391 vizualizări 17 nov 2010

Criza bugetară din Irlanda - ţară pe care nimeni nu vrea să o împrumute la dobânzi mai mici de 8,5% şi care va înregistra, la finele anului în curs, un deficit-record de 32% din PIB, de peste 10 ori mai mare decât limita admisă de 3% pentru un membru al Zonei Euro - ameninţă însăşi supravieţuirea UE.

Temerea nu a fost exprimată de vreun politician sau jurnalist eurosceptic, ci de către însuşi Herman Van Rompuy, primul preşedinte al Consiliului UE.
"Trebuie să lucrăm împreună, pentru a asigura supravieţuirea Zonei Euro, pentru că, dacă nu supravieţuieşte Zona Euro, nu va supravieţui nici Uniunea", a spus Van Rompuy, în timp ce miniştrii de Finanţe ai UE puneau la punct un plan de creditare a Irlandei.

Reuniunea s-a încheiat cu un acord potrivit căruia statele UE sunt dispuse să împrumute Irlanda cu 80 miliarde euro. Inclusiv Regatul Unit (UK) a renunţat la politica "neamestecului în treburile euro", căci insolvenţa Irlandei, un important partener comercial, ar trage în jos economia britanică.

Londra este gata să ofere până la 7 miliarde lire sterline Dublinului, deşi nu a contribuit deloc la cele 860 miliarde euro oferite Greciei, în mai, şi angajate de statele UE în mecanismul de stabilizare a euro (EFSF). Acestui sprijin i s-ar adăuga ştergerea a cinci miliarde lire din datoriile băncilor din Irlanda către două instituţii de credit parţial naţionalizate, după criza financiară din 2008 - Royal Bank of Scotland (RBS) şi Lloyds, potrivit The Daily Mail.

Numai că, din "lucrarea împreună" propusă de preşedintele UE, lipseşte tocmai cooperarea "pacientului". În timp ce erau definitivaţi termenii creditului, premierul irlandez Brian Cowan declara în Parlamentul de la Dublin că Guvernul său nu are nevoie de sprijinul UE. La rândul său, ministrul de Finanţe, Brian Lenihan, repeta: "suntem pe deplin finanţaţi până la jumătatea lui 2011".

Credibilitatea Dublinului depinde de tăieri bugetare

La fel cum a fost cazul Greciei, Spaniei şi Portugaliei, în primăvară, credibilitatea Irlandei depinde acum de cât de serios se va angaja în direcţia unor măsuri de austeritate. După ce a redus salariile de la 5% (pentru angajaţii din salubritate) până la 20% (propriul salariu), premierul Cowan trebuie să reducă şi mai mult cheltuielile publice în următorii patru ani.

Primele tăieri trebuie să se regăsească în bugetul pe 2011, pe care Guvernul a promis că îl va anunţa până la 7 decembrie. Orice măsuri sunt aşteptate a fi greu de suportat într-o ţară unde şomajul trece de 30% în rândul tinerilor, de unde 100.000 de oameni au emigrat după 2008, iar 100.000 de familii sunt estimate a avea mari dificultăţi în a-şi plăti ratele la bănci şi cheltuielile curente.
Nici situaţia companiilor nu este mai bună, cel mai dur fiind lovite firmele din construcţii şi tranzacţii imobiliare - "motorul" creşterii spectaculoase de la începutul anilor 2000 până în 2007. În prezent, 300.000 de locuinţe nou-nouţe, construite în perioada de "boom" imobiliar, nu îşi găsesc locatari.

Salvarea unor "găuri negre"

De departe, cel mai grav afectate de criza economică sunt băncile irlandeze. Ele au devenit "găuri negre", după ce au înghiţit 50 miliarde euro din bani publici (o treime din PIB), dar totalul datoriilor lor către bănci din străinătate este de circa 800 miliarde. Indiferent de sacrificiul lor, contribuabilii irlandezi nu se pot bucura de o "investiţie" care ar putea fi profitabilă măcar pe termen lung.
Cele cinci bănci irlandeze cotate în indexul bursier irlandez ISEQ nu valorează acum decât 2% din cât valorau în februarie 2007, conform Bloomberg. Ceea ce nu face decât să-i dea dreptate economistului american Nouriel Roubini, care a comentat situaţia Irlandei pentru The Financial Times. "A trece datoriile băncilor în conturile publice poate duce guvernele la insolvabilitate", crede Roubini.

Angela Merkel vrea mai multă "competitivitate" de la irlandezi

Spre deosebire de Van Rompuy, cancelarul german, Angela Merkel, nu vede în criza irlandeză una care să ameninţe moneda unică. "Nu cred că zona euro este în pericol. Cel mai important lucru este, pe lângă măsurile de ajutor convenite, coordonarea mai bună la nivel economic", a recomandat Merkel.

De câteva luni, cancelarul german susţine ideea extinderii "guvernanţei economice a UE", ceea ce ar însemna, pe de o parte, o mai strictă supraveghere de la Bruxelles a economiilor statelor membre. Pe de alta, "aceasta înseamnă că economiile mai puţin competitive azi trebuie să se îmbunătăţească", a afirmat Merkel la postul TV ARD.

Nici comisarul UE pentru Afaceri Economice şi Monetare, Ollie Rehn, nu vrea să se arate pesimist, spunând că Europa trebuie să cadă pradă "alarmismului" pe fondul crizelor bugetare din unele state membre. Rehn consideră că criza irlandeză "nu este o chestiune de supravieţuire a euro".

Citește și: