362 vizualizări 17 iul 2013

Comisia Europeană (CE) propune instituirea unui Parchet European care să efectueze cercetări şi urmăriri penale, dar să aibă şi competenţa de a trimite în judecată, în instanţele din statele membre, persoanele învinuite de infracţiuni ce afectează bugetul UE.

"Prin instituirea Parchetului European, Comisia Europeană acţionează în vederea îmbunătăţirii, la nivelul Uniunii, a derulării urmăririi penale a autorilor infracţiunilor de fraudă asupra banilor contribuabililor din UE. Sarcina exclusivă a Parchetului European va consta în efectuarea de cercetări şi urmăriri penale, acesta urmând să aibă competenţa, la nevoie, de a trimite în judecată - în instanţele din statele membre - persoanele învinuite de săvârşirea de infracţiuni care afectează bugetul UE", se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, miercuri, de Reprezentanţa CE în România.

Potrivit sursei citate, Parchetul European va fi o instituţie independentă, supusă controlului democratic.

"După cum am promis cu ocazia discursului din 2012 privind starea Uniunii, Comisa a propus astăzi (miercuri - n.r.) instituirea Parchetului European. Această iniţiativă confirmă angajamentul Comisiei faţă de consolidarea statului de drept; propunerea va consolida în mod decisiv protecţia banilor contribuabililor şi combaterea eficace a fraudelor asupra fondurilor UE. Comisia a concretizat şi angajamentul de a consolida şi întări procedurile OLAF aplicate garanţiilor procedurale, similar cu garanţiile pe care le va oferi Parchetul European", a declarat preşedintele CE, José Manuel Barroso, citat în comunicat.

Potrivit vicepreşedintelui CE Viviane Reding, comisar european pentru justiţie, prin adoptarea acestei propuneri, Comisia îşi respectă promisiunea de a aplica o politică de toleranţă zero faţă de fraudele împotriva bugetului UE.

"Când sunt în joc banii contribuabililor, fiecare euro contează - cu atât mai mult în contextul economic actual. Infractorii care se folosesc de subterfugii juridice pentru a fura banii contribuabililor nu ar trebui să rămână liberi pentru că nu avem instrumentele adecvate pentru a-i aduce în faţa justiţiei. Un lucru trebuie să fie clar: dacă la nivelul nostru, al UE, nu ne protejăm bugetul federal, nimeni nu o va face în locul nostru", a mai spus Reding, care a făcut apel la statele membre şi la Parlamentul European să sprijine acest proiect important, astfel încât Parchetul European să înceapă să funcţioneze din 1 ianuarie 2015.

La rândul său, comisarul european pentru lupta antifraudă, Algirdas Šemeta, spune că Parchetul European va asigura faptul că se acordă prioritatea cuvenită protejării bugetului UE în întreaga Europă. "Acesta va reprezenta puntea de legătură între sistemele penale ale statelor membre, ale căror competenţe se opresc la frontierele naţionale, organismele Uniunii neputând efectua anchete penale", a mai spus Šemeta.

În acelaşi context, comisarul european pentru lupta antifraudă a adăugat că Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) va continua să desfăşoare activităţi importante de combatere a fraudelor în domenii care nu intră în sfera de competenţă a noului parchet. "Ideile pe care le-am prezentat astăzi pentru a-i îmbunătăţi guvernanţa, împreună cu recenta reformă, vor transforma OLAF într-un organism mai eficient şi mai responsabil în activitatea sa. Ca atare, succesul nostru în combaterea şi descurajarea fraudelor la nivelul UE va spori foarte mult", a explicat Šemeta.

Potrivit CE, logica propunerii de instituire a Parchetului European este simplă: dacă există un "buget federal", finanţat de toate statele membre ale UE şi administrat în temeiul normelor comune, este nevoie, de asemenea, de "instrumente federale" pentru a proteja acest buget, în mod eficace, pe întreg teritoriul Uniunii.

În prezent, arată CE, în materie de combatere a fraudelor împotriva fondurilor UE, există un nivel de protecţie şi de asigurare a respectării legislaţiei foarte inegal pe teritoriul Uniunii. Rata de succes a urmăririlor penale privind infracţiunile împotriva bugetului UE variază considerabil de la un stat membru la altul, iar media UE este de doar 42,3 %.

"Multe cazuri nu fac deloc obiectul cercetărilor, ceea ce permite infractorilor să scape, folosindu-se de subterfugii juridice, şi să fure banii cetăţenilor. Chiar şi atunci când au loc cercetări, există o mare disparitate între statele membre în ceea ce priveşte ratele condamnărilor pentru infracţiuni împotriva bugetului UE", se menţionează în comunicat.

Parchetul European se va asigura că fiecare caz de suspiciune de fraudă împotriva bugetului UE este monitorizat şi încheiat, astfel încât infractorii să ştie că vor fi cercetaţi şi deferiţi justiţiei.

Potrivit Comisiei, în temeiul tratatelor UE, Danemarca nu va participa la acest proiect. La fel Marea Britanie şi Irlanda, cu excepţia cazului în care acestea decid în mod voluntar şi expres să facă acest lucru.

În paralel cu instituirea Parchetului European, Comisia propune o reformă a Agenţiei Uniunii Europene de Cooperare Judiciară în Materie Penală (Eurojust) şi prezintă o comunicare privind guvernanţa OLAF.

CE precizează că Parchetul European va avea o structură descentralizată, integrată în sistemele judiciare naţionale. Procurorii europeni delegaţi vor efectua cercetările şi urmăririle penale în statul lor membru, utilizând personal naţional şi aplicând legislaţia naţională, iar acţiunile lor vor fi coordonate de către procurorul european, pentru a se asigura o abordare uniformă pe întreg teritoriul UE, aspect de o importanţă vitală, în special în cazurile transfrontaliere. Întreaga structură se va baza pe resursele existente şi ar trebui, prin urmare, să nu implice costuri suplimentare substanţiale.

Instanţelor naţionale li se va atribui sarcina de a efectua controlul judiciar, ceea ce înseamnă că acţiunile Parchetului European vor putea fi contestate în instanţele naţionale. În acelaşi timp, propunerea consolidează în mod considerabil drepturile procedurale ale persoanelor suspectate care vor face obiectul cercetărilor desfăşurate de Parchetul European.

Integrarea fără probleme a celor două niveluri, cel naţional şi cel al UE, în special prin convenirea unor norme generale de alocare a cazurilor, va fi asigurată de un "colegiu" format din 10 persoane, reunind procurorul general, patru procurori adjuncţi şi cinci procurori delegaţi.

Propunerea CE garantează o protecţie mai bună decât cea existentă în cadrul sistemelor naţionale în ceea ce priveşte drepturile procedurale ale persoanelor vizate de anchetele Parchetului European. Aceasta include, de exemplu, dreptul la interpretare şi traducere, dreptul la informare şi accesul la dosar sau dreptul la un avocat, în caz de arest, se mai arată în comunicat.

În plus, normele prin care se instituie Parchetul European definesc alte drepturi care nu au fost încă armonizate prin legislaţia UE, pentru a se asigura garanţii temeinice privind drepturile procedurale. Acestea includ dreptul de a păstra tăcerea şi de a fi prezumat nevinovat, dreptul la asistenţă juridică, dreptul de a prezenta probe şi dreptul la audierea martorilor.

Propunerea stabileşte, de asemenea, norme clare, armonizate, privind măsurile pe care Parchetul European le poate utiliza în cadrul anchetelor sale, precum şi dispoziţii privind colectarea şi utilizarea probelor.

Pe de altă parte, Comisia propune consolidarea pe mai departe a guvernanţei OLAF şi consolidarea garanţiilor procedurale în cadrul investigaţiilor sale, în lumina dispoziţiilor prevăzute pentru Parchetul European. "În acest sens se prevăd două iniţiative-cheie. În primul rând, se propune instituirea funcţiei de inspector de garanţii procedurale, în vederea consolidării controlului judiciar al măsurilor de investigaţie ale OLAF. În al doilea rând, se prevede o garanţie procedurală specifică sub forma unei autorizaţii din partea inspectorului, în cazul măsurilor de investigaţie mai intruzive (percheziţia birourilor, ridicarea de documente etc.) pe care OLAF ar putea să fie nevoit să le desfăşoare în instituţiile UE", se precizează în comunicat.

OLAF va rămâne responsabil de investigaţiile administrative care nu intră în sfera de competenţă a Parchetului European, cum ar fi faptele care afectează interesele financiare ale UE, dar nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni şi abaterile disciplinare grave şi infracţiunile comise de personalul UE, dar care nu au un impact financiar.

Totodată, OLAF nu va mai efectua investigaţii administrative privind fraude sau alte infracţiuni care afectează interesele financiare ale UE, întrucât, după instituirea Parchetului European, astfel de fapte vor fi de competenţa exclusivă a acestuia. Dacă OLAF are suspiciuni în legătură cu săvârşirea unor astfel de infracţiuni, va fi obligat să le raporteze cât mai devreme posibil Parchetului European.

Cu toate că nu va mai efectua investigaţii în acest domeniu, OLAF va continua să ofere asistenţă, la cerere, Parchetului European (după cum o face în prezent în relaţia cu procurorii de la nivel naţional). Această schimbare va facilita derularea unui proces investigativ mai rapid şi va sprijini evitarea derulării de investigaţii administrative şi anchete penale asupra aceloraşi fapte. Astfel vor fi sporite şansele unor rezultate pozitive ale urmăririlor penale.

Potrivit CE, statele membre raportează că, în fiecare an, se pierd circa 500 de milioane de euro din cheltuielile şi veniturile UE, din cauza unor suspiciuni de fraudă.

Într-un document comun din 20 martie 2013, miniştrii de justiţie din Franţa şi Germania şi-au exprimat sprijinul pentru instituirea Parchetului European.

În mai 2011, CE a adoptat Comunicarea privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene prin măsuri de drept penal şi investigaţii administrative în care sunt formulate propuneri privind îmbunătăţirea protecţiei intereselor financiare ale UE (a se vedea IP/11/644).

În iulie 2012, Comisia a adoptat o propunere de directivă pentru combaterea fraudelor care afectează bugetul UE prin intermediul dreptului penal (IP/12/767, MEMO/12/544). Propunerea include definiţii comune ale infracţiunilor împotriva bugetului UE, pedepse minime armonizate (inclusiv pedeapsa cu închisoarea în cazurile grave) şi termene de prescripţie comune.

Citește și: