteze, la solicitarea gândul, mesajul pro-Kosovo lansat de premier în Statele Unite. Opiniile în favoarea recunoaşterii independenţei provinciei, asumate de Ponta în ultimele luni, în ţară, au fost reclamate de Băsescu drept exemple de încălcare a pactului de coabitare.

"Victor, ce vrei tu să faci pentru România?"

Dacă Biden şi-a transmis concluziile printr-un succint comunicat de presă, după care a intrat, arată agenda Casei Albe, la informarea zilnică pe care o primeşte alături de preşedintele Barack Obama, în Biroul Oval, Ponta a compensat în planul imaginii, dând el însuşi detalii legate de tonul discuţiei. "Aceleaşi vorbe frumoase le-am auzit, şi nu spuse din politeţe, ci spuse, repet, de la un om politic extrem de bine informat despre ce se întâmplă în România şi în regiune. «Victor, ce vrei tu să faci pentru România? Uite, asta aşteaptă America, să fiţi puternici, să fiţi puternici pentru voi înşivă, să aveţi energie pentru voi şi pentru cei din regiune, să colaboraţi cu partenerii noştri şi sigur că ne aveţi alături de voi»", a relatat premierul în intervenţiile televizate ulterioare, asumându-şi tonul amical cu care susţine că a fost primit.

Sursa foto: Casa Albă

În treacăt, Victor Ponta a anunţat că avionul special pentru demnitari, pe care Guvernul îl va cumpăra din Italia, îi este destinat inclusiv "viitorului prim-ministru". "Până la urmă, e vorba de un avion pentru preşedintele ţării. Sper ca preşedintele să nu mai trebuiască să închirieze aeronave de la diverse firme, să aibă pentru viitorul prim-ministru, pentru cei doi preşedinţi de Camere", a spus Ponta despre planurile de achiziţie. La insistenţa moderatorului, premierul a justiificat şi referirea la "viitorul prim-ministru": "Păi, şi pentru mine, sigur, şi pentru viitorul prim-ministru, să nu pară că îmi cumpăr mie avion, că n-o să fiu şi preşedinte, şi prim-ministru, şi preşedinte la Cameră, şi la Senat".

Ilie Sârbu: "Personal, mi-ar plăcea să-l văd la Cotroceni"

Liderul grupului PSD de la Senat, Ilie Sârbu, spune că mesajele lansate de Ponta sunt ale unui premier, nicidecum ale unui prezidenţiabil: “Ceea ce face Victor Ponta, face bine. Este de datoria lui să aibă relaţii cu oameni de decizie din lume, cu marile companii să-i convingă că există în România linişte pentru investiţii, că există stat de drept".

Cu toate acestea, admite că i-ar plăcea să îl vadă preşedinte. "Ca idee personală, sigur că mi-ar plăcea să-l văd pe Victor Ponta la Palatul Cotroceni. (...) Sigur că, în momentul în care s-ar pune problema ca personalitate, ca popularitate, nu pentru Crin Antonescu, ci pentru orice candidat, Victor Ponta este un contracandidat puternic", a comentat senatorul PSD pentru gândul.

Sârbu crede că "Ponta a devenit o personalitate politică extrem de puternică iar "în plan economic este mult mai bine pregătit decât în urmă cu doi - trei ani". "A muncit foarte mult, aş putea să spun că este un elev sârguincios", spune liderul senatorilor PSD.

În opinia sa, paradigma liderului s-a schimbat, iar strategia lui Ponta merge în aceast direcţie. "Până acum liderul puternic, charismatic era cel care făcea jocuri, cel care ştia să mintă, cel care îşi bătea joc de parteneri, nu mai sunt ăştia. Tipul de lideri Băsescu este uzat, perimat, lumea nu-l mai acceptă, fără caracter, fără cuvânt, îşi omoară cei mai apropiaţi prieteni, îi înjunghie pe la spate, îi aruncă în prăpastie. Victor Ponta arată că este un altfel de lider, că vrea să construiască o Românie firească, fără frică, fără frica de a fi ascultaţi la telefoane, fără frica că ni se poate face un dosar penal peste noapte politic, astea vor fi cele mai importante atuuri ale lui Ponta care îl deosebesc de ceilalţi", crede Sârbu.

Cum s-a lansat de la Washington prezidenţiabilul Năstase

O strategie de lansare informală a candidaturii cu startul la Washington a avut, în istoria politică recentă, Adrian Năstase. Fostul premier PSD şi-a făcut un scop din recunoaşterea de către americani a României ca partener strategic, cu ţintă clară: prezidenţialele din 2004. Ca şi Năstase, Ponta şi-a negociat prima vizită oficială în SUA la zece luni de la alegerile generale. Spre deosebire de actualul premier, mentorul său a obţinut însă atunci mai mult decât fotografia oficială cu vicepreşedintele SUA Richard Cheney.

Printr-o împrejurare explicată atunci ca fiind o acţiune de PR a Danei Năstase, Adrian Năstase a avut o întâlnire cu preşedintele George W. Bush, chiar dacă aceasta nu figura în programul negociat de diplomaţi anterior. Din spusele premierului la acea vreme, soţia sa fusese invitată în timpul programului oficial al lui Năstase la un ceai la reşedinţa prezidenţială de către Prima Doamnă, Laura Bush. Acolo, George W. Bush ar fi venit să-şi schimbe costumul, i-a fost prezentată Dana Năstase, moment în care şi-ar fi stabilit o întâlnire cu Adrian Năstase pentru a doua zi.

Dincolo de întâlnirile cu vicepreşedintele, secretarul pentru Comerţ, cel pentru Energie sau cu preşedintele Băncii Mondiale, angajate şi în 2013 pentru Ponta, Năstase s-a văzut atunci cu secretarul de stat Colin Powell, adjunctul secretarului apărării, Paul Wolfowitz, secretarul trezoreriei Paul O’Neill, procurorul general John Ashcroft şi cu directorul executiv al FMI, Horst Köhler, ales ulterior preşedinte al Germaniei.

Până la prezidenţialele pe care le-a pierdut însă în 2004, Năstase a revenit la Casa Albă de două ori, în 2004, fiind de fiecare dată primit de Bush: în martie, la ceremonia de intrare în NATO a încă 7 state şi în iulie, într-o vizită de lucru. Ultima vizită, cea dinaintea campaniei prezidenţiale, a avut pregătită pas cu pas şi o strategie media. Năstase a dat de la Washington patru interviuri transmise în direct de televiziunile din România (TVR, Prima, Realitatea TV, Antena 1) şi două ieşiri cu impact în media din SUA - una la CNN şi una la postul public PBS la celebrul talk-show "The Charlie Rose Show".

Biden: "Succesul Romaniei ca partener democratic cu un puternic stat de drept este vital"

De această dată, administraţia americană şi-a transmis concluziile printr-un comunicat de presă în care Biden a mulţumit pentru sprijinul în Afganistan şi pentru amplasarea scutului la Deveselu, dar "a subliniat că succesul Romaniei ca partener democratic cu un puternic stat de drept este vital pentru climatul de afaceri şi reprezintă un interes comun".

Sursa foto: Casa Albă

Mesajul oficialului american a fost tradus de Victor Ponta în cheia preocupării pentru litigiile în care s-ar putea implica marii investitori din SUA. "Mi-a spus, evident, că pentru companiile americane – şi a fost importanta această nuanţă – ideea de a avea o justiţie independentă şi eficientă este foarte importantă, lucru cu care sunt total de acord şi l-am asigurat că justiţia va fi din ce în ce mai mult scoasă din bătăliile politice interne", a spus premierul.

În imagini, trecerea lui Victor Ponta pe la Casa Albă a rămas pe contul de Twitter al biroului lui Joe Biden.

Sursa: Contul de Twitter al biroului lui Joseph Biden

Obama primeşte şi premieri. Câteva exemple

Chiar dacă regula de protocol la Casa Albă este primirea miniştrilor şi a şefilor de Guvern de către vicepreşedinte, există şi excepţii făcute în cazul ţărilor pe care Statele Unite le consideră importanţi parteneri geo-strategici (Marea Britanie, Germania, Japonia, Israel, Afganistan, Irak, India, Pakistan). O adtfel de oportunitate a avut însă şi premierul bulgar Boiko Borisov, primit în decembrie 2012, în timpul vizitei în SUA, de preşedintele Barack Obama.

Sursa foto: Casa Albă

La acelaşi nivel s-a desfăşurat şi vizita recentă a premierului suedez, John Fredrik Reinfeldt (septembrie 2013), respectiv a celui italian, Enroco Letta /octombrie 2013), în SUA. După ambele întâlniri, Barack Obama a ieşit şi conferinţe de presă comune, la Casa Albă.

Sursa foto: Casa Albă

S

Citește și: