Gandul.info
Gilda Popa
7063 vizualizări 13 sep 2018

”Timp de cinci ani, guvernele au negat faptul că supravegherea în masă la nivel global încalcă drepturile dumneavoastră. Şi timp de cinci ani, le-am urmărit în instanţă. Astăzi am câştigat. Nu-mi mulţumiţi: mulţumesc tuturor celor care nu s-au oprit niciodată” , scrie Snowden pe contul său de Twitter.

Metodele utilizate de Serviciul guvernamental britanic de informaţii (GCHQ) în interceptarea telecomunicaţiilor au încălcat viaţa privată, fără a oferi suficiente garanţii de securitate, a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), informează cotidianul The Guardian.

Care sunt metodele de colectare a informaţiilor contestate la CEDO?

În 2013, Edward Snowden a arătat că GCHQ a colectat secret comunicaţiile transmise prin internet pe o scară industrială, scrie BBC.

Programele de supraveghere în masă au dezvăluit:

"Tempora" - stocarea masivă a întregului trafic pe Internet, pe care GCHQ îl putea colecta

"Poliţia Karma" (Karma Police) - o încercare de a cataloga obiceiurile de navigare ale oricărui utilizator care putea fi identificat online

"Gaura Neagră" (Black Hole) - o imensă bibliotecă digitală cu mai mult de un trilion "evenimente"  semnalate pe internet

Agenţia britanică avea posibilitatea de a obţine date şi conţinut de la serviciile din SUA şi de la companiile americane, inclusiv Apple, Google şi Facebook.

Acuzaţiile au fost formulate pe baza reclamaţiilor depuse de 14 asociaţii pentru drepturile omului, pentru protejarea vieţii private şi de jurnalişti. Printre organizaţiile care au contestat tehnicile de interceptare se numără Amnesty International, Liberty, Privacy International şi Big Brother Watch.

Joi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului le-a dat dreptate.

Ce a spus CEDO?

Judecătorii CEDO au stabilit, în esenţă, că metodele de interceptare folosite de GCHQ încalcă Articlolul 8 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului, care garantează dreptul la viaţa privată.

Instanţa a spus că sistemul de colectare a informaţiilor dezvăluit de Snowden nu oferă o garanţie adecvată a protejării dreptului la viaţă privată, pentru că a dus la o colectare în masă de informaţii, fără un scop precizat de securitate.

În practică, aceasta înseamnă că informaţiile personale pot fi accesate de GCHQ, chiar dacă acestea nu au nimic de-a face cu ameninţările la adresa securităţii naţionale.

Ce spune decizia CEDO: "Deşi nu există dovezi care să arate că serviciile de informaţii abuzează de puterile lor, dimpotrivă, [este vorba despre serviciul britanic de supraveghere], iar Curtea a observat că procedura de selecţie a informaţiilor a fost întreprinsă cu atenţie şi conştiincios de către analişti, instanţa nu este convinsă că tehnologia care reglementează selecţia segmentelor de internet pentru selecţia materialului interceptat pentru examinare sunt suficient de robuste pentru a oferi garanţii adecvate împotriva abuzurilor”.

Curtea mai precizează că "cel mai mare motiv de îngrijorare este absenţa unei supravegheri independente a selecţiilor şi a criteriilor de căutare utilizate pentru filtrarea comunicaţiilor interceptate".

Instanţa a mai criticat dreptul de a solicita giganţilor Internetului să predea "date de comunicaţii" - informaţii tehnice de bază ale modului în care oamenii au schimbat informaţii online.

Însă instanţa judiciară de la Strasbourg a stabilit că regimul GCHQ de a face schimb de informaţii digitale cu servicii secrete străine nu a fost ilegal.

Aceasta este prima contestare majoră a legalităţii acţiunilor serviciilor britanice de informaţii de interceptare masivă a comunicaţiilor, după dezvăluirile făcute de activistul pentru transparenţă Edward Snowden.

 

 

Citește și: