Florin Jinga
8987 vizualizări 27 nov 2018

În paralel, Rusia a dezvoltat şi o zonă anti-acces (A2/AD) în Marea Neagră care impune limite libertăţii de navigaţie pe acest segment maritim, se menţionează în raportul Atlantic Council.

Zona A2/AD include o serie de componente balistice: sisteme de rachete Bal şi Bastion - care pot atinge navele din strâmtorile Mării Negre, precum şi ţinte din porturile ucrainene, ale României, Bulgariei şi Turciei.

În ceea ce priveşte apărarea aerienă a peninsulei, se evidenţiază sistemele antiaeriene S-400 Triumf, care sunt protejate de antiaerienele Panţîr S1. Pe lângă acestea, se adaugă bombardierele Tu22M3, dotate cu rachete de croazieră, care pot acoperi, ca arie de acţiune, întreaga Europă de Vest, precum şi 3 fregate şi 6 submarine înarmate cu rachete de croazieră Kalibr, având capacitatea de a acoperi părţi din Asia Centrală şi Orientul Mijlociu.

Cât armament are Rusia la Marea Neagră

O parte integrantă a Zonei A2/AD este şi elementul de război electronic. În Sevastopol, Rusia are un regiment radar, un complex de coastă Murmansk-BN, poate monitoriza orice navă NATO din Marea Mediterană, subliniază autorii raportului.

O altă ameninţare potenţială este cea nucleară. Până acum, nu există dovezi concrete privind existenţa capacităţilor nucleare în Crimeea, dar Rusia lucrează la modernizarea unităţii Feodosia-13, care a adăpostit bombe nucleare până în 1994. De asemenea, bombardierele Tu22M3 sunt prevăzute cu sarcină nucleară.

În apropiere de Crimeea, Kremlinul stochează armament nuclear în depozitele din Novorossiysk, cel mai mare port al Rusiei de la Marea Neagră.

Cât armament are Rusia la Marea Neagră

Ucraina a introdus, luni, legea marţială în 10 regiuni ale ţării, de la graniţa cu Rusia şi Belarus, şi pe cordonul de coastă cuprins între Marea Azov şi Marea Neagră.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a precizat că legea marţială va deveni activă doar în cazul unei ”agresiuni a trupelor militare ruse pe teritoriul Ucrainei”.

Decizia de a introduce legea marţială a fost luată la iniţiativa preşedintelui Poroşenko, care a justificat-o printr-un risc crescut al unei ofensive terestre ruse.

Foto: Atlantic Council

Citește și: