Alina Matis
5939 vizualizări 19 apr 2012

Pe măsură ce primul tur al alegerilor prezidenţiale franceze se apropie, candidaţii îşi promovează cu tot mai multă agresivitate principalele teme din programul de guvernare, în încercarea de a atrage atenţia unui electorat care încă este indecis în privinţa numelor pe care le vor alege în 22 aprilie. Educaţie, şomaj, imigranţi, securitate, politici europene - iată subiecte pe care francezii le vor abordate, conform sondajelor de opinie. Ce îi intresează, însă, pe români din cursa pentru Elysee? Care sunt schimbările care ne-ar putea afecta?

Câteva date pentru început:

  • primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa va avea loc în 22 aprilie; dacă vreunul dintre candidaţi va reuşi să câştige 50% + 1 din voturi atunci (ceea ce nu s-a întâmplat niciodată; Charles de Gaulle a fost cel mai aproape de majoritate, în 1965, cu 44% din voturi), nu va mai fi nevoie de un tur secund; în caz contrar, francezii vor fi rechemaţi la urne pe 6 mai;
  • preşedintele numeşte şi premierul;
  • salariul actual al preşedintelui Nicolas Sarkozy este de 19.000 de euro, în timp ce al premierului Francois Fillon este de 22.249 euro, potrivit unor date oficiale publicate de Ambasada Franţei în Marea Britanie;
  • mandatul prezidenţial în Franţa este de cinci ani şi există o limită de două mandate, ceea ce înseamnă că, dacă va câştiga, acesta va fi ultimul mandat al lui Nicolas Sarkozy;
  • 10 candidaţi s-au înscris în cursa electorală, care are un puternic caracter ideologic în Franţa (principalii competitori sunt un politician de dreapta, unul de stângă şi câte unul din ambele extreme ale spectrului ideologic).

Principalii candidaţi. Ce spun sondajele

Primii patru candidaţi în sondajele sunt Nicolas Sarkozy (57 de ani, Uniunea pentru o Mişcare Populară), Francois Hollande (57 de ani, Partidul Socialist), Marine Le Pen (43 de ani, Frontul Naţional, extrema dreaptă), Jean-Luc Mélenchon (61 de ani, Frontul de Stânga, extrema stângă).

Un sondaj realizat de IPSOS pentru France Télévisions, Radio France şi Le Monde, publicat în 17 aprilie, îi dă pe Nicolas Sarkozy şi Francois Hollande la egalitate în primul tur, cu 27 de procente din intenţia de vot pentru primul tur, conform Le Parisien. La fel ca restul sondajelor din ultima lună, IPSOS, care a efectuat sondajul în 13 şi 14 aprilie, indică o victorie pentru Hollande în cel de-al doilea tur, cu 56% din voturi.

Un alt sondaj, realizat de IFOP Fiducial pentru Europe 1/Paris-Match/Public Sénat, în intervalul 5-7 aprilie, a indicat o victorie a lui Sarkozy în primul tur, cu 28,5% din voturi, faţă de 27 de procente câte ar urma să strângă Hollande, potrivit Le Telegramme. În 6 mai, însă, Francois Hollande va primi 53% din voturi, conform sondajul IFOP.

Cu toate că Nicolas Sarkozy a câştigat capital de imagine în timpul crizei Mohamed Merah, atentatorul de la Toulouse, sondajele au arătat că francezii se raportează diferit la Sarkozy-preşedintele (apreciat pentru implicarea constantă în cazul Toulouse) şi Sarkozy-prezidenţiabilul, conform CNN. Însuşi Nicolas Sarkozy încearcă să scape de imaginea pe care oamenii şi-au făcut-o despre el în primul mandat. "Voi fi un preşedinte diferit", i-a asigurat francezul pe alegători, într-un interviu pentru Paris Match citat de Le Monde.

Cât despre susţinerea dincolo de Hexagon, Francois Hollande are în spate toate formaţiunile politice de stânga din Europa, la fel cum Sarkozy este susţinut de conservatorii europeni şi şi-a cultivat relaţii bune cu mulţi lideri influenţi de pe continent, în frunte cu Angela Merkel.

Dacă Hollande îl va înlocui pe Sarkozy la Elysee, primele care se aşteaptă să se schimbe sunt relaţiile bilaterale Franţa-Germania, pentru că socialistul se opune multor proiecte pe care Sarkozy şi Merkel le-au promovat şi implementat împreună, între care şi pactul fiscal european.

Într-un interviu acordat revistei Time şi publicat în 13 aprilie, Hollande a declarat că "parteneriatul cu Germania nici nu mai e un parteneriat, pentru că Franţa se ţine după Germania". În acest context, socialistul vrea să găsească noi parteneri europeni, care, ca şi el, "vor o schimbare a direcţiei în care merge Europa".

Jean-Luc Mélenchon // FOTO: Francois Lo Presti/AFP/Mediafax

De departe, fenomenul campaniei prezidenţiale este comunistul Jean-Luc Mélenchon, "o figură comic de retro, care se crede în 1789 (anul în care a început Revoluţia Franceză, n.red.)" şi care "vrea pur şi simplu să confişte veniturile individuale de peste 360.000 de euro pe an", comentează Forbes. Majoritatea celor care vor vota cu Mélenchon în primul tur îl vor susţine pe Hollande în cel de-al doilea.

Temele campaniei şi impactul asupra românilor

Un sondaj de opinie BVA făcut public în 27 martie şi citat de Bloomberg a arătat că priorităţile electoratului francez, pe care acestea le-a vrut transpuse de prezidenţiabili în politicile de campanie, sunt educaţia şi şomajul. Doar 8% dintre ei, chiar şi după afacerea Merah, au afirmat că securitatea naţională este principala lor grijă. Aceasta deşi candidaţii şi-au dedicat o mare parte din timp acestei teme.

Imigranţii

Migraţia a fost unul dintre principalele puncte de interes ale campaniei lui Nicolas Sarkozy în 2007. A încercat să folosească această carte şi în 2012, însă mesajul lui nu s-a bucurat de aceeaşi atenţie până luna trecută, când a ameninţat că Franţa va părăsi spaţiul Schengen dacă nu se va rezolva problema imigranţilor ilegali care pătrund în zonă din cauza ineficienţei la graniţele UE.

Aici este vizată şi România, care trebuie să demonstreze, pe post de condiţie de aderare, că va putea controla graniţa estică a spaţiului Schengen. "Acordurile Schengen nu mai permit un răspuns la gravitatea situaţiei. Nu trebuie să lăsăm gestionarea fluxurilor migratorii doar în mâinile tehnocraţilor şi ale tribunalelor", a declarat Sarkozy, care a cerut un guvern politic pentru Schengen "în următoarele 12 luni", potrivit Washington Post.

Franţa îşi va închide graniţele tot mai mult pentru români şi bulgari dacă Sarkozy va câştiga un nou mandat. Liderul francez, el însuşi fiul unui imigrant ungar, consideră că sunt "prea mulţi străini în Franţa", iar sistemul responsabil de integrarea lor "merge din ce în ce mai prost". De aceea, Sarkozy şi-a propus să înjumătăţească numărul străinilor care se stabilesc anual în Franţa, informează Le Monde.

De asemenea, actualul preşedinte intenţionează să limiteze ajutoarele sociale acordate celor care stau în Franţa de mai mult de zece ani şi să introducă nişte controale mai stricte în acordarea acestor ajutoare, măsuri care îi afectează şi pe românii din Hexagon.

Candidata de extremă drepta Marine Le Pen a afirmat în repetate rânduri că legile care vizează imigraţia sunt prea laxe.

Imagine dintr-o tabără de imigranţi romi de lângă Paris // FOTO: Eric Feferberg/AFP/Mediafax

De departe cea mai importantă poziţie în chestiunea imigraţiei este cea a lui Francois Hollande, care a propus, în luna februarie, crearea unor tabere pentru romii din România. "Originea acestui rău, adică a circulării unei populaţii care nu este acceptată nicăieri şi care trăieşte în condiţii nedemne, este faptul că nu am stabilit nici o regulă europeană pentru a-i ţine acolo unde trebuie să trăiască, în România", a declarat candidatul PS, citat de Liberation. După stabilirea acestor reguli europene, francezii ar urma să amenajeze tabere pentru romi, " pentru a evita ca această populaţie să se instaleze oriunde", a explicat actualul favorit al alegerilor.

Şomajul şi educaţia

Unul dintre punctele în care Nicolas Sarkozy a fost atacat de contracandidaţi a fost şomajul din Franţa, care, în luna februarie, a crescut pentru a zecea oară consecutiv, potrivit Reuters. Peste 2,8 milioane de francezi figurează în statisticile privind numărul şomerilor, iar procentul a ajuns la 9,8%.

Francois Hollande doreşte introducerea unei dezbateri anuale în Parlament, pentru a stabili numărul de muncitori imigranţi, confrom programului politic publicat de Le Monde. Astfel, autorităţile franceze s-ar asigura că primesc străinii de care au nevoie pe piaţa muncii, dar nu mai mult decât e nevoie, pentru ca francezii să aibă şi ei locuri de muncă.

De asemenea, Hollande a promis că va controla foarte ferm munca la negru, că va crea 60.000 de noi locuri de muncă în educaţie şi că va investi masiv în acest sector, investiţie de care ar putea beneficia şi studenţii români în Franţa.

Cristina Dimitru, tânără de etnie romă originară din România, care locuieşte în Franţa fără acte, a fost desemnată în luna martie unul dintre cei mai buni elevi ai unei şcoli profesionale din Franţa // FOTO: Jean-Philippe Ksiazek/AFP/Mediafax

Nicolas Sarkozy, pe de altă parte, vrea un referendum pentru desemnarea unui judecător administrativ unic pentru imigranţii ilegali. Totodată, actualul preşedinte francez a anunţat că, dacă va fi reales, va înăspri condiţiile de acordare a ajutoarelor de şomaj, pentru ca şomerii să nu mai refuze locurile de muncă disponibile sau cursurile de pregătire profesională de la un anumit punct.

Din nou, acestea sunt măsuri care îi afectează pe toţi românii care muncesc sau intenţionează să meargă la muncă în Franţa.

Economie şi politică externă

Principala deficienţă a acestei campanii electorale este incapacitatea candidaţilor de a pune accentul dorit de electorat pe problemele economice.

Retrogradarea Franţei cu o treaptă, la începutul anului, de către Standard & Poor's a fost foarte dăunătoare pentru imaginea politicilor economice liberale pe care le-a promovat Nicolas Sarkozy. Totodată, peste 900 de fabrici au fost închise în ultimii trei ani, ceea ce a adus la pierderea a 100.000 de locuri în industrie, potrivit unor statistici ale publicaţiei Les Echos.

Francois Hollande vine, în acest context, cu un program mult mai apropiat de social-democraţia europeană. Practic, socialistul propune suprataxarea celor foarte bogaţi şi renegocierea pactului fiscal european, pe care România l-a semnat, împreună cu alte 24 de state membre UE, la începutul lunii. "Adevăratul meu inamic e lumea finanţelor", a declarat Hollande, citat de RFI.fr.

Cât politicile economice ale lui Marine Le Pen, politiciana Frontului Naţional ar vrea să scoată Franţa din zona euro.


Francois Hollande // FOTO: Fred Dufour/AFP/Mediafax

De la începutul campaniei de două săptămâni, cum este numită perioada de 14 zile de dinaintea primului tur, Francois Hollande a vorbit în repetate rânduri despre politică externă. Candidatul socialist a declarat că îi va aduce acasă pe soldaţii francezi din Afganistan până la sfârşitul acestui an. De asemenea, Hollande a declarat miercuri seara, în cadrul unui interviu pentru France 2, că nu va fi exista o aderare a Turciei la UE în timpul mandatului său de cinci ani, chiar dacă nu se va opune prin veto continuării negocierilor de aderare, informează Le Figaro,.

"Condiţiile nu sunt îndeplinite, iar asta nu se va schimba în următorii cinci ani", a afirmat socialistul, care nu s-a declarat, spre deosebire de Nicolas Sarkozy, ostil din principiu faţă de eventuala aderare a Turciei la UE, aderare pe care România o susţine.

Citește și: