13834 vizualizări 13 oct 2011

O comunitate de artizani din Germania susţine că tradiţia craniilor făcute din cristal a fost iniţiată de conaţionalii lor, şi nu de culturile mayaşă sau aztecă, aşa cum s-a crezut până acum, potrivit ABC News.

Wilfried Rosendahl, arheolog din Mannheim, a vizitat atelierul gravorului în piatră Michael Peuster, din Idar-Oberstein. Acesta a confecţionat la comandă un craniu în mărime naturală, folosind un bloc de cristal de 14 kilograme. Lui Peuster i-a luat mai mult de un an să îl finiseze, iar săptămâna trecută a fost expus la Muzeul Reiss-Engelhorn din Mannheim.

"Este pentru prima dată când manufactura acestui tip de craniu este documentată de la începutul său", a declarat Rosendahl.

Cultul secolului al XIX-lea

Există o multitudine de cranii confecţionate din cristal şi la fel de multe legende care le înconjoară. Până astăzi, oamenii au atribuit aceste obiecte culturilor străvechi ale mayaşilor şi ale aztecilor. Până nu demult, şi cercetătorii au avut aceeaşi percepţie eronată. Instituţii respectabile, ca Smithsonian National Musem of History din Washington sau Musée du Quai Branly din Paris, au achiziţionat cranii de acest tip şi le-au expus în colecţiile lor.

Fanaticii acestui fenomen continuă să creadă că aceste cranii conţin informaţii transmise de extratereştri. Foarte mulţi se tem de sfârşitul lumii de pe 21 decembrie 2012, atribuit sfârşitului vechiului calendar mayaş, şi cred că acesta poate fi prevenit dacă cele 13 cranii de cristal care ar proveni din cultura mayaşă vor fi aşezate într-o anumită formă.

Colecţionarii acestor obiecte alocă sume mari de bani pentru achiziţionarea lor. Unul dintre ei a fost Heirich Himmler, şeful SS, care deţinea un craniu cu o greutate de 9,2 kilograme şi înalt de 17,5 centimetri.

Exponatul lui Rosendahl cântăreşte 4 kilograme şi reprezintă un tribut pentru meşterii care au lucrat pentru atât de mult timp la confecţionarea craniilor de cristal. Cei mai mulţi arheologi consideră că cele mai vechi obiecte de acest tip ar fi fost create în Munţii Hunsrück, aproape de graniţa franceză, şi nu în teritoriile mayaşilor.

Craniile au fost aduse în faţa publicului larg de nume ca Eugène Boban, colecţionarul parizian de antichităţi. Acesta a profitat de contextul istoric, muzeele din Occident căutând obiecte de artă aparţinând civilizaţiei mayaşe. "Se ştiau foarte puţine lucruri despre artefactele reale", declară Rosendahl.

Fenomenul escrocilor a luat amploare la vremea respectivă. Scriitorul britanic, Frederick Albert Mitchell-Hedges, a susţinut că ar fi excavat personal un asemenea craniu din oraşul mayaş Lubantuum din Belize.

Cristale din Brazilia şi din Madagascar, prelucrate în Germania

Gravorul Michael Peuster, alături de naşul său Manfred Wild, au reconstruit povestea adevărată a artefactelor. În trecut, un grup de gravori din Idar-Oberstein a fost instruit în sculptarea cristalelor la Milano şi la Paris. Când s-au întors, aceştia au adăugat tehnici noi gravurii în cristal, devenind, până la sfârşitul secolului al XIX-lea, celebri pentru ceea ce făceau.

Documentele confirmă că manufacturile din regiunea Hunsrück foloseau cristale importate din Brazilia şi din Madagascar. "Analizele geochimice confirmă provenienţa materialelor din aceste două regiuni", comentează Rosendahl.

Succesul gravorilor în cristal s-a menţinut până în zilele noastre, însă este unul de circuit închis. Produsele care se găsesc pe rafturile magazinelor sunt cele ieftine, destinate turiştilor. "Piesele cu adevărat bune se vând în spatele uşilor închise", spune Wild.

Meşterii din Hunsrück şi arta gravurii în cristale

Gravorii din regiune lucrează anonim pentru diverse companii de bijuterii, cum ar fi Cartier. În plus, ei confecţionează, la comandă, pentu persoane ca Bhumibol Adulzadej, regele Thailandei, pentru emirul Qatarului sau pentru guvernul Kuweitului.

"Cel puţin, cu banii pe care ni-i plătesc nouă nu cumpără alte arme", a declarat Wild. Acesta are o conştiinţă curată, chiar dacă lucrează şi pentru lideri care nu aderă la ideile democraţiei.

Rosendahl se declară un admirator al cristalelor din Idar-Oberstein, spunând că a fost un succes craniul expus. "E delicat, fără o frunte pronunţată. Dacă ar fi un craniu real, ar fi cu siguranţă al unei femei atrăgătoare", a declarat el.

Citește și: