Sorina Ionaşc
9769 vizualizări 24 iul 2015

“Republica Moldova este un stat captiv şi mă simt prost că fac parte din acest guvern”, a spus Maia Sandu, ministrul moldovean al Educaţiei, în aprilie 2015. Ea s-a remarcat prin multe declaraţii împotriva sistemului, criticând nu doar corupţia din orice instituţie din Moldova, ci inclusiv pe procurori. “CNA ( n.r. -Centrul Naţional Anticorupţie) este o instituţie lipsită de credibilitate, care face investigaţii doar pe o culoare politică. Ne-am pomenit într-un cerc vicios”, a spus ea.

Anterior nominalizării ei pentru funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova, Maia Sandu a evitat să spună dacă ar accepta această funcţie. Cu toate acestea, a precizat că ar fi de acord să preia conducerea doar în anumite condiţii, unele destul de drastice: procuror general european, guvernator american al Băncii Naţionale din Moldova, dar şi posibilitatea să-şi facă singură echipa guvernamentală. "Aş avea foarte multe condiţii, în primul rând să fie aleasă echipa de mine. Ei, cum vă imaginaţi că asta s-ar putea întâmpla?! E utopic să ne gândim la lucrul acesta”, a spus ea, în urmă cu mai puţin de o lună.

Maia Sandu este candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE 3) la funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova. Ea trebuie însă să obţină nominalizarea efectivă a preşedintelui Nicolae Timofti, iar apoi să primească votul de încredere al Parlamentului din Chişinău. Guvernul are nevoie de un premier până la data de 12 septembrie, când expiră cele trei luni de când Chiril Gaburici a demisionat, timp în care trebuie format un nou guvern.

Cine este Maia Sandu

Candidata la funcţia de premier al Moldovei are 43 de ani, fiind născută pe 24 mai 1972, în satul Risipeni, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. În 1994, ea absolvea Academia de Studii Economice, specializarea management, din Chişinău, iar în 1998 obţinea şi diploma de masterat în relaţii internaţionale, în cadrul Academiei de Administrare Publică. Un alt program de masterat l-a făcut la Harvard Kennedy School of Government, Master în administraţie publică, Cambridge, SUA, în perioada 2009-2010.

În 1994, Maia Sandu a avut primul contact cu partea guvernamentată: a fost angajată consultat, şef adjunct de direcţie, în cadrul Ministerului Economiei, însă în 1998 a plecat la Banca Mondială, oficiul din Chişinău, ca economist. În 2005, s-a întors la Ministerul Economiei, de data aceasta ca director al Direcţiei generale politici macroeconomice şi programe de dezvoltare. În 2007, Sandu a coordonat Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, fiind, în paralel, consultat pe pe reforma administraţiei publice centrale. Din 2010 până în 2012 s-a întors la Banca Mondială, unde era consilier al Directorului Executiv, însă la sediul din Washington.

Maia Sandu a fost adusă înapoi în Moldova direct ca ministru al Educaţiei, în 2012, fără a fi membră de partid, iar timp de trei ani şi-a dedicat timpul reformelor din învăţământ. “Am găsit un sistem mai nefuncţional decât îmi imaginam”, a spus ea, după primele săptămâni la minister.

Potrivit presei moldovene, ea a fost cea care a introdus, după modelul românesc, camerele video la examenul de bacalaureat şi a introdus un Cod al Educaţiei, promulgat în toamna lui 2014. Abia la finele lui 2014, Maia Sandu a devenit membră a PLDM.

FOTO: Facebook

Potrivit declaraţiei sale de avere, Maia Sandu nu deţine decât un apartament şi o Toyota, bunuri pe care le avea dinainte să ajungă în Legislativul de la Chişinău.

Într-o dezbatere TEDx, Maia Sandu a spus că un viitor prim-ministru ar trebui să fie, în primul rând, un om liber, un bun manager şi un vizionar. În niciun caz, susţine ea, nu ar trebui să se ţină de funcţie şi să-şi facă angajamente faţă de alte persoane sau grupuri de interese.

Imaginea Maiei Sandu a devenit din ce în ce mai bună, mai ales că nu este asociată grupurilor de interese sau partidelor. De altfel, încă de la începutul verii, susţinătorii ei i-au creat mai multe pagini de Facebook, prin care îşi manifestă dorinţa ca Maia Sandu să rămână în Guvern sau să fie prim-ministru.

Negocierile de la Chişinău

După runde repetate de negocieri, liderii celor trei partide pro-europene, Partidul Liberal, Partidul Liberal-Democrat şi Partidul Democrat, au bătut palma pentru noua coaliţie de guvernare, formând astfel, Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE 3).

În timp ce liberal-democraţii vor avea funcţia de premier, democraţii vor rămâne cu cea de preşedinte al Parlamentului.

Republica Moldova a rămas fără guvern după ce fostul premierul, Chiril Gaburici, a demisionat pe 12 iunie, pe fondul unei anchete privind presupusa falsificare a unei diplome de studii.

Citește și: