Alina Matis
66895 vizualizări 28 iul 2014

Era Vladimir Putin (2000 - prezent) începea, în Rusia, cu o luptă de putere între noul preşedinte şi oligarhi. Lupta a continuat de-a lungul primului mandat al celui care este acum cel mai puternic om din Rusia. Pe urmă, s-a ajuns la un acord nescris: putere pentru oligarhi, în schimbul sprijinului deschis acordat lui Vladimir Putin: „jucăm împreună sau tu nu joci deloc”, aceasta pare să fie regula de aur a lui Putin pentru magnaţii din ţara lui, un avertisment pentru oligarhii incomozi Kremlinului.

Sancţiunile comunităţii internaţionale impuse Rusiei pentru implicarea activă în „acţiunile de destabilizare” care au aruncat Ucraina într-un război sângeros încep să scoată la iveală fisuri în relaţia lui Putin cu oligarhii ruşi, după cum se laudă diverse cancelarii europene. Dincolo de sancţiunile deja impuse şi de ameninţarea cu noi sancţiuni, regimul lui Vladimir Putin a mai primit zilele acestea o lovitură, care atacă însăşi „regula” expusă mai sus.

Rusia a fost condamnată de către Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga la plata sumei de 50 de miliarde de dolari sub formă de despăgubiri pentru acţionarii fostei companii petroliere Yukos.

Reclamanţii au fost cei care au anunţat, luni, într-o conferinţă de presă, decizia. Partea învingătoare în această speţă spune că este cea mai mare despăgubire acordată vreodată de către o curte de arbitraj. „Decizia este istorică”, se aude din această tabără.

Presa financiară se arată mai rezervată în aprecieri, dar admite că este, cu siguranţă, una dintre cele mai mari despăgubiri impuse printr-o decizie arbitrală unui stat. Potrivit Mediafax, valoarea despăgubirii stabilită de către Curtea de Arbitraj de la Haga este de 20 de ori mai mare decât cea mai mare sumă stabilită până în prezent de către această instanţă.

Sursa: textul deciziei

Hotărârea curţii de la Haga, care vine după un proces de mai bine de 9 ani, mai are şi o altă miză, care nu trebuie neglijată. Textul deciziei vine cu detalii foarte puternice despre jocurile politice ale lui Vladimir Putin şi amestecul Kremlinului în mediul de afaceri rusesc. În plus, subliniază Reuters, dacă Rusia va trebui, într-adevăr, să plătească această despăgubire, intrarea în recesiune este o certitudine. O Rusie în recesiune ar putea fi mai puţin îngăduitoare faţă de politicile -costisitoare - ale lui Vladimir Putin în Ucraina de Est, Republica Moldova şi alte state pe care liderul ar vrea să le controleze cu orice preţ.

CITEŞTE AICI DECIZIA CURŢII DE ARBITRAJ

De unde a pornit totul?

La începutul anilor 2000, când Vladimir Putin se instala la conducerea ţării, compania petrolieră Yukos era una dintre cele mai mari şi de succes companii ruseşti. Producea 20 la sută din petrolul rusesc, 2 la sută din producţia mondială de petrol.

Compania era controlată de oligarhul şi oponentul Kremlinului Mihail Hodorkovski, pe atunci cel mai bogat om din Rusia.

În 2004, anul dintre arestarea şi condamnarea lui, Hodorkovski, care a controlat Yukos prin intermediul grupului Mentep (cu sediul în Gribraltar, actualmente GML), avea o avere de 15 miliarde de dolari şi era al 15-lea cel mai bogat om din Rusia.

FOTO: Natalia Kolesnikova/AFP/Mediafax

În 2003, însă, guvernul rus a înştiinţat compania Yukos că are de plătit taxe în valoare de 27 de miliarde de dolari. În acelaşi an, Hodorkovski era arestat, împreună cu parteneri de-ai săi (foto mai jos - M. Hodorkovski şi P. Lebedev). Guvernul a îngheţat toate activele companiei, care nu a putut să plătească restanţele imputate. În 2004, Hodorkovski era condamnat pentru evaziune şi fraudă. „Un hoţ trebuie să fie în închisoare”, spunea la acea vreme Putin.

FOTO: Alexandr Lemenov/AFP/Mediafax

În 2006, o instanţă declara falimentul Yukos, care a fost dezmembrată şi vândută la preţuri derizorii unor companii petroliere de stat. Principalul beneficiar de pe urma distrugerii Yukos a fost oligarhul Igor Sechin, apropiat al lui Vladimir Putin, conducătorul companiei Rosneft.

FOTO: Maxim Marmur/AFP/Mediafax

Cum a ajuns cazul la Haga?

În februarie 2005, trei dintre acţionarii majoritari ai Yukos iniţiau, la Haga, procedura de arbitraj împotriva Federaţiei Ruse. Motivul: Rusia era acuzată că, prin acţiunile sale împotriva Yukos, a încălcat Tratatul privind Carta Energiei. Cazul a fost înaintat de: Hulley Enterprises Limited (Cipru), Yukos Universal Limited (Isle of Man) şi Veteran Petroleum Limited (Cipru).

Trebuie precizat că foştii acţionari ai Yukos au acţionat Rusia în numeroase instanţe din mai multe ţări. De altfel, săptămâna aceasta, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului este aşteptată să se pronunţe pe această speţă şi sunt mari şanse ca şi la Strasbourg să câştige tot foştii maganţi care conduceau Yukos.

Mihail Hodorkovski nu face, însă, parte dintre reclamanţi. După ce a fost arestat, oligarhul şi-a cedat acţiunile la Menatep, actualmente GML. I le-a dat lui Leonid Nezvelin, care a fugit ulterior în Israel, de teama - spune el - persecuţiilor politice. Acum, el este cel mai mare beneficiar al deciziei istorice de la Haga.

Ce a decis Curtea?

Pe scurt, ideea principală a deciziei Curţii Permamente de la Haga, consultată de gândul, este că acţiunile statului rus împotriva Yukos au fost motivate politic şi abuzive. Taxele imputate Yukos şi licitaţiile în care gigantul rus a fost naţionalizat au fost o farsă, au stabilit cei trei judecători după aproape un deceniu de analizat speţa.

Curtea a stabilit ca suma de 50 de miliarde - mai puţin de jumătate din cât au cerut reclamanţii - trebuie să ajungă la subsidiarele fostului grup Menatep, cel care controla Yukos.

Decizia a provocat azi valuri şi la bursă, acţiunile companiei Rosneft scăzând cu 2,8 la sută.

Ce înseamnă decizia pentru Rusia?

Efectele acestei hotărâri arbitrale pentru Rusia sunt numeroase. Din punct de vedere economic, cele 50 de miliarde ar putea determina intrarea în recesiune a unei economii împovărate de sancţiunile comunităţii internaţionale ca urmare a acţiunilor de „destabilizare” a Ucrainei, o economie care a suportat - fără să o recunoască -  costurile înarmării separatiştilor din estul Ucrainei, precum şi a anexării peninsulei Crimeea.

De asemenea, ea poate afecta relaţia deja tensionată a lui Vladimir Putin cu oligarhii ruşi. Dincolo de orice speculaţii, însă, sutele de pagini ale deciziei de la Haga conţin mărturii şi interpretări ale judecătorilor pe marginea relaţiei lui Putin cu oligarhii şi a abuzurilor comise de liderul rus împotriva celor pe care îi consideră duşmanii regimului său. Un aspect foarte important într-o perioadă în care liderul de la Kremlin este contestat tot mai mult.

Foarte interesant este că o declaraţie a lui Vladimir Putin din 2004 a fost considerată de judecători drept dovada scopurilor politice din spatele afacerii Yukos:

Sursa: textul deciziei

Sursa: textul deciziei

Va plăti Rusia?

Într-o reacţie pentru presă, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a dat asigurări azi că „autorităţile care reprezintă Rusia în acest proces vor face uz de toate mijloacele aflate la dispoziţia lor pentru a se apăra”.

Bloomberg citează un avocat care a reprezentat „tabăra Yukos” şi care spune că se aşteaptă ca lupta să mai dureze chiar şi încă zece ani: „Rusia are bani să angajeze cei mai buni avocaţi din lume şi nu va renunţa atât de uşor”, a spus Dmitri Gololobov.

Decizia Curţii de Arbitraj, ca orice hotărâre arbitrală, este definitivă. Ea poate fi atacată însă în anulare, la curtea de apel. Astfel, a explicat un expert contactat de gândul, Rusia ar putea acţiona în anulare decizia, tot în Olanda. Este greu de crezut că o curte de apel olandeză va anula decizia Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga, însă este o tactică eficientă de tergiversare. Altfel, Rusia are 180 de zile la dispoziţie pentru a începe plăţile către subsidiarele fostului grup Menatep.

Sursa: textul deciziei

Sursa: textul deciziei

Sursa: textul deciziei

Cine beneficiază de această decizie?

Cel mai mare beneficiar al acestei sume este Leonid Nezvlin (foto), cel care a primit acţiunile majoritare la Menatep de la Mihail Hodorkovski. El este urmat de Platon Lebedev, Mihail Brudno, Vladimir Dubov şi Vasilly Shaknovski, toţi oligarhi căzuţi de mult din graţiile Kremlinului.

FOTO: Nicholas Kamm/AFP/Mediafax

Cât despre Mihail Hodorkovski, fostul oligarh, graţiat în decembrie spre surpriza tuturor, s-a declarat azi bucuros de decizie, precizând însă că la el nu va ajunge niciun dolar din despăgubire: „Am aflat cu mare satisfacţie despre decizia Curţii Permanente de Arbitraj (...). Este fantastic că acţionarii au şansa de a-şi recupera pierderile. Este trist că despăgubirile trebuie să vină din cuferele statului, şi nu din buzunarele mafioţilor sau ale oligarhilor lui Putin”, a reacţionat Hodorkovski, care trăieşte acum în Elveţia, citat de The Guardian.

FOTO: Dimitar Dilkoff/AFP/Mediafax

 

Citește și: