307 vizualizări 1 dec 2010

Proverbul românesc "banii la bani trag" s-ar potrivi de minune pentru a descrie faptul că mari corporaţii internaţionale au beneficiat de zeci de milioane euro din fonduri UE menite dezvoltării regiunilor sărace. Prezenţa multinaţionalelor pe lista beneficiarilor acestor fonduri a fost relevată de o bază de date centralizată, realizată de cotidianul economic The Financial Times (FT) şi Biroul de Jur­nalism Investigativ (BIJ), un ONG britanic.

Cel mai mare beneficiar "corporatist" este IBM. Poate că este doar o picătură din cifra de afaceri pe 2009 (95,75 miliarde USD), dar corporaţia americană a prins câteva proiecte europene, în valoare totală de peste 24 milioane euro. Din aceşti bani, IBM şi-a construit centre de service în Polonia - cu 15,6 milioane, în Cehia - 2,6 milioane şi Ungaria - 985.000.
Cu 3,7 milioane euro, IBM a pus bazele unui laborator de "bio-informatică" şi a unei platforme de "e-business", pentru IMM-uri din domeniul turismului, al culturii şi al alimentaţiei organice.

Firma americană a mai beneficiat şi de 638.820 euro din partea regiunii spaniole Valencia, care a cumpărat servere din bani UE.
Un alt beneficiar controversat este Honeywell (SUA), care realizează o gamă largă de produse industriale, între care se numără arme teleghidate şi bombe cu fragmentaţie - care ucid nenumăraţi civili an de an, chiar şi după încheierea unor conflicte armate. Cu 4,2 milioane din fonduri UE, firma şi-a construit un centru de cercetare şi dezvoltare în Cehia. Şi gigantul paneuropean din domeniul tehnologiei militare EADS (cu venituri de 42,82 miliarde euro în 2009) a beneficiat de fonduri UE: 1,5 milioane euro - în Polonia, 1,1 milioane - în Spania, respectiv 750.000 euro.

De la sucuri la mobilă şi medicamente

Pentru modernizarea liniilor de producţie din Ungaria şi Estonia, plus ofe­rirea de training pentru angajaţii din Germania, Coca-Cola a folosit fonduri UE în valoare de 902.071 euro. Circa 60.000 euro, cheltuieli de "dezvoltare" din fonduri UE în Suedia şi Spania, a folosit McDonalds.
Compania farmaceutică britanică GlaxoSmithKline a primit 1,8 milioane euro pentru o fabrică din Franţa, unde vrea să dezvolte o metodă de "liofilizare (uscare în vid - n.r.) a vaccinurilor".

Competitorul american Pfizer, cea mai mare firmă de profil din lume, a folosit 196.352 euro "bani europeni" pentru a contribui la "cultura de grup" a angajaţilor din Belgia şi la dezvoltarea carierei lor. Tot pentru pregătirea angajaţilor a încasat aproape un milion de euro reţeaua de supermagazine discount Lidl, la unităţi din Belgia, Cehia şi Spania. Producătorul suedez de mobilă IKEA şi-a construit un call-center în fosta Germanie de Est, cu 1,2 milioane euro. "Politica de coeziune aduce beneficii celor mai sărace regiuni ale UE, dar este şi în beneficiul întregii Europe", a fost singurul răspuns al lui Johannes Hahn, comisarul pentru Politică Regională, citat de EUObserver.com, după apariţia dezvăluirilor. Oficialii UE nu au contestat veridicitatea datelor publicate de FT şi BIJ.

Citește și: