Alina Matis
4960 vizualizări 27 iun 2012

Consiliul European din 28-29 iunie a devenit "securea" războiului politic dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. De mai bine de o lună de zile, cei doi îşi dispută dreptul de a merge, în numele României, la reuniunea de la Bruxelles, iar conflictul nu a fost soluţionat nici de decizia Curţii Constituţionale. Cu toate că magistraţii i-au dat câştig de cauză preşedintelui, premierul a anunţat că merge oricum la summit.

O posibilă explicaţie gestul lui Victor Ponta ar fi că decizia Curţii Constituţionale devine obligatorie abia în momentul în care este publicată în Monitorul Oficial, iar potrivit preşedintelui CCR, acest lucru se va întâmpla abia săptămâna viitoare.

Dincolo de orgoliile politice, însă, Consiliul European pune în faţa liderilor UE cele mai importante subiecte ale momentului. Miza este, deci, foarte mare, inclusiv pentru România, cu toate că, fără coaliţie cu alte state şi, deci, o strategie pregătită din timp, puterea României în Consiliul European este inexistentă.

Coroborând agenda oficială de pe site-ul Consiliului European, invitaţia preşedintelui Consiliului, Herman Van Rompuy, precum şi agenda dineului informal, care a avut loc în 23 mai şi la care a participat preşedintele Traian Băsescu, rezultă că discuţiile pot fi grupate în patru mari teme: economia europeană, economiile naţionale, Schengen şi noul proiect pentru uniunea fiscală şi politică.

Solicitat luni de gândul, pentru a explica, pe puncte, care va fi poziţia României la Consiliul European faţă de aceste teme, Ministerul Afacerilor Externe nu a reuşit să "proceseze informaţiile" până la ora publicării acestui articol, potrivit explicaţiei oferite de purtătorul de cuvânt al instituţiei, Ovidiu Dranga.

În prima categorie, aceea a politicilor economice europene, se află şi cel mai important subiect al summitului. Este vorba despre cadrul financiar multianual, adică bugetul Uniunii pentru intervalul 2014-2020.

Concret, este o luptă între ţările cu statut de contribuitor net la bugetul Uniunii (Marea Britanie, Germania, Olanda etc.) şi autointitulaţii "Prieteni ai coeziunii" - statele care beneficiază de fondurile structurale şi de coeziune. Dacă bugetul UE va rămâne la fel sau va fi micşorat, cum vor marile puteri, estul şi sudul Europei, inclusiv România, nu vor mai avea bani pentru a implementa toate politicile structurale şi de coeziune proiectate.

Doru Franţescu, policy director şi co-fondator VoteWatch.eu

"România are interesul să militeze pentru menţinerea şi chiar creşterea bugetului UE, pentru că este un beneficiar net al acestor fonduri, dacă facem abstracţie pentru moment de problemele proprii pe care le are cu absorbţia si care sperăm să fie doar temporare", a declarat pentru gândul Doru Franţescu, policy director şi co-fondator VoteWatch.eu, un ONG care monitorizează activitatea Parlamentului European şi a Consiliului de Miniştri.

Legat de fondurile europene, preşedintele Băsescu a declarat, după dineul informal din 23 mai, care a avut scopul de a pregăti Consiliul European din această săptămână, că a propus extinderea termenului de utilizare a fondurilor până în 2016 (în loc de 2013). De asemenea, România vrea o flexibilizare a utilizării acestor bani de pe un an pe altul şi posibilitatea de a transfera fondurile de la un program la altul.

"Desigur că flexibilizarea fondurilor este o prioritate pentru state ca România. Promotorii acestei propuneri se vor lovi însă de rigiditatea ţărilor cu statut de contributor net, care vor ca banii neabsorbiţi să li se întoarcă lor, în loc să se extindă perioada în care ei pot fi cheltuiţi de către beneficiari. Interesul României este să creeze o majoritate favorabilă extinderii acestei perioade în care fondurile pot fi cheltuite", a mai declarat Doru Franţescu.

Un subiect înrudit va fi taxa pe tranzacţii financiare (FTT - Financial Transaction Tax), cunoscută drept "Taxa Robin Hood", care are două scopuri: o împărţire mai echitabilă a resurselor între sectoarele socio-economice transnaţionale şi creşterea resurselor proprii ale Uniunii.

"Prin acest instrument, Bruxelles-ul ar avea mai multă independenţă - în primul rând faţă de statele mari, precum Marea Britanie, Germania, Franţa - în colectarea şi administrarea de bani, o situaţie favorabilă Uniunii în ansamblul său. României i-ar conveni o astfel de situaţie, întrucât îi este mai uşor să influenţeze prin reprezentanţii săi direcţi politicile Bruxelles-ului, decât politicile Londrei, Berlinului sau Parisului. De aceea, interesul României este să se poziţioneze în favoarea FTT", a mai explicat pentru gândul directorul VoteWatch.

De altfel, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat deja că România va susţine această taxă. De partea cealaltă a mesei discuţiilor, se va afla Marea Britanie, principalul adversar al iniţiativei "Robin Hood". Londra se opune vehement acestei taxe, din cauza volumului mare de tranzacţii financiare care trec prin instituţiile de pe teritoriul britanic.

Dacă economia Uniunii este principala categorie de subiecte care vor fi discutate la Consiliul European, o altă categorie se referă la politicile economice naţionale. Mai exact, reprezentanţii ţărilor membre vor vorbi despre strategiile de consolidare fiscală, despre reforme structurale şi metode de a crea noi locuri de muncă şi de a obţine creştere economică.

România a semnat, la începutul lunii martie, pactul fiscal european, care prevede măsuri de consolidare fiscală şi posibilitatea unor sancţiuni de la Bruxelles, în cazul în care aceste măsuri nu sunt adoptate. De la semnare, însă, "atmosfera" din cadrul Consiliului European s-a mai schimbat, principalul motiv fiind schimbarea puterii în Franţa. Socialiştii care conduc acum Franţa, în frunte cu Francois Hollade, au ca prioritate politicile de creştere economică, iar aceste politici înseamnă investiţii şi proiecte ample.

"De cele mai multe ori, banii pentru aceste proiecte nu există, deci ei trebuie împrumutaţi, mărind astfel şansele creşterii deficitului bugetar, de unde şi posibila contradicţie între consolidarea fiscală şi politicile de creştere. Acum, liderii europeni trebuie să vadă care este punctul optim de echilibru între cele două strategii", a afirmat Doru Franţescu.

"Ideea creării unor reguli comune privind consolidarea fiscală - şi respectarea acestor reguli - este, în opinia mea, una pozitivă, întrucât aceste reguli împiedică tentaţia unor politici cu iz electoral de a creşte nejustificat cheltuielile bugetare, în special in anii electorali si pre-electorali. Aceasta este o practică menită să creeze percepţia populaţiei că lucrurile merg în direcţia bună şi că nu e nevoie de schimbare politică, pentru ca apoi, după alegeri, să se constate că în realitate sunt mai multe datorii de plătit. Cum şi în România întâlnim frecvent această practică, respectarea regulilor de la nivel european privind consolidarea fiscală ar fi de bun augur, întrucât ar crea mai puţine datorii, predictibilitate economică şi încredere din partea învestitorilor", a mai afirmat expertul de la Bruxelles pentru gândul.

Poză de grup de la dineul informal din 23 mai, care a pregătit Consiliul European din 28-29 iunie // FOTO: Consiliul European

Subiectul Schengen a fost inclus şi el pe agenda summitului, iar aici România are din nou interesul de a fi cât mai vocală, mai ales că a permis, la începutul lunii iunie, Consiliului de Miniştri (România era singura ţară care s-a opus, iar Consiliul avea nevoie de unanimitate), să elimine Parlamentul European din dosarul reformei Schengen. Prin această mişcare, Consiliul s-a asigurat că poate decide singur dacă, de exemplu, reintroduce controalele la graniţele interne.

"România şi Bulgaria sunt dezavantajate serios de decizia Consiliului de a nu mai implica Parlamentul în deciziile asupra spaţiului Schengen. Astfel, s-a pierdut un aliat important, Parlamentul, în demersurile de a accede la spaţiul Schegen, pe termen scurt, iar pe termen lung este de asteptat ca principiile de funcţionare ale acestui spaţiu să fie revizuite în sensul reimpunerii unor restricţii, unor controale, chiar şi în interiorul spaţiului. România are interesul de a milita pentru menţinerea actualelor prevederi în ceea ce priveşte acest spaţiu. Altfel, chiar dacă România va accede până la urmă, formal, la Schengen, cetăţenii noştri riscă să fie în continuare supuşi controalelor la frontierele unor ţări din Vest", a mai explicat Doru Franţescu.

De asemenea, Consiliul European va fi prilejul primelor negocieri pe tema unui proiect anunţat de preşedintele Herman van Rompuy şi elaborat împreună cu preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, preşedintele Comisiei Europene, şi liderul Eurogrup, Jean-Claude Juncker. Proiectul prevede o serie de măsuri, între care crearea unui minister de Finanţe al zonei euro, care va controla bugetul central, dar care va putea interveni şi în bugetele naţionale.

În fine, principala problemă de politică externă care ar putea fi discutată de liderii europeni se aşteaptă să fie situaţia din Siria.

Potrivit articolului 15 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Consiliul European nu deţine funcţii legislative, însă el "defineşte orientările şi politicile generale" ale spaţiului comunitar, pe bază de consens.

Citește și: