Alina Matis
15370 vizualizări 27 mai 2014

„In Romania, things are not all right, but at least they are not far-right”. Acesta era mesajul pe care gândul, împreună cu GMP, autorii campaniei „Why don't you come over?”, îl transmiteau ieri britanicilor care au pus pe prima poziţie în topul preferinţelor lor un partid care, în ultimul an, a crescut în sondaje strict printr-un mesaj (de multe ori, mincinos) anti-români, anti-migranţi şi eurofob. În Franţa, stat fondator al UE, alegerile pentru Parlamentul European (PE) au fost câştigate de un partid de extremă dreapta, şi el anti-români şi anti-UE, care ar vrea să închidă graniţele franceze, suspendând toate cele patru libertăţi de circulaţie ale Uniunii (a persoanelor, capitalului, forţei de muncă şi serviciilor). Astăzi, ducem mai departe analiza gândul şi arătăm că primul efect al victoriei votului radical în anumite state membre este tocmai „contaminarea” partidelor centriste, care vor căuta să recupereze cu orice preţ din terenul pierdut în faţa extremiştilor. Mesajul pe care vi-l propunem în noul afiş gândul-GMP face trimitere la scorul Partidului România Mare (un Front Naţional sau UKIP al României) la alegerile europarlamentare de duminică - 2,70%.

Mesajul zilei: daţi-i SHARE pe Facebook şi vă asigurăm că va ajunge până la Londra.

FOTO: gândul/GMP

ACCESEAZĂ SITE-UL „WHY DON'T YOU COME OVER?”

„FAR-RIGHT”- cuvintele care ar trebui să sperie orice român

Nu au câştigat ei, am pierdut noi

„Impactul se observă de ceva vreme”

Riscul de radicalizare a partidelor naţionale dintr-unele din cele mai puternice membre ale Uniunii Europene este cât se poate de real, a comentat, într-un interviu acordat gândul, Sonia Piedrafita, research fellow în cadrul Centre for European Policy Studies (CEPS) din Bruxelles. Piedrafita atrage atenţia că acest risc a început să devină realitate în Marea Britanie, unde Partidul Conservator al lui David Cameron a suferit o înfrângere usturătoare la alegeri, clasându-se pe locul al treilea, cu 23,31%, după eurofobii din UK Independence Party (UKIP - 26,77%) şi Laburişti (24,74%).

„Efectul nu e nou. Impactul acestor alegeri se observă de ceva vreme, mai ales în atitudinea conservatorilor britanici şi ne putem aştepta să fie mai proeminent pe viitor”, a prognozat experta CEPS.

Sursa: Express.co.uk

„Oamenii sunt profund dezamăgiţi de Uniunea Europeană. Ei îşi doresc o schimbare, iar în ceea ce mă priveşte am înţeles mesajul”, a declarat luni dimineaţă premierul David Cameron, la BBC Radio 4, confirmând aşteptările tuturor experţilor europeni cu care gândul a discutat în ultimele zile privind o radicalizare a conservatorilor britanici. Astfel, Cameron, care se pregăteşte de alegerile legislative din 2015, a arătat că nu pune votul pentru UKIP pe seama greşelilor partidului său şi a laburiştilor, ci vine se află la Bruxelles: „Dacă cetăţenii doresc un referendum în legătură cu Europa, dacă acest lucru este cel mai important pentru ei, doar un partid şi un posibil viitor premier îl pot organiza”.

Sursa: Daily Mail

Cât despre tabloidele britanice, unele dintre ele devenite platforma de comunicare a UKIP în ultimul an, acestea s-au grăbit să semnaleze că David Cameron a înţeles mesajul pe care l-a forţat UKIP în Marea Britanie.

Nigel Farage, liderul UKIP şi promotorul campaniei anti-români din ultimul an şi jumătate, profită şi el de momentul prielnic şi îl ameninţă că, dacă nu îşi schimbă poziţia pe tema apartenenţei Marii Britanii la UE şi pe subiectul imigraţiei, îşi va intensifica atacurile anti-Laburişti în fiefurile partidului condus de Ed Miliband. Primul răspuns al lui Miliband pentru Farage: NU.

FOTO: Carl Court/AFP/Mediafax

 

„Semnificaţii zdravene asupra politicilor naţionale”

Presiuni asupra guvernelor naţionale vor fi în primul rând în Franţa şi Marea Britanie, a comentat, în interviul acordat gândul, Doru Franţescu, director VoteWatch (Bruxelles): „Rezultatul alegerilor europarlamentare va avea semnificaţii zdravene asupra politicilor naţionale, în sensul libertăţii de circulaţie a forţei de muncă, în cazul UK, a tuturor libertăţilor de circulaţie, în cazul Franţei. Frontul Naţional este şi anti-imigraţie, şi protecţionist şi ar vrea să elimine şi celelalte libertăţi de circulaţie (a persoanelor, capitalului şi serviciilor, n.red.), despre care crede că sunt în detrimentul Franţei”.

Sonia Piedrafita subliniază că motivele avântului extremiştilor sunt diferite de la ţară la ţară, cu toate că impactul asupra politicii şi politicilor interne va putea fi observat peste tot. În Marea Britanie, spre exemplu, votul UKIP s-a bazat pe discuţia despre părăsirea Uniunii Europene. „În Franţa, contextul este diferit. A fost un protest cetăţenesc faţă de situaţia economică şi politică din ţară, sub conducerea socialiştilor. Această nemulţumire a cetăţenilor s-a văzut în votul pentru Frontul Naţional”, ne-a spus experta CEPS. La fel ca în cazul Marii Britanii, Sonia Piedrafita a atras atenţia că efectul venirii extremiştilor în prim-planul politicii naţionale poate fi observat deja, fie prin discuţiile despre închiderea graniţelor, a suspendarea acordului Schengen. „Aceasta arată nevoia partidelor conservatoare de a-şi revizui strategia politică”, a comentat, în interviul pentru gândul, analista CEPS.

Sursa: Parlamentul European

Până să îşi revizuiască vreo strategie, conservatorii francezi, reprezentaţi de UMP-ul fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, au rămas fără preşdedinte, după ce  Jean-François Copé şi-a anunţat marţi demisia de la conducerea formaţiunii. O presiune similară este şi pe umerii liderilor liberal-democraţilor britanici, care au obţinut doar 6,69 de procente la acest scrutin.

Între timp, din Europa vin voci care îi atacă pe câştigătorii extremişti. Atât vicepreşedinta Comisiei Europene, Viviane Reding, cât şi ministrul german Wolfgang Schauble au catalogat marţi Frontul Naţional drept un partid fascist.

Sursa: EUBusiness/Parlamentul European

Una dintre reacţiile surprinzătoare la nivel european faţă de rezultatul acestor alegeri a fost şocul declarat de liderii politici centrişti sau de presă. Totuşi, nu trebuie să uităm că, înaintea campaniei electorale, sondajele creditau stânga radicală cu mai multe locuri decât grupul liberalilor, ceea ce ar fi fost cu adevărat un „cutremur”, pentru a prelua termenul folosit de premierul francez cu privire la alegerile de duminică. „Şocul este real, pentru că, deşi sondajele arătau o creştere şi mai mare a extremiştilor, tot te şochează să vezi asta în realitate. Una e să ai un avans în sondaje într-o perioadă nonelectorală şi ala e când ai acelaşi avans sau chiar un avans mai mic în perioadă electorală, când se transpune în voturi”, a explicat pentru gândul directorul VoteWatch, un think tank din Bruxelles. Franţescu subliniază, totuşi, că nici şocul acesta nu este pe de-a-ntregul justificat, deoarece, adunând, votul pentru centrişti şi pentru susţinerea proiectului european rămâne mai numeros decât cel eurosceptic sau extremist.

În plus, subliniază Franţescu, nu trebuie ignorat nici că, dintre ţările medii şi mari din UE, România este singura care nu a trimis extremişti în PE.

 

Prima problemă a viitorului Parlament European

Dincolo de aceste presiuni ale partidelor radicale asupra centriştilor din politica naţională, putem identifica deja o problemă şi pentru viitorul legislativ UE, susţine Doru Franţescu: „30% din voturile din viitorul PE sunt impredicitibile, iar această realitate este combinată de faptul că nici stânga, nici dreapta nu mai pot ajunge la 50% în niciun domeniu. Impredictibilitatea nu e bună pentru nimeni - nici pentru legislaţia euroopeană, nici pentru Comisia Europeană şi nici pentru mediul de afaceri. Cu un astfel de PE poţi să ai anumite surprize”, a mai povestit expertul în interviul acordat gândul.

Părerea este împărtăşită şi de Sonia Piedrafita, care a atras atenţia că vor exista anumite „tensiuni” în viitorul Parlament al Uniunii Europene, care vor îngreuna formarea de coaliţii. „Va fi o opoziţie mai fragmentată şi radicală”, ne-a explicat experta CEPS.

Facebook - Alina Matiş/ Twitter - @alinamatis

Citește și: