Alina Matis
7136 vizualizări 7 iun 2014

Uneori, o schimbare minoră poate avea un impact uriaş. Mihai Nenu, un regizor român din Marea Britanie, este convins de asta. După ce a documentat în ultimele opt luni dezbaterea despre „invazia hoardelor de români”, care urma (ziceau tabloidele şi UK Independence Party, cu toate că realitatea lui 2014 a fost alta) să aibă loc la 1 ianuarie, odată cu ridicarea restricţiilor pentru muncitorii români, acest membru al diasporei româneşti din Regat a avut o idee: e nevoie, la Londra, de un alt fel de invazie.

ACCESEAZĂ SITE-UL „WHY DON'T YOU COME OVER?”

Într-o „scrisoare deschisă către cei de acasă”, românul vine cu următoarea propunere: „Why not bring them over: Blaga, Arghezi şi Rebreanu?”. Practic, el lansează, prin scrisoarea pentru români transmisă ziarului gândul, un apel către oricine de acasă care poate contribui la crearea primului fond de carte românească în bibliotecile publice din Londra, unde fiecare comunitate mare de imigranţi are propria literatură, însă românii nu găsesc nici măcar un dicţionar.

Foto: Mihai Nanu, pentru gândul

Prima bibliotecă pe care acest român îşi doreşte să o doteze cu literatura noastră este Walthamstow Central Library. Sunt multe magazine româneşti pe aici, auzi frecvent limba română pe stradă, eşti salutat în română. Totuşi, în blbioteca din Walthamstow, între rafturile cu cărţi Polish şi Somali, nu vezi Romanian, ci doar Russian. Loc există. S-a făcut mult loc în urmă cu şapte ani, când au „dispărut” nu mai puţin de 250.000 de cărţi. Reprezentanţii bilbiotecii au promis că fac loc de volume româneşti, numai să primească.

Deşi poate suna neobişnuit, dacă ne gândim că românii din Marea Britanie se confruntă zi de zi cu probleme mai serioase decât aceasta - de la discriminare, la probleme cu finanţarea studiilor -, găseşti doritori de carte românească chiar şi pe stradă, în faţa bibliotecii.

Printre ei, se numără şi Liliana Matei. La fel ca mulţi români care ajung acolo în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, Liliana Matei nu vorbea engleza când s-a stabilit în Marea Britanie. Acum, spune că şi studiază acolo, în paralel cu munca, fiind înscrisă într-un program de business management. „Eu cred că mulţi români ar vrea să găsească cărţi, dicţionare... Simţi nevoia uneori să citeşti ceva, să vezi ceva, să îţi găseşti un bestseller, din astea de dragoste - eu ştiu, să schimbi ceva. Aici, doar muncă şi acasă, trebuie să te relaxezi într-un fel. Nu ştiu toţi engleză. Eu când am venit aici, nu ştiam nimic şi e normal să cauţi, să vrei să găseşti ceva. E în interesul lor să progreseze”, i-a povestit ea lui Mihai, într-un clip realizat pentru gândul. Şi pentru ca limba maternă să fie transmisă din generaţie în generaţie, Liliana cumpără cărţi cu poveşti din ţară.

Foto: Mihai Nanu, pentru gândul

„Am ajuns la un moment dat la biliotecă şi am văzut cum chiar serveşte drept centru comunitar”, ne explică şi Mihai, care vede în dotarea bibiliotecilor publice din Londra un mijloc de a dezvolta comunitatea de migranţi români, o altă dovadă că sunt acceptaţi în societatea în care s-au mutat. „Sunt sigur că şi românii de aici ar vrea să fie incluşi. Şi celelalte cărţi de aici au fost aduse tot de comunităţile de imigranţi. Acum, e rândul nostru”.

„Măcar cei care vor să poată!”

În scrisoarea deschisă pentru cei de acasă, el se întreabă ce ar scrie tabloidul Daily Mail, cel care a scris deseori despre riscul unei invaziid e români, dacă ar asista la o invazie de scriitori din ţara noastră: „Mă întreb oare ce ar scrie Daily Mail când un flux de autori români le-ar invada ţara, aşa cum au promis, care prin lucrările lor să-i înalţe în spirit pe cei care măcar din curiozitate se „lipesc” de câte o carte? Ce ar scrie ziarele locale din Walthamstow dacă cei de acasă ar completa volumele pierdute în 2007? Dar bibliotecile din aşa-zisul Baltoc (Burn Oak), Webley sau Brent - toate, zone în care îţi poţi cumpăra o pâine cu eticheta scrisă în română? Why not bring them over: Blaga, Arghezi şi Rebreanu? Ca măcar cei care vor să poată! Şi să mă găsesc zâmbind când voi vedea „Hanul Ancuţei” într-un vagon al magistralei de nord, în al cărei cap de linie se dau jos românii veniţi la muncă”, scrie Mihai Nanu în epistola lui.

CITIŢI TEXTUL INTEGRAL AL SCRISORII PENTRU CEI DE ACASĂ

Foto: Mihai Nanu, pentru gândul

„Toată imaginea României porneşte din această comunitate”

E important să vorbim şi despre drepturile românilor de aici, să sancţionăm UKIP şi tabloidele care duc o propagandă xenofobă pe spatele românilor. Până la a schimba mentalităţile lor, putem lucra la ale românilor de acolo. „Cărţile înalţă spiritul. Oamenii de aici bineînţeles că se confruntă uneori şi cu depresie, din cauza discriminării, a dorului de casă. Dar e şi acesta un mijloc prin care poţi înălţa moralul, prin care să educi. Toată imaginea României porneşte din această comunitate”, explică autorul scrisorii pentru românii de acasă. „Chiar şi de un abecedar e nevoie. Am cunoscut aici şi oameni cu cinci clase, veniţi să muncească”. Aceste cărţi, dincolo de a fi o formă simbolică de a integra comunitatea de români în rândul celorlalte din Londra, sunt şi o metodă foarte simplă de a-i ajuta. „Cartea îi aduce pe oameni împreună, creează şi un oarecare capital social”, mai spune Mihai Nanu.

Mihai Nanu//arhiva personală

Mihai e foarte zgârcit la vorbă când îl întrebi despre ce alte lucruri mai face pentru comunitate, dar ne-a povestit şi despre documentarul la care lucrează şi care prezintă toată dezbaterea recentă despre invazia românilor, în contextul ridicării restricţiilor de pe piaţa muncii.

Mihai Nanu, originar din Braşov, este de trei ani în Marea Britanie, unde studiază producţie de film şi televiziune, la Universitatea din Portsmouth. Anul trecut, asistând la o propagandă tot mai gălăgioasă despre românii din Marea Britanie, a decis să nu îşi facă anul de practică la un studio mare de film, ci să propună universităţii un proiect inedit: să lucreze pe cont propriu, la un documentar despre „invazia” românilor. S-a întors în ţară, şi-a vândut maşina, a mai strâns bani de la prieteni, după care s-a mutat la Londra. În septembrie 2013, s-a apucat de filmat: „M-am gândit că nu există un regizor care să spună povestea din perspectiva românilor. Aceasta este metoda mea prin care să ajut comunitatea de români de aici”. În prezent, documentarul lui Nanu despre români este în faza de postproducţie, fără a avea un calendar al lansării.

Puteţi răspunde apelului românilor din Marea Britanie care vor cărţi la această adresă de e-mail: cartisprelondra@yahoo.com

Citește și: