Andrei Luca POPESCU
20032 vizualizări 22 sep 2015

România a votat împotriva cotelor obligatorii, vicepremierul Gabriel Oprea având mandat pentru primirea a doar 1.785 de refugiaţi, din care 1.705 au fost deja conveniţi prin primul mecanism de relocare a refugiaţilor, adoptat în luna iulie.

Conform deciziei de astăzi din Consiliul JAI, al doilea mecanism de relocare a refugiaţilor va fi implementat în două etape, în următorii doi ani. În primul an, vor fi relocaţi doar 66.000 din cei 120.000 de refugiaţi planificaţi iniţial - 15.600 din Italia şi 50.400 din Grecia. Restul de 54.000 de refugiaţi vor fi relocaţi din Italia şi Grecia, în aceeaşi proporţie ca în prima etapă, în al doilea an, deci din 2016 încolo.

Astfel, România ar urma să primească în decurs de un an începând de astăzi un număr total de 2.475 de refugiaţi care se află acum în Italia şi Grecia - 585 din Italia şi 1.890 din Grecia. Restul de 2.171 refugiaţi ar urma să fie alocaţi României în cel de-al doilea an, 2016. Aceste cifre se adaugă la cei 1.705 de refugiaţi stabiliţi deja prin primul mecanism de relocare, convenit anterior la Bruxelles. Totalul din cele două mecanisme de relocare rămâne deci acelaşi cu cel propus de CE în cazul României - 6.351 de refugiaţi (1.705 plus 4.646). 

Această etapizare a cotelor de refugiaţi a apărut ca urmare a faptului că Ungaria a refuzat să fie considerată o naţiune-front pentru refugiaţi, alături de Italia şi de Grecia, ţări din care refugiaţii ajunţi aici urmează să fie relocaţi către alte state UE. Astfel, Ungaria va participa la fel ca şi celelalte state la sistemul de cote alocate prin aceste mecanisme.

Comisia Europeană îşi rezervă dreptul de a modifica aceste cifre, în funcţie de evoluţia situaţiei de pe teren, dacă un anumit stat se confruntă cu o situaţie de urgenţă sau dacă apare o creştere bruscă a fluxului de migranţi.

Statele UE care participă la acest mecanism de relocare a refugiaţilor vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare persoană primită în relocare, mai informează Consiliul UE. Astfel, România ar urma să primească peste 38 de milioane de euro, dacă se respectă cifra de 6.351 de refugiaţi propusă iniţial.

Cotele pentru prima parte a mecanismului de relocare a celor 120.000 refugiaţi - adică 66.000 persoane. Sursa: Consiliul UE.

În afară de România, au votat împotriva cotelor obligatorii Cehia, Slovacia şi Ungaria, iar Finlanda s-a abţinut, a anunţat ministrul de interne ceh pe Twitter.

Deşi Polonia anunţase iniţial că se opune planului obligatoriu de relocare suplimentară a 120.000 de refugiaţi, marţi a votat în favoarea acestuia.

"Reprezentanţii statelor UE au aprobat marţi, la Bruxelles, cu o largă majoritate, o decizie de relocare a încă 120.000 de refugiaţi", a anunţat preşedinţia luxemburgheză a Consiliului Uniunii Europene, conform BBC.

„Am obţinut un acord printr-o majoritate foarte largă, care depăşeşte majoritatea prevăzută de tratate. Am fi preferat o adoptare prin unanimitate, dar nu am reuşit, şi nu din lipsa încercărilor”, a declarat ministrul uxemburghez de Externe Jean Asselborn, în conferinţa de presă de după Consiliu.

El a declarat că este o situaţie de urgenţă şi că o decizie trebuia luată. Asselborn a precizat că în textul acordului de astăzi nu se mai regăseşte termenul de „cote obligatorii”, astfel că prin votul de astăzi, aceste cote sunt voluntare.

Vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, a explicat că, deşi cele 4 state membre s-au opus acestui mecanism, au fost de acord să respecte rezultatul votului, astfel că şi ele vor lua parte la mecanismul de relocare a refugiaţilor, chiar dacă au votat împotriva lui.

„Este foarte important pentru noi ca toată lumea să participe la acest mecanism. Refuzul nu corespunde valorilor fondatorilor UE”, a declarat ministrul de Interne francez Bernard Cazeneuve.

„Comisia Europeană salută eforturile depuse de toate statele membre pentru a atinge acest rezultat şi salută mai ales munca neobosită a preşedinţiei luxemburgheze a Consiliului. CE a lucrat consistent şi continuu la o reacţie coordonată europeană la refugiaţi şi la frontul migraţiei. Relocarea este o parte a unei abordări complexe care să gestioneze criza refugiaţilor. Miniştrii de Interne sunt aşteptaţi acum să facă progrese cu celelalte propuneri ale Comisiei, inclusiv cu lista UE a ţărilor de origine sigure, cu reforma sistemului Dublin, la următorul Consiliu JAI de pe 8 octombrie”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene, publicat după decizia de marţi a Consiliului JAI.

Decizia miniştrilor de Interne vine la o săptămână după ce discuţiile se blocaseră din cauza opoziţiei aceloraşi 4 state care au votat şi lunea trecută împotrivă. Rigiditatea acestora în negocieri a făcut Germania să ameninţe că se va folosi de majoritatea calificată în Consiliu, dar şi că va impune ţărilor care refuză planul Bruxelles-ului să plătească câte 6.500 de euro pentru fiecare refugiat pe care îl refuză.

Statele Grupului de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria) anunţaseră că îşi vor menţine poziţia de respingere a cotelor fixe de preluare de refugiaţi, conform premierului ceh Bohuslav Sobotka. Poziţia a fost aceeaşi şi în cazul României. Cu toate acestea, Polonia nu a mai votat astăzi împotrivă, astfel că a fost posibilă atingerea majorităţii calificate în Consiliu.

Vicepremierul Gabriel Oprea a anunţat că mandatul dat de preşedinte şi de premier este că ”România îşi manifestă solidaritatea cu privire la relocarea persoanelor aflate în nevoie de protecţie internaţională prin preluarea unui număr de 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi a încă 80 de persoane din afara Uniunii (1785)”, conform unui comunicat MAI.

„În cazul în care se va supune la vot proiectul de Decizie a Consiliului de stabilire a unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale în beneficiul Italiei şi Greciei (suplimentarea cu 120.000 a numărului de persoane relocate faţă de 40.000 câte au fost adoptate în Consiliul JAI din 14 septembrie), România va vota negativ”, conform MAI.

Lunea trecută, la alt Consiliu JAI, miniştrii de Interne nu au reuşit să ajungă la o înţelegere cu privire la cotele obligatorii de refugiaţi, însă au fost nevoiţi să accepte ratificarea primului mecanism de relocare a 40.000 de refugiaţi, plan convenit încă din luna iulie şi ratificat de Parlamentul European. Conform acestui plan, România urmează să primească 1.785 de refugiaţi.

Citește și: