Alina Matis
8929 vizualizări 25 nov 2014

Sondajele de opinie indică faptul că doar 4-6 partide vor întruni pragul electoral de 6%. Pentru a guverna, au nevoie de 51 de mandate. Niciun partid nu se apropie de acest număr, astfel că esenţială după alegerile de duminică va fi componenţa coaliţiei de guvernare. Există trei scenarii posibile în acest moment, unele mai puţin dezirabile pentru viitorul european al Moldovei decât altele.

1. Un prim scenariu vorbeşte de o recoalizare a principalelor trei partide considerate proeuropene (PLDM, PD, PL).

2. Al doilea scenariu este o coaliţie de stânga, între comuniştii lui Vladimir Voronin - PCRM şi alte două partide de stânga cu lideri apropiaţi Kremlinului - Patria şi Partidul Socialiştilor (PSRM).

3. A treia variantă este o mare coaliţie a proeuropenilor din PLDM şi PD cu comuniştii PCRM, aceştia din urmă afişând acum un program aparent reformat şi mai interesat de apropierea de UE. Acesta este un scenariu-capcană, însă, avertizează unii experţi consultaţi de gândul, care susţin că o asemenea alianţă este exact ceea ce vrea Vladimir Putin.

Serviciile de informaţii şi de securitate ale statului sunt în alertă, căutând „agitatori” filoruşi dornici să facă un „EuroMaidan” inversat. Consiliul Suprem de Securitate s-a întrunit luni, după ce Serviciul de Informaţii şi Securitate a anunţat „activarea unor forţe” „pe palier intern, dar şi de sorginte externă”, al căror scop este „subminarea cadrului naţional de securitate”. Un alt aspect de remarcat este evoluţia cursului euro-leu moldovenesc în ultimele săptămâni, băncile ruseşti intervenind serios pe o piaţă deja vulnerabilizată de scandaluri precum cel de la Banca de Economii a Moldovei.

În acest moment, cheia acestor alegeri poate sta, la fel ca în 16 noiembrie, în România, în votul diasporei moldoveneşti. O prezenţă ridicată la urne este în avantajul forţelor proeuropene. România va da şi ea un semnal de susţinere a acestor forţe, preşedintele ales, Klaus Iohannis, urmând să meargă vineri la Chişinău, conform surselor gândul.

La fel cum a făcut-o şi înainte de alegerile prezidenţiale din România, unde a existat o mobilizare impresionantă la vot, inclusiv în rândul alegătorilor cu dublă cetăţenie - română şi moldovenească -, gândul îi îndeamnă pe toţi cetăţenii cu drept de vot ai Republicii Moldova, în special pe cei din afara graniţelor, să voteze duminică, pentru a fi reprezentaţi în următoarea putere politică a ţării.

Dacă sunteţi de peste Prut şi credeţi că puteţi să vă convingeţi conaţionalii să voteze duminică, trimiteţi scrisorile voastre pe adresa online@gandul.info.

Vă invităm să citiţi mai jos, o analiză marca Gândul.info a alegerilor din R. Moldova:

La sfârşitul acestei săptămâni, pe cetăţenii de peste Prut îi aşteaptă un „moment istoric”. Astfel a descris Bogdan Aurescu, marţi, în primele lui declaraţii de presă de la preluarea portofoliului de ministru de Externe, alegerile legislative din Republica Moldova, care vor avea loc duminică. Aurescu nu este singurul oficial care descrie acest scrutin drept unul de o importanţă covârşitoare nu doar pentru Republica Moldova, ci şi pentru interesele României şi ale Uniunii Europene. De altfel, preşedintele ales, Klaus Iohannis, va merge vineri la Chişinău, în semn de susţinere faţă de partidele care candidează pe platforme proeuropene. Lui îi va urma, în 1 decembrie, şi noul ministru de Externe, Bogdan Aurescu, care a decis ca Republica Moldova post-alegeri să fie prima sa deplasare externă în calitate de şef al diplomaţiei române.

La un prim nivel, miza legislativelor din Moldova este următoarea: sunt puse la bătaie toate cele 101 mandate ale parlamentului; pentru a guverna, un partid sau o coaliţie au nevoie de cel puţin 51 de mandate; partidul cu cele mai multe voturi dă premierul; tot raportul de forţe din parlament va da (dacă nu vor fi alegeri anticipate), peste mai puţin de doi ani, şi următorul preşedinte al Republicii Moldova, care are nevoie de 61 de voturi pentru a fi ales în funcţie.

Există, însă, şi alte mize, legate mai ales de presiunile geopolitice ale momentului. Într-o mare măsură, votul din Republica Moldova este şi un vot care decide orientarea ţării - către Est sau consolidarea orientării către Vest. În prezent, taberele sunt aproape egale. 44% dintre cei chestionaţi într-un sondaj IMAS citat de Mediafax consideră că Republica Moldova ar trebui să se apropie mai mult de Occident sau Europa, în vreme ce 43% optează mai degrabă pentru apropierea de Rusia. În ciuda liberalizării regimului de vize şi a ratificării Acordului de Asociere şi de Liber Schimb UE-R. Moldova, cel care, în Ucraina, a declanşat EuroMaidanul, politicienii proeuropeni tot nu au reuşit să câştige teren considerabil în faţa comuniştilor şi a filoruşilor. Aşteptările pe care oamenii le-au avut de la guvernarea proeuropeană au fost mai mari decât rezultatele, iar legăturile cu Rusia sunt în continuare foarte puternice, explică pentru gândul Victor Juc, vicedirector al Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova.

O cheie pentru deznodământul acestor alegeri va fi prezenţa la vot, mai ales în România şi în alte ţări euroene în care se află diaspora moldovenească. La ultimele alegeri, aminteşte Dan Dungaciu, director al Institutului de Studii Politice al Academiei Române, diaspora a decis patru mandate. De această dată, unii experţi se aşteaptă la un vot şi mai „greu” al moldovenilor din străinătate, care ar putea ajunge şi la 5-6%, luându-se în calcul şi redistribuirea voturilor din Parlament, de la partidele care nu au întrunit pragul electoral. Un motiv pentru un asemenea pronostic este experienţa de la alegerile pentru preşedintele României, unde au votat şi mii de oameni cu dublă cetăţenie. „Există un fenomen de contagiune. Moldovenii din diaspora au văzut ce s-a întâmplat la alegerile din România”, explică pentru gândul Dan Dungaciu.

Dată fiind importanţa unei prezenţe mari la vot pentru continuarea şi legitimitatea parcursului proeuropean al Republicii Moldova, drum în care România a investit ani de asistenţă tehnică, politică şi financiară, gândul lansează acelaşi apel de mobilizare la vot pe care l-a lansat şi în cazul alegerilor prezidenţiale din ţara noastră.

Pentru o mai bună înţelegere a importanţei acestui scrutin, vă prezentăm dosarul complet al alegerilor din Republica Moldova: cine candidează, ce spun sondajele, ce spun experţii:

Cine candidează şi cum se dă lupta Est-Vest

21 de partide, un bloc electoral şi patru candidaţi independenţi s-au înscris pentru a participa la alegerile legislative care vor avea loc duminică în Republica Moldova (sursa: Unimedia.md):

1. Partidul Democrat; 2. Partidul Popular Creştin Democrat; 3. Partidul „Forţa Poporului”; 4. Partidul Liberal Democrat; 5. Partidul Liberal Reformator; 6. Partidul Comunist Reformator; 7. Partidul Politic „Mişcarea Populară Antimafie”; 8. Partidul Naţional Liberal; 9. Partidul Socialiştilor; 10. Blocul Electoral „Alegerea Moldovei - Uniunea Vamală”; 11. Partidul „Democraţia Acasă”; 12. Partidul Popular; 13. Partidul Comuniştilor; 14. Partidul Liberal; 15. Partidul Renaşterii; 16. Partidul „Patria”; 17. Partidul „Acţiunea Democratică”; 18. Partidul Verde Ecologist; 19. Mişcarea Social-Politică „Ravnopravie”; 20. Oleg Cernei, candidat independent; 21. Oleg Brega, candidat independent; 22. Partidul Patrioţilor; 23. Valeriu Pleşca, candidat independent; 24. Anatolie Doga, candidat independent; 25. Partidul „Uniunea Centristă din Moldova”; 26. Partidul Politic „Pentru Neam şi Ţară”.

Partidele cu şanse să intre în Parlament şi, deci, să negocieze coaliţii sunt, în acest moment: Partidul Liberal-Democrat (PLDM), Partidul Democrat (PD) şi Partidul Liberal (PL) - considerate proeuropene; Partidul Comunist (PCRM) şi alte două partide de stânga conduse de apropiaţi ai Kremlinului - Partidul Patria şi Partidul Socialist (PSRM) - acestea trei sunt considerate pro-Rusia, cu toate că, pentru a se pregăti de alegeri, Vladimir Voronin a încercat o nouă „schimbare la faţă” a orientării formaţiunii sale, despre care spune acum că nu se opune parcursului european al ţării.

Dan Dungaciu aminteşte, însă, că am mai asistat la o asemenea reorientare din partea lui Voronin şi în 2007: „În 2005, PCRM a câştigat alegerile cu un slogan de integrare europeană. Această iluzie a durat cam până în 2007, iar în 2009, guvernul comunist a sfârşit prin a omorî oameni pe stradă”.

În Registrul de Stat al Alegătorilor sunt înscrişi circa 3 milioane de alegători.

Ce spun sondajele

Un sondaj IMAS comandat de agenţia IPN, realizat la începutul lunii noiembrie şi publicat sâmbătă, îi plasează pe comunişti pe primul loc la intenţia de vot. Procentele pentru primele partide arată astfel: PCRM ar obţine 19,6%, fiind urmat de PLDM cu 17,2%, PDM cu 14,2%, Partidul Patria cu 8,7% şi Partidul Liberal, cu 8,5%. PSRM se află în acest sondaj sub pragul electoral, cu 5,3%, în timp ce numărul indecişilor este de 9,6%.

Alte două sondaje de opinie au fost prezentate marţi şi dau următoarele procente:

Sondaj realizat de Centrul de Cercetare Sociologică (CCSM) şi citat de Unimedia.md

Sondaj realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova, prezentat de Unimedia.md

Mai jos, rezultatele de la ultimele cinci tururi de scrutin (clic pentru a mări// sursa: eDemocracy.md):


Comparând sondajele pentru alegerile de duminică şi rezultatele de la ultimele alegeri şi ţinând cont de faptul că Republica Moldova se află, de cinci ani, pe un drum de integrare europeană, care s-a concretizat inclusiv cu eliminarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni, dar şi cu ratificarea Acordului de asociere şi liber-schimb, se cuvine să facem câteva observaţii: deşi Partidul Comunist a pierdut procente, electoratul lui nu şi-a schimbat ataşamentele ideologice, el fiind divizat de Socialiştii lui Dodon şi de cei de la Patria, partidul condus de charismaticul Renato Usatîi. Electoratul comunist continuă să fie numeros în Republica Moldova şi pentru că baza lui - vârstnicii şi cei din mediul rural - continuă să fie în ţară şi nu a emigrat. În fine, trebuie menţionat eşecul partidelor proeuropene din R. Moldova de a capitaliza succesele recente. În schimb, aceste partide s-au angajat în lupte interne, iar imaginea lor a fost puternic afectată de scandaluri de corupţie.

Scenarii

Toţi experţii contactaţi de gândul văd trei scenarii principalele în ceea ce priveşte variantele de coalizare după aceste alegeri. Diferenţele, după cum vom observa, apar la interpretări:

Scenariul 1 - se reface coaliţia proeuropeană, cu PLDM, PD, PL (coaliţie centru-dreapta - centrul-stânga). Premierul va veni de la PLDM, actualul prim-ministru, Iurie Leancă. Acesta este deznodământul preferat şi la Bucureşti.

Scenariul 2 - comuniştii revin la guvernare, cu următoarea coaliţie: PCRM-PSRM-Patria.

Scenariul 3 - comuniştii revin la guvernare, dar alături de proeuropeni: PCRM-PLDM-PD.

Scenariile nr. 2 şi 3 au numeroase dezavantaje şi riscă să destabilizeze serios nu doar R. Moldova, ci şi regiunea. Amănuntul care ar putea scoate de pe masă a doua variantă este că liderii celor trei partide (Voronin, Dodon, Ustîi) nu se suportă, iar antipatiile personale par mai puternice decât ambiţiile lor politice. Plus, Patria ar putea să nu întrunească pragul electoral de 6%.

Cât despre cea de-a treia variantă, ea este negată în plan oficial de proeuropeni, cei trei „Vlazi” importanţi din Republica Moldova (Vladimir Voronin, Vlad Filat si Vladimir Plahotniuc) spunând că nu se vor întâlni în aceeaşi coaliţie. Chiar şi aşa, analiştii de la Chişinău spun că au avut loc întâlniri de tatonare a terenului,

Ce spun experţii contactaţi de gândul despre cele trei scenarii

Oazu Nantoi, director de programe în cadrul Institutului pentru Politici Publice din Republica Moldova: „Azi, e imposibil de prezis care va fi raportul de forţe în Parlament. Teoretic, ar trebui să vedem reproducerea alianţei PLDM, PD, PL, dar e greu de prezis dacă vor avea suficiente voturi. Dacă aceste trei partide nu vor avea suficiente voturi, cuvântul decisiv va aparţine Partidului Comunist, care şi-a schimbat atitudinea şi a zis că nu are de gând să renunţe la Acordul de Asociere şi de Liber Schimb”. Nantoi se numără printre cei care nu văd posibilă o coaliţie PCRM-PSRM-Patria, pentru că aceste partide nu par să fie capabile să colaboreze. Dar, dacă se va ajunge la un asemenea scenariu, se va repeta scenariul ucrainean şi vom asista la o destabilizare gravă a Republicii Moldova: „Nu cred că dl. Voronin e încântat să repete politicile lui Ianukovici”.

Victor Juc, vicedirectorul Institutului de cercetări juridice şi politice al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, despre poziţia pe care PCRM continuă să o aibă în peisajul electoral de peste Prut: „Aşteptările care au fost investite în guvernarea proeuropeană au fost mai mari decât rezultatele. Cu toate că sunt şi rezultate, sunt şi scandaluri. Există, în continuare, o tradiţie socialistă în Republica Moldova. Mai e şi mentalitatea: indiferent cât de mari ar fi succesele proeuropenilor, o mare parte din electorat e orientată tot spre Federaţia Rusă”.

În ultimii ani, oamenii au văzut că le era mai greu să călătorească în Europa decât în Rusia, unde puteau vorbi rusa şi puteau munci, mai spune expertul. „O parte din nucleul dur al PCRM a fugit către Patria, care atrage tineri, şi către PSRM, care mizează pe ortodoxism”, adaugă Juc.

„Comuniştii s-au schimbat, nu trebuie să ne temem de PCRM ca înainte”, subliniază Victor Juc, un punct cu care nu toţi experţii contactaţi de gândul sunt de acord. De asemenea, Juc consideră că diaspora are un rol minimal în aceste alegeri: „Diaspora moldovenească nu e organizată, mai greu se asociază. Ea vede ce s-a întâmplat acum în România şi zice 'bravo celor care au conştientizat că fiecare vot contează', dar nu vor ieşi la vot”, ne-a mai spus Victor Juc.

Dan Dungaciu, director al Institutului de Studii Politice al Academiei Române: „O coaliţie PCRM-Patria-PSRM este scenariul negru, un scenariu teoretic. Dar este puţin probabil să se ajungă la asta, pentru că liderii nu se suportă”. O alianţă PLDM-PD-PL este posibilă în acest moment, sondajele sugerând că ar avea 51% din mandate. Sondajele nu vorbesc însă despre votul din România şi din diaspora, care au puterea de a cântări foarte greu în favoarea proeuropenilor. „Scenariul gri”, după cum îl etichetează expertul român este cel al unei „monstruoase coaliţii” a PLDM şi PD cu „PCRM-ul purificat de elementele radicale, care se tramsformă precum Făt-Frumos într-un partid proeuropean”. Acesta este, după Dan Dungaciu, cel mai periculos scenariu, care, dacă se va transforma în realitate, va arăta că integrarea europeană a R. Moldova nu este ireversibilă. „Cei care vorbesc azi că e acceptabil scenariul gri uită că România a girat în 2005 un astfel de mandat” şi comuniştii au întors macazul din 2005 până la protestele sângeroase din 2009.

„Scenariul gri” descris de Dungaciu este varianta cea mai bună pentru Kremlin, dar şi pentru Bruxelles, deşi niciuna dintre părţi nu o recunoaşte deschis. Pe de-o parte, Vladimir Putin ar avea oameni fideli în guvernarea de la Chişinău, prin care să îşi exercite influenţa, iar Bruxelles-ul ar putea spune că proeuropenii rămân la guvernare, angajai în integrarea europeană, spune expertul citat: „Va fi un fel de 'noi ne facem că vă integrăm, voi vă faceţi că vă integraţi'”.

„Fenomen de contagiune” după alegerile din România

Cât despre votul diasporei şi al indecişilor, Dan Dungaciu crede că poate fi decisiv: „La ultimele alegeri, votul diasporei a adus 4% (patru mandate). Importanţa lui nu va fi la nivelul votului din România, dar, procedural vorbind, ar putea fi foarte important şi se vor putea adăuga 5-6 procente, luând în calcul şi redistribuirea votului”.

Dungaciu vorbeşte despre existenţa unui „fenomen de contagiune” după alegerile din România: „moldovenii din diaspora au văzut ce s-a întâmplat la alegerile din România şi au votat şi ei”. Entuziasmul care a cuprins electoratul la alegerile pentru preşedintele României se poate replica, fie şi la un nivel distinct, şi în scrutinul de duminică.

Cât de mult vor conta prezenţa la vot şi diaspora

Europarlamentarul român Marian-Jean Marinescu (PPE) a găsit o altă asemănare între alegerile din România şi cele din R. Moldova: numărul insuficient de secţii de votare din străinătate - de această dată, „străinătatea” fiind România. Nu există o statistică oficială referitoare la numărul tinerilor din Republica Moldova aflaţi la studii în România, dar numărul lor este estimat la peste 15.000, în condiţiile în care statul român acordă anual 5.000 de burse pentru studenţii din Republica Moldova, conform Digi24. Peste două mii de basarabeni care locuiesc în Craiova, Târgu Jiu sau Petroşani vor trebui să vină la Bucureşti pentru a vota. Prin urmare, Marinescu i-a trimis o scrisoare premierului Iurie Leancă, căruia i-a cerut să înfiinţeze o secţie de vot în Craiova.

Luni, eurodeputatul a fost informat că nu se mai pot înfiinţa secţii suplimentare de vot pentru basarabenii din România (clic pentru a mări):

Printre cei care au lansat apeluri de mobilizare a basarabenilor la vot se numără şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, care, într-un comunicat remis gândul, „încurajează cetăţenii Republicii Moldova să îşi exercite dreptul fundamental de a vota în scrutinul ce se va desfăşura duminică, 30 noiembrie 2014, şi să voteze pentru valorile europene şi euroatlantice, pentru democraţie şi pentru continuarea şi susţinerea demersurilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi NATO”.

„De asemenea, Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei solicită tuturor instituţiilor şi persoanelor responsabile să asigure condiţiile necesare pentru ca toţi cetăţenii moldoveni aflaţi pe teritoriul României să îşi poată exercita, duminică, 30 noiembrie 2014, dreptul fundamental de a vota”, se mai arată în comunicatul citat.

Cum se văd alegerile din R. Moldova în Parlamentul European

O altă încercare de a cotracara retorica anti-europeană promovată de unele forţe politice înainte de alegeri, europarlamentarul român Andi Cristea (PSD/S&D), preşedinte al delegaţiei R. Moldova-UE din Parlamentul European,  a realizat două animaţii, una cu subtitrări în rusă, în care prezintă avantajele apropierii Moldovei de UE: „Cred că, din păcate, există un deficit de comunicare din partea UE, care ar trebui să combata într-o manieră mai fermă dezinformarea şi propaganda la care sunt expuşi cetăţenii Republicii Moldova. Rezultatul acestei propagande este ce vedem în campania din R Moldova - polarizare, partizanat, divizare a societăţii. Oamenii din R. Moldova au dreptul şi merită să ştie în mod obiectiv, real, care sunt beneficiile apropierii de Europa şi a împlementării Acordului de Asociere”, a povestit Cristea pentru gândul.

Întrebat dacă, nu cumva, ratificarea Acordului de Asociere şi Liber Schimb UE-R. Moldova de către Parlamentul European chiar înainte de alegerile legislative este o încurajare pentru partidele proeuropene, Cristea ne-a răspuns: „Ratificarea a fost o recunoaştere a progreselor realizate, a ambiţiei oamenilor din R. Moldova şi a instituţiilor, a fost transmiterea unui mesaj clar de sprijin şi încurajare a aspiraţiilor legitime. R. Moldova are vocaţie europeană, Parlamentul European a recunoscut asta”.

„Uitându-ne la campania electorală, vedem şi riscuri”, mai spune eurodeputatul român. „Aş enumera polarizarea accentuată a societăţii, retorica anti-europeană, propaganda toxică despre relaţia UE-RM. Este mai necesar ca oricând ca oamenii din R.Moldova să construiască un consens, un proiect naţional cu referire la calea de urmat - decât o strategie pe termen scurt, mai bine o viziune pe termen lung”.

Mobilizarea serviciilor pentru evitarea unui scenariu violent

Ultima săptămână de campanie din Republica Moldova a adus o mobilizare puternică la nivelul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) şi al poliţiei, existând în ultima perioadă şi acţiuni în forţă către unii suspecţi.

Consiliul Suprem de Securitate al Republicii Moldova s-a întrunit, luni, la convocarea preşedintelui Nicolae Timofti, după ce SIS a anunţat activarea „unor forţe în direcţia subminării cadrului naţional de securitate”, potrivit Mediafax. SIS a anunţat vineri că este vorba despre forţe atât „pe palier intern, cât şi de sorginte externă” şi a îndemnat populaţia la vigilenţă.

Un alt aspect de remarcat este evoluţia cursului euro-leu moldovenesc în ultimele săptămâni, băncile ruseşti intervenind serios pe o piaţă deja vulnerabilizată de scandaluri precum cel de la Banca de Economii a Moldovei.

Pentru comentarii, mă găsiţi pe Facebook - Alina Matiş şi pe Twitter - @alinamatis

Citește și: