Alina Matis
Corina VÂRLAN
20467 vizualizări 16 iun 2012

Grecii au votat, duminică, în cadrul unui nou scrutin legislativ. Potrivit primelor rezultate de tip exit poll, Grecia nu a obţinut nici de această dată stabilitatea de care are nevoie. Principalele două partide, stânga radicală reprezentată de Syriza şi conservatorii de la Noua Democraţie, sunt aproape la egalitate. Indiferent cine va ieşi pe primul loc, Grecia va avea din nou parte de negocieri dure, în speranţa de a forma, în sfârşit, un guvern.

UPDATE 10.30 Voturile din cadrul alegerilor legislative elene au fost numărate în proporţie de 99,84%. Iată rezultatele oficiale: Noua Democraţie - 29,66% şi 129 de mandate în Parlament (din totalul de 300); Syriza - 26,89%, respectiv 71 de mandate; PASOK - 12,28%, 31 de mandate; Grecii Independenţi - 7,51%, adică 20 de mandate.

UPDATE 1.50 După numărarea a 98,7% din voturile exprimate în cadrul alegerilor legislative din Grecia, autorităţile de la Atena anunţă următorul rezultat: Noua Democraţie - 29,7%; Syriza - 26,9%; PASOK - 12,3%; Grecii Independenţi - 7,5%.

UPDATE 00.40 Pe măsură ce procesul de numărare a voturilor se apropie de sfârşit, procentele Noii Democraţii scad uşor. Astfel, cu 88% dintre voturi luate în evidenţă, partidul de centru-dreapta condus de Antonis Samaras a scăzut sub 30% şi are 29,9% din voturi. Syriza a adunat până acum 26,7% din sufragii, în timp ce PASOK are 12,4 procente, iar Grecii Independenţi, 7,5% din voturi, conform celor mai noi date ale Ministerului de Interne de la Atena.

UPDATE 23.55 Ministerul de Interne din Grecia a anunţat noi rezultate parţiale ale alegerilor legislative de duminică, după numărarea a 75,7% din voturi: Noua Democraţie - 30,1%; Syriza - 26,6%; PASOK - 12,5%; Grecii Independenţi - 7,5 %.

UPDATE 22.30 Alexis Tsipras, conducătorul formaţiunii de extremă stânga Syriza, a declarat în urmă cu câteva minute că a vorbit cu Antonis Samaras şi că l-a înştiinţat că Syriza va fi în opoziţie. "Măsurile de austeritate nu pot continua. Planul de salvare nu e unul viabil", a declarat Tsipras.

UPDATE 22.20 Antonis Samaras, liderul partidului de pe primul loc, Noua Democraţie: "Poporul grec şi-a exprimat astăzi dorinţa de a rămâne în zona euro şi de a-şi respecta angajamentele. Vom lucra împreună cu partenerii noştri europeni, pentru a crea politici în conformitate cu angajamentele noastre. Suntem hotărâţi să facem ce trebuie cât mai repede posibil".

"Mulţumesc poporului grec, pentru că avut încredere în noi în aceste momente foarte dificile. Nu i-am făcut promisiuni populiste, i-am spus adevărul. Grecia trebuie şi va fi guvernată. Noua Democraţie va fi forţa responsabilităţii, care va asigura ieşirea ţării din criză".

Antonis Samaras, înconjurat de echipa sa, cu ocazia discursului de după anunţarea primelor rezultate // FOTO: Antonio Solaro/AFP/Mediafax

UPDATE 22.00 Noi rezultate oficiale anunţate de Ministerul de Interne de la Atena, după numărarea a 40,2% din voturi: Noua Democraţie - 30,5%; Syriza - 26%; PASOK - 12,9%.

UPDATE 21.05 Ministerul elen de Interne a anunţat primele rezultate oficiale, după numărarea a 20% din voturi. Distanţa dintre Noua Democraţie şi Syriza a crescut şi este, în acest moment de peste cinci procente. Astfel, Noua Democraţie are, coform primelor rezultate oficiale, 31% din voturi, în timp ce Syriza are 25,5%, iar PASOK a primit 13,4%.

UPDATE 21.00 CNN anunţă noi rezultate de tip exit poll, după inventarierea tuturor secţiilor de votare: Noua Democraţie - 28,6-30%, Syriza - 27,5-28,4%, PASOK - 11-12,4%.

UPDATE 20.50 În rândul susţinătorilor partidului Syriza circulă zvonul că soţia lui Alexis Tsipras ar fi născut în urmă cu puţin timp, scrie The Guardian. Informaţia nu a fost confirmată însă de vreun reprezentant al formaţiunii de extremă stânga pe care o conduce Tsipras.

UPDATE 20.40 Dacă rezultatele exit poll-urilor vor fi confirmate de rezultatele oficiale ale alegerilor din Grecia, parlamentul de la Atena va avea următoarea configuraţie, potrivit calculelor SKAI TV: din totalul de 300 de locuri, 127 i-ar reveni partidului Noua Democraţie (aici este inclus bonusul de 50 de mandate acordat formaţiunii de pe primul loc), 72 - Syriza şi 32 - PASOK.

UPDATE 20.20 Neonaziştii rămân în Parlament.

UPDATE 20.10 Angela Merkel, Francois Hollande şi Mario Monti şi-au amânat plecarea în Mexic, unde va începe summitul G20, anunţă The Guardian.

UPDATE 19.50 Cine este Syriza, partidul care îi sperie pe liderii europeni.

Susţinătorii Syriza, în timpul anunţării primelor exit poll-uri // FOTO: Louisa Gouiliamaki/AFP/Mediafax

UPDATE 19.20 Pentru ca pieţele financiare să se liniştească, rezultatul oficial al alegerilor din Grecia ar trebui să indice un câştigător clar, la o distanţă mult mai mare decât cea pe care o prezintă acum exit poll-urile. Partidele au nevoie să obţină între 36 şi 43% din voturi, pentru a avea majoritate absolută, potrivit The Telegraph (explicaţia: partidul de pe primul loc primeşte un bonus de 50 de mandate în parlament, din totalul de 300 de locuri, astfel că procentul necesar pentru majoritate scade). Şansele să se ajungă la un asemenea rezultat sunt practic nule, astfel că partidele din Grecia se întorc la negocierile care nu au dus la niciun rezultat după alegerile din 6 mai.

Rezultatele unui exit poll bazat pe 80% din secţiile de votare // Sursa: The Telegraph

UPDATE 19.00 După încheierea votului din Grecia, au fost făcute publice trei exit poll-uri, toate indicând o diferenţă de 0,5% între Noua Democraţie şi Syriza. Astfel, potrivit primul exit-poll, Noua Democraţie (pro-euro) ar fi obţinut între 27,5% şi 30,5% din voturi, faţă de 27%-30% pentru Syriza (stânga radicală). Celălalt exit poll dă un rezultat de 27-30% pentru Noua Democraţie şi 26-29% pentru Syriza, în timp ce un al treilea exit poll indică o victorie pentru Syriza, cu 28% din voturi, faţă de 27,5% din sufragii, obţinute de Noua Democraţie, scrie The Guardian.

Cele trei sondaje plasează PASOK pe locul al treilea, cu 10-13% din voturi.

UPDATE 18.40 Europa se pregăteşte de ce e mai rău.

UPDATE 18.30 Preşedintele Consiliului UE, Herman van Rompuy, a postat pe Twitter o fotografie de la Los Cabos, unde a început în urmă cu puţin timp summitul UE-Mexic, înaintea summitului G20. Lângă van Rompuy, se află preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

UPDATE 17.50 Potrivit primelor exit poll-uri efectuate de partide, Noua Democraţie conduce cu 29% din voturi, în timp ce Syriza ar fi adunat 27% din voturi până la ora 17.00, scrie The Guardian. Pe locul al treilea se află PASOK, cu 12% din voturi. Distanţa dintre conservatori şi stânga radicală este foarte mică, însă. În plus, Syriza are mai multe şanse să câştige teren în ultimele două ore de vot, pentru că atunci există o prezenţă mai mare în rândul tinerilor, care sunt înclinaţi să voteze cu formaţiunea condusă de Tsipras.

UPDATE 16.05 Google.gr s-a adaptat contextului politic de astăzi şi a conceput on logo pe tema alegerilor din Grecia.

UPDATE 15.50 Syriza (extrema stângă) cere Ministerului de Interne de la Atena să extindă cu două ore programul secţiilor de votare din două insule, Lesvos şi Hios, pe motiv că oamenii au ajuns mai greu aici, din cauza vântului puternic şi a unui accident de feribot produs sâmbătă.

UPDATE 15.30 Autorităţile au găsit şi cea de-a doua grenadă, tot lângă sediul SKAI TV. Poliţiştii au reuşit să identifice locul din care a fost dat telefonul anonim, scrie The Guardian.

UPDATE 14.35 Alertă în sediul SKAI TV, în urma unui telefon anonim, care a anunţat existenţa unei a doua grenade.

UPDATE 14.30 O femeie a întrerupt un interviu în direct al Sky News, pentru a striga: "Merkel este femeia Hitler!", scrie The Telegraph.

UPDATE 14.15 Robert Zoellick, şeful Băncii Mondiale, avertizează că Europa ar putea trece prin propriul "moment Lehman".

UPDATE 13.40 O grenadă a fost aruncată în faţa sediului grupului de presă SKAI, din Atena, relatează The Guardian. Grenada nu a explodat, dar SKAI a anunţat că şi-a evacuat sediul.

UPDATE 13.00 Tabloidul german Bild pune sare pe rana grecilor, într-o scrisoare deosebit de dură adresată poporului elen, cu ocazia alegerilor de din Grecia. "În bancomatele voastre mai sunt euro, pentru că noi, germanii, împreună cu celelalte ţări din zona euro, îi punem acolo", le-au transmis nemţii grecilor.

UPDATE 12.35 Un tânăr de 22 de ani a tras în aer două focuri de armă, în faţa unei secţii de votare din Zakynthos (vest), scrie The Guardian. Procesul de votare nu a fost perturbat.

UPDATE 11.55 Antonis Samaras, liderul partidului Noua Democraţie, a votat şi el, în oraşul natal din Peloponez. "Astăzi, grecii vorbesc, iar mâine va fi un nou început pentru Grecia", a declarat Samaras, citat de The Telegraph.

Antonis Samaras, conducătorul formaţiunii de centru-dreapta Noua Democraţie // FOTO: Willy Antoniou/AFP/Mediafax

UPDATE 11.45 Alexis Tsipras, după vot: "Am învins teama. Astăzi pavăm drumul pentru speranţă, pentru un viitor mai bun, pentru o Grecie cu dreptate socială şi progres, care să fie un membru egal într-o construcţie europeană în schimbare". Tsipras, care şi-a uitat cartea de identitate acasă şi a trebuit să aştepte să i-o aducă cineva, le-a spus jurnaliştilor că extrema stângă exte încrezătoare că va câştiga aceste alegeri.

Liderul Syriza, Alexis Tsipras, în secţia de votare, înconjurat de jurnalişti // FOTO: Louisa Gouliamaki/AFP/Mediafax

UPDATE 11.15 Liderul stângii radicale (Syriza), Alexis Tsipras, tocmai a votat. Un alegător prezent la aceeaşi secţie de votare i-a strigat: "Nimic la fel de acum înainte! A venit timpul ca poporul să vorbească", scrie The Telegraph.

UPDATE 11.00 Alegeri legislative şi în Franţa, în urma cărora Francois Hollande speră să îşi asigure majoritatea de care are nevoie pentru a-şi vedea de promisiunile electorale.

UPDATE 10.45 Între timp, grecii au o nouă problemă: mai multe incendii de vegetaţie foarte puternice, care au intrat deja în ziua a doua.

UPDATE 10.30 Votul a început în Grecia, la ora locală 7.00 (7.00, ora României), când s-au deschis primele secţii de votare, informează Mediafax. Grecii au timp până la ora 19.00 pentru a decide de cine vor să fie guvernaţi.


Ministerul de Finanţe a confirmat, zilele trecute, speculaţiile de pe piaţă şi a declarat că ţara nu mai are bani decât o lună. În aceste condiţii, banii europeni sunt vitali.

Alegerile din Grecia au devenit un scrutin unic în istoria recentă a Europei. Niciodată în ultimii ani nu au fost nişte alegeri atât de dezbătute şi urmărite cu asemenea interes şi emoţii de lumea întreagă. Adevărata miză nu este doar Grecia, ci economia mondială, pentru că până la acest nivel va ajunge unda de şoc a unui eventual colaps elen.

În realitate, scrutinul din Grecia este un referendum pro- sau anti-zona euro, pro- sau anti- măsuri de austeritate. Rezultatul este imposibil de prezis, pentru că avem de-a face cu un electorat confuz, care nici la finalul campaniei nu trasase o linie clară între partide.

Lupta, între conservatori şi stânga radicală

Potrivit sondajelor de opinie, favoriţii sunt conservatorii de la Noua Democraţie, conduşi de Antonis Samaras, şi extrema stângă reprezentată de Syriza, împreună cu Alexis Tsipras. Cele două partide merg umăr la umăr în aceste sondaje, dar aici se opresc toate asemănările dintre ele.

Antonis Samaras, liderul partidului Noua Democraţie // FOTO: AFP/Mediafax/Louisa Gouliamaki

Noua Democraţie, partidul susţinut de Uniunea Europeană, vrea renegocierea programului de austeritate, pentru a obţine nişte condiţii mai bune pentru Grecia.

"Vom ieşi din criză. Nu vom ieşi din euro. Nu vom lăsa pe nimeni să ne scoată din Europa", a declarat conducătorul acestui partid, Antonis Samaras, în cadrul ultimului său miting electoral. La fel ca alţi politicieni, Samaras şi-a avertizat concetăţenii că "destinul ţării va depinde de răspunsul alegătorilor".

"Dacă vom întrerupe relaţiile cu partenerii noştri, ei ne vor constrânge să părăsim zona euro, nu vom mai putea importa, iar acest lucru ar fi de zece ori mai grav", a mai declarat Samaras, potrivit BBC News.

FOTO: Louisa Gouliamaki/Mediafax Foto/AFP

Alexis Tsipras, pe de altă parte, liderul carismatic al partidului Syriza, consideră că liderii europeni au făcut din "Grexit" (Greek exit - ieşirea Greciei din zona euro, n.red.) o "sperietoare", menită să îi facă pe oameni să voteze cu formaţiunile care susţin înţelegerea cu troika (UE, FMI şi BCE).

Tsipras şi-a construit campania electorală în jurul unei promisiuni: anularea memorandumului, a programului de austeritate semnat de Grecia, în schimbul celor 130 de miliarde de euro. "Luni, vom forma un guvern al tuturor grecilor, în Europa şi menţinând moneda euro. Programul FMI-UE face deja parte din trecut şi va aparţine definitiv trecutului luni", a spus Tsipras zilele trecute, în timpul unei conferinţe de presă.

Alexis Tsipras, conducătorul formaţiunii de extremă stânga Syriza // FOTO: AFP/Mediafax/Louisa Gouliamaki

Niciunul dintre aceste partide nu este aşteptat să obţină o majoritate, astfel că există o reală posibiliate a reluării negocierilor pentru formarea unui guvern. Ultima dată când au existat astfel de negocieri, după alegerile din 6 mai, liderii politici nu au reuşit să ajungă la o înţelegere.

Cu toate că Syriza nu este deloc o opţiune care să convină Uniunii Europene, se crede că liderii europeni vor negocia cu oricine va câştiga. Miza din spatele a ceea ce se întâmplă cu Grecia este prea mare, pentru ca ei să nu fie dispuşi să facă anumite compromisuri, cu toate că Angela Merkel a repetat până în ultima zi a campaniei că "programul de austeritate nu este negociabil".

Liderii europeni, videoconferinţă în miez de noapte

De altfel, conducătorii principalelor economii europene au avut o videoconferinţă vineri noaptea, înainte de summit-ul G20, din Mexic (18-19 iunie, Los Cabos). Astfel, Angela Merkel, David Cameron, Francois Hollande, italianul Mario Monti, premierul spaniol Mariano Rajoy şi preşedinţii Comisiei şi Consiliului Uniunii Europene, Jose Manuel Barroso, respectiv Herman van Rompuy, au dezbătut diferite scenarii, în funcţie de rezultatul votului grec, scrie The Guardian. Fostul premier britanic Gordon Brown a atras atenţia că acest summit G20 este, în realitate, "ultima şansă" pentru salvarea zonei euro.

În spatele crizei politice din Grecia există criza economică, principala sursă de îngrijorare pentru greci şi pentru restul lumii deopotrivă. Atena nu mai are bani, banii europeni vor veni numai sub anumite condiţii, care depind de mediul politic, iar rata şomajului a atins un nou nivel record în primele patru luni ale anului, de 22,6% şi de 53% în rândul tinerilor cu vârste până la 25 de ani.

Cum au încercat liderii europeni să salvezi Grecia de la faliment

Liderii europeni nu au reuşit până în prezent să găsească soluţia salvatoare pentru statul elen în ciuda sumelor mari de bani pe care le-au acordat pentru evitarea falimentului acestuia. Atât reprezentanţii Uniunii Europene, cât şi cei au Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Băncii Mondiale au oferit, de-a lungul timpului, circa 240 de miliarde de euro oficialilor de la Atena.

Primul plan de salvare de la faliment a Greciei a fost semnat în 2010, atunci când statul elen a primit din partea troikăi 110 miliarde de euro deoarece costurile sale de împrumut erau atât de mari încât finanţarea de pe pieţele financiare internaţionale nu mai era sustenabilă.

Cel de-al doilea plan de salvare de la faliment a Greciei, ce cuprindea atât ajutor public, cât şi o ştergere parţială a datoriei greceşti deţinute de către creditorii privaţi, a fost aprobat de către miniştrii de Finanţe ai zonei euro la finalul lunii martie a acesui an. Astfel, după mai bine de 12 ore de discuţii, reprezentanţii Eurogrupului au eliberat tranşa în valoare de 130 de miliarde de euro necesară pentru salvarea statului elen.

Prin luarea acestei măsuri, alături de oficialii de la Atena, aceştia au permis ca rata de îndatorare a acestui stat să ajungă la circa 120% din produsul intern brut (PIB), în următorii opt ani.

Care ar putea fi diferitele scenarii ale evoluţiei situaţiei din Grecia, în funcţie de rezultatul alegerilor

Scenariile pe care specialiştii le fac despre viitorul Greciei diferă în funcţie de partidul care va reuşi să câştige alegerile. Unul dintre cele mai probabile scenarii discutate este acela privind câştigarea alegerilor din Grecia de către formaţiunea de stânga radicală Syriza. El devine din ce în ce mai posibil pentru că partidul câştigă tot mai mult teren pe fondul acestei perioade dificile prin care trece statul elen, informează Business Insider.

Un astfel de rezultat ar putea îndepărta investitorii şi ar putea face ca Grecia să părăsească zona euro înainte ca Tsipras, liderul formaţiunii, să ia o decizie în ceea ce priveşte persoana care va obţine funcţia de premier al statului elen. Acest lucru ar putea declanşa acţiuni din partea liderilor lumii care se reunesc în Mexic pe data de 18 iunie. Reacţia iminentă va fi, cel mai probabil, o scădere masivă a valorii monedei euro şi o creştere a valorii dolarului şi a yenului.

În cazul în care reprezentanţii partidului de centru-dreapta, Noua Democraţie, vor câştiga alegerile, valoarea monedei unice ar putea să crească aproape imediat, dar acest lucru nu ar rezolva problemele statului elen. Un al treilea plan de salvare de la faliment şi măsuri adiţionale de restructurale ar putea fi necesare. De asemenea, în cazul în care situaţia s-ar stabiliza, privirile tuturor se vor aţinti asupra altor state europene care întâmpină dificultăţi.

Jean-Claude Junker şi cancelarul german. FOTO: Stefan Micsik/Medifax Foto

Liderul Eurogrupului, Jean-Claude Junker, a declarat că vor exista consecinţe serioase dacă Syriza va câştiga alegerile parlamentare din statul elen. "Dacă stânga radicală câştigă, fapt care nu este exclus, consecinţele pentru zona euro sunt de neimaginat", a declarat Junker, informează Reuters.

"Noi va trebui să vorbim cu orice guven. Eu nu pot decât să avertizez asupra părăsirii uniunii monetare. Coeziunea internă a zonei euro va fi în pericol", a mai menţionat el.

Şi premierul italian Mario Monti a anunţat că atât el, cât şi alţi lideri europeni se aşteaptă la un rezultat "favorabil". "Mă aştept, şi cred că şi mulţi dintre membrii guvernelor europene aşteaptă un vot care este favorabil menţinerii relaţiei solide dintre Grecia şi restul Europei, favorabil pentru menţinerea Greciei în zona euro, favorabil pentru patidele care îşi doresc să rămână în zona euro", a declarat Monti la Bologna.

Spania şi Italia, noile zone-problemă

Chiar şi în cazul în care Grecia va continua să folosească moneda unică euro şi va accepta să respecte condiţiile impuse prin planului de salvare din luna martie, toate aceste lucruri nu vor duce decât la o stabilizare temporară a presiunii puse pe zona euro, conform Wall Street Journal.

Costurile de împrumut ale Spaniei şi Italiei au crescut puternic în ultimele zile, în ciuda eforturilor de a asigura Spania, a cărei economie este a patra cea mai mare din zona euro, de efectele incertitudinilor din Grecia, prin obţinerea unui plan de salvare de 100 de miliarde de euro care să mărească capitalul băncilor acestui stat.

Ministrul spaniol al Economiei, Luis de Guindos, FOTO: Dani Pozo/Mediafax Foto/AFP

Datoria publică a Spaniei a înregistrat un nivel istoric, de 72,1% din PIB, la sfârşitul lunii martie, mai mare cu 8,5 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011, conform datelor făcute publice, vineri, de către reprezentanţii băncii centrale a acestui stat, informează Mediafax.

Conform previziunilor oficialilor spanioli, există posibilitatea ca datoria publică să ajungă, până la finalul acestui an, chiar la 79,8% din PIB.

Ratingul Spaniei a fost şi el scăzut de către reprezentanţii agenţiei Moody's de la A3 la Baa3, cel mai jos nivel recomandat investitorilor, fapt care face ca, în momentul de faţă, acesta să fie acelaşi cu cel deţinut de către România. Odată cu retrogradarea Spaniei cei de la Moody's au revizuit să ratingul Ciprului de la Ba1 la Ba3.

Premierul italian Mario Monti, care l-a înlocuit în funcţie pe Silvio Berlusconi.FOTO: Alberto Pizzoli/Mediafax Foto/AFP

Probleme au putut fi observate şi în cazul Italiei. Premierul Mario Monti a recunoscut, în cadrul unei conferinţe pe teme economice care a avut loc lângă Veneţia la finalul săptămânii trecute, că "există un risc permanent de contagiune" şi a ţinut să sublinieze faptul că este în interesul tuturor consolidarea zonei euro.

Guvernul italian a anunţat deja că vrea să cedeze active publice în valoare de 200 de milioane de euro în următorii cinci ani pentru a reduce valoarea de aproape 2.000 de miliarde de euro a statului, dar şi cesionarea a trei companii publice pentru a obţine 10 miliarde de euro şi vânzarea mai multor proprietăţi, conform AFP.

Germania promite să sprijine în continuare Europa

Într-un discurs susţinut săptămâna aceasta în faţa autorităţilor de reglementare de la Berlin, Merkel a subliniat că statul său va lua toate măsurile posibile "pentru a fi de cel mai mare ajutor Europei", mai ales având în vedere faptul că economia germană este cea mai puternică din această zonă, informează Bloomberg.

"Noi suntem convinşi că Europa este destinul şi viitorul nostru. Dacă euro eşuează, Europa eşuează", a declarat joi Merkel. Ea nu a uitat însă să menţioneze faptul că puterea statului german nu este nelimitată.

Citește și: