Maria Bîrnaure
1197 vizualizări 30 apr 2017

Potrivit The New York Times, dincolo de faptul că alegerea lui Donald Trump a însemnat schimbarea preşedintelui SUA, analiştii susţin că acest pas l-a schimbat şi pe el. Trump poate fi caracterizat în continuare drept o persoană uşor iritabilă şi vulcanică, fiind capabil de crearea unor adevărate răsturnări de situaţie în politică, însă, este vizibil faptul că acesta şi-a mai cizelat abordările atât în privinţa locului de muncă, cât şi în ceea ce priveşte provocările care îi apar în cale. 

Chiar dacă Washingtonul a luat o pauză, ocupându-se cu evaluarea primelor luni de preşedinţie ale lui Donald Trump, există un lucru cu care toată lumea pare să fie de acord, fie el bun sau rău, acela că Washingtonul, capitala SUA, pare să devină, pe zi ce trece, un teritoriu nefamiliar. Aproape în fiecare dintre aceste prime 100 de zile, Trump a făcut sau a spus ceva care i-a determinat pe istorici sau alţi profesionişti să rostească fraza „Acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată până acum”.  

Donald Trump a dat şi mai multă putere preşedinţiei, extinzând demersul lui Barack Obama care a utilizat ordinele executive pentru a compensa incapacitatea de a adopta legile importante şi a face acest proces independent de Washington. Actualul conducător al SUA a fost mai agresiv decât orice alt preşedinte când a fost vorba despre folosirea autorităţii sale pentru a anula toată moştenirea lăsată de predecesorul său, incluzând aici reglementările din comerţ, afaceri şi mediu înconjurător. Totodată, numele şi acţiunile lui Trump au stat pe buzele tuturor americanilor, mai mult decât a făcut-o orice preşedinte în tot mandatul său. 

În acelaşi timp, Donald Trump a eliminat toate convenţiile care îi constrângeau pe cei din biroul său. El şi-a păstrat interesul pentru afaceri, pe care îl cultivă inclusiv cu vizite regulate la proprietăţile sale. A devenit din ce în ce mai puţin transparent, comparativ cu ceilalţi preşedinţi americani, protejându-şi declaraţiile fiscale şi jurnalele de vizită ale Casei Albe de ochii publicului şi pare să nu-şi exprime toate gândurile, oricât de incendiare ar putea fi. Şi a transformat Casa Albă într-o întreprindere condusă de o familie, asemănătoare unui reality-show a cărui intrigă este aceea care răspunde la întrebarea „Cine va rezista şi cine va părăsi insula?”. 

„Primele sale 100 de zile sunt o reflecţie a cât de mult s-a transformat instituţia preşedinţiei. Cea mai mare diferenţă dintre preşedintele Trump şi predecesorii săi este aceea că el a devenit primul preşedinte pe care l-am întâlnit în timpul petrecut în zona politicii care a preluat conducerea fără să dea importanţă modului în care a obţinut succesul electoral şi este imun oricărei presiuni de natură politică”, a spus Janet Mullins Grissom, un oficial de top din administraţia George Bush. 

Acest lucru, spune aceasta, se explică prin faptul că Donald Trump nu a câştigat alegerile în ceea ce priveşte votul popular, ceea ce îi dă libertatea să guverneze în propriul mod pe care alegătorii lui îl iubesc. 

În timp ce veteranii de la Washington se declară îngrijoraţi de abaterile sale de la normele aplicate în trecut, suporterii lui Trump văd în acesta un preşedinte gata să schimbe lucrurile. 

Cu toate acestea, liderul care a trecut dincolo de limite arată semne de adaptare. Preşedintele ajuns acum în cea de-a 100-a zi a mandatului nu mai este acelaşi cu cel care a intrat în Biroul Oval în ianuarie, când părea determinat să facă face cu Rusia, să le facă probleme chinezilor şi să declare război elitelor. 

Trump a simţit pe propria-i piele cât de complicat este să te ocupi de probleme precum sistemul de sănătate şi Coreea de Nord şi s-a descotorosit de multe dintre promisiunile făcute în campania electorală după ce a învăţat mai multe lucruri despre aceste probleme. 

„Sunt mai degrabă tentat să spun că preşedinţia l-a schimbat pe Trump decât că Trump a schimbat definiţia preşedinţiei. El s-a autostăpânit şi s-a adaptat atunci când a venit vorba despre adoptarea poziţiilor pe care le-a îmbrăţişat în campania electorală. Realitatea şi-a spus cuvântul, aşa cum a făcut-o în cazul fiecărui nou preşedinte”, a spus H.W. Branda, profesor la Universitatea din Texas şi autor al biografiilor multor preşedinţi, incluzându-i aici pe Reagan sau Roosevelt. 

Cu atât mai mult că vorbim despre primul preşedinte american care nu a petrecut nicio zi din viaţa lui în guvern sau în cadrul armatei, care a fost însoţit în campanie de oameni care nu au avut nici ei de-a face cu sistemul. Cu toate că Donald Trump a crezut că experienţa sa în afaceri şi entertainment îl va ajuta să facă faţă la Casa Albă, şi-a dat seama că lucrurile nu stau chiar aşa. 

„Nu mi-am dat seama niciodată cât de importantă este fiecare decizie pe care o iei. Este mult mai greu decât atunci când iei decizii de obicei”, a mărturisit chiar Trump într-un interviu acordat Associated Press. 

Într-o declaraţie pentru Reuters, acesta a plusat: „Este mai multă treabă de făcut decât în vechea mea viaţă. Am crezut că va fi mai uşor”. 

Donald Trump a ajuns la Casa Albă dezinteresat faţă de convenţiile clasice ale instituţiei preşedinţiei. La început, el a respins ideea de a primi informaţii de la serviciile secrete în fiecare zi, pe motiv că el este „o persoană deşteaptă” şi nu avea nevoie să audă acelaşi lucru zilnic. El le-a telefonat liderilor străini în perioada de tranziţie fără să consulte un expert guvernamental în relaţii externe. 

El scris pe Twitter că anumite companii îşi vor muta sediile în străinătate şi a spus că directorul Lockheed Martin s-a plâns despre costul avioanelor de luptă F-35, neţinând seama de faptul că preşedinţii nu se implică, în mod normal, în afacerile unor companii private, ca să nu mai vorbim despre momentele în care acesta s-a bucurat de creşterile dolarului. 

În cazul lui Donald Trump, lauda cunoaşte puţine limite. „Cred cu tărie că aceste prime 100 de zile ale administraţiei mele au fost aproape cele mai bune zile din istoria ţării noastre”, a afirmat acesta vineri într-o comunicare publică.

Contul de Twitter a fost, bineînţeles, un mod de refulare unde protocolul nu şi-a găsit loc. Să nu mai vorbim despre intervenţiile sale la emisiunile de seară de la posturile de ştiri, mod în care preşedinţii rar îşi fac auzită vocea, mai ales ca să vorbească despre ştiri false şi despre faptul că media este inamicul poporului american sau pentru a-l acuza pe Barack Obama că i-ar fi interceptat convorbirile telefonice fără să aibă vreo dovadă. 

Vorbind despre leadershipul moral care ar trebui să fie o caracteristică prioritară a unui preşedinte, David Gergen, asistent la Casa Albă pentru patru dintre preşedinţii americani, a spus că, din păcate, această viziune s-a pierdut în ultimii ani şi că aproape a dispărut în aceste prime 100 de zile sub conducerea administraţiei Trump. 

O altă schimbare a specificului preşedinţiei apărută în „era Trump” este refuzul acestuia de a-şi publica declaraţiile fiscale, o practică întâlnită în cazul preşedinţilor americani de peste 40 de ani. Mai mult, el continuă să administreze afacerile sale, lucru nemaiîntâlnit în istorie. „A depăşit o limită etică pe care au respectat-o toţi ceilalţi preşedinţi timp de zeci de ani”, a declarat Norman L. Eisen, consultant pe probleme de etică în administraţia Obama. 

Dincolo de asta, Donald Trump s-a dovedit lent în a crea o structură statală aşa cum au făcut-o ceilalţi preşedinţi. Comenzile sale şi notele nu au fost întotdeauna verificate de oficiali relevanţi. Când a mers la întâlniri nu a fost întotdeauna însoţit de asistenţi cheie care nu ar trebui să-l părăsească niciodată în astfel de situaţii. 

Deşi pare că Trump spune tot ce-i trece prin minte, există lucruri nespuse, mistere referitoare la gândurile sale. 

„Alegerile din 2016 nu au fost un element uşor de utilizat pentru a lupta împotriva tradiţiilor existente. A fost o dorinţă aceea ca viitorul preşedinte să facă lucrurile diferit. Şi în timp ce clasa politică se zbate să înţeleagă ce s-a întâmplat de vreme ce au pierdut puterea, suporterii domnului Trump iubesc schimbarea pe care o văd”, a spus Jason Miller, un asistent de top al lui Donald Trump în timpul alegerilor.

Probabil că preşedintele va rămâne impulsiv şi impetuos, însă el a fost deschis să primească sfaturi. A vorbit despre creşterea sancţiunilor pentru Rusia, mutarea ambasadei americane la Ierusalim, abandonarea politicii Chinei, ruperea acordului nuclear cu Iranul, încheierea relaţiilor diplomatice cu Cuba, închiderea Export-Import Bank sau încheierea acordului privind comerţul liber în America de Nord. Poate că va face câteva din acestea, însă, aşteptând, el are oportunitatea de a gândi problema în loc să acţioneze instinctiv. 

În prezent, primeşte informările de la serviciile de informaţii aproape în fiecare zi. Asistenţii săi susţin că au observat o îmbunătăţire în ceea ce priveşte deciziile sale, începând cu ordinul de bombardare a Siriei după atacul cu arme chimice şi continuând cu eforturile sale de a convinge Egiptul să-i elibereze pe americanii din echipajele de salvare. Ambele cazuri arată că Donald Trump „şi-a asumat responsabilităţile de preşedinte şi impactul deciziilor pe care le ia”, după cum a spus un oficial de la Casa Albă. 

Chiar dacă Trump se adaptează, întrebarea care rămâne este aceea dacă instituţia preşedinţiei va mai deveni vreodată ceea ce a fost în trecut. Viitorii preşedinţi s-ar putea simţi liberi să facă ce vor, să urmeze exemplele actualului şef de stat, fără să se teamă de consecinţe de orice fel. De vreme ce tabuurile au fost dezvăluite, nimeni nu va mai avea senzaţia că face ceva ilegal. 

Cu toate acestea, primarul din Chicago, Rahm Emanuel, a spus că era Trump va fi suficientă pentru ca la următoarele alegeri să existe o dorinţă colectivă de revenire la tradiţii. 

„Preşedintele Trump va face să fie dificil pentru viitorii preşedinţi să se îndepărteze de folosirea social media, însă este foarte posibil ca viitoare administraţie să fie mai retrasă şi mai puţin personală”, a spus Karl Rove, asistent al preşedintelui Bush. 

Citește și: