Mircea Olteanu
820 vizualizări 7 ian 2019

În 1953, Administraţia de la Washington avertiza Europa de Vest că dacă nu-şi va crea o armată proprie unită, Statele Unite vor fi nevoite să-şi reevalueze angajamentele privind apărarea aliaţilor europeni. Însă presiunea exercitată la acel moment de SUA a eşuat spectaculos. Parlamentul francez a respins categoric tratatul de formarea a Comunităţii europene de Apărare, astfel că ideea unei politici comune europene în domeniul apărării a fost dată uitării timp de mai multe decenii, explică editorialistul Yaroslav Trofimov într-un material publicat de The Wall Street Journal.

"Astăzi, imboldul pentru autonomie europeană în domeniul apărării - şi chiar şi pentru o armată comună a Uniunii Europene - câştigă teren, din nou, parţial din cauza îndoielilor din multe capitale europene în legătură cu voinţa preşedintelui Donald Trump de a apăra continentul împotriva renaşterii ameninţării din partea Rusiei", susţine editorialistul.

De această dată, în fruntea eforturilor de integrare europeană în domeniul apărării se află preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel, în timp ce preşedintele american critică vehement această idee, iar statele din fostul Bloc sovietic sunt sceptice, considerând că Washingtonul este singurul garant credibil al supravieţuirii lor ca ţări independente, adaugă Trofimov.

Renaşterea ideii de autonomie a Uniunii Europene în domeniul apărării este alimentată de o schimbare istorică a opiniei publice în Europa.

"Schimbarea opiniei publice se datorează unei combinaţii de dezamăgire şi frică", a declarat Volker Perthes, director al Institutului German pentru Afaceri Internaţionale şi Securitate, un think-tank care consiliază Guvernul şi Parlamentul de la Berlin. "Există temeri că SUA vor fi mai puţin interesate de Europa şi că angajamentele de securitate din partea SUA nu vor mai fi de încredere".

Preşedintele Trump a catalogat UE ca fiind un "adversar", a afirmat că Alianţa Nord-Atlantică este "învechită" şi a ameninţat că SUA s-ar putea retrage din NATO. În contextul deteriorării relaţiilor transatlantice, un sondaj de opinie realizat recent a arătat că 72% dintre germani doresc o politică mai independentă faţă de Washington.

Obţinerea unei "autonomii strategice" a devenit politică oficială a UE din anul 2016, iar de atunci au fost lansate câteva iniţiative concerte de a îndeplini acest deziderat, însă apelurile la formarea unei armate europene, lansate de Macron şi Merkel, sunt până în acest moment mai degrabă retorice.

Pe de altă parte, oficiali din Europa Centrală şi de Est se pronunţă împotriva conceptului de "autonomie strategică" a Uniunii Europene, temându-se că astfel de discuţii ar putea aliena în mod inutil Washingtonul.

Astfel de diviziuni pe teme de securitate în interiorul Europei fac din UE un adversar mai slab pentru Rusia, care în ultimul deceniu a investit masiv în modernizarea forţelor sale armate.

Luând în calcul strict factorii economici, editorialistul afirmă că "nu există niciun motiv pentru care un gigant economic, cum este UE, să nu se poată apăra împotriva Rusiei chiar şi fără ajutor american".

Chiar şi dând la o parte Marea Britanie, totalul bugetelor de apărare al statelor UE este de trei ori mai mari decât cel al Rusiei. Franţa, cea mai importantă forţă militară din UE, cheltuieşte în domeniul militar aproape la fel de mult ca Rusia şi are un arsenal nuclear independent.

Dar, "în industria de apărare şi în apărare, nu este Europa, sunt 28 de state europene", a declarat Christian Mölling, director adjunct al Institutului de cercetare DGAP din Germania, co-autor al unui raport recent care evidenţiază slăbiciunile UE în domeniul militar.

"Europa este dependentă de umbrela de securitate americană", a declarat Bruno Tertrais, director adjunct al Fundaţiei pentru Cercetare Strategică, un think-tank care oferă consultanţă Guvernului francez. "Dar dacă SUA nu ar fi fost acolo, Europa ar fi găsit o cale de a se apăra singură".

 

Citește și: