Alina Matis
21540 vizualizări 25 sep 2012

Ministrul polonez Elzbieta Bienkowska, cunoscută pe continent drept "eroina fondurilor europene" pentru că a făcut din ţara ei campioana absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune, a declarat pentru gândul că România nu trebuie să adopte modelul polonez, acela al unui minister separat al banilor UE, doar pentru că a funcţionat în Polonia, ci că guvernul nostru trebuie să creeze propriul sistem de absorbţie, pe baza experienţei existente deja cu aceste fonduri.

Sfatul vine după ce premierul a anunţat că, imediat ce USL câştigă parlamentarele din 9 decembrie, va prelua modelul polonez şi va propune înfiinţarea unui minister al fondurilor europene, care să coordoneze toate autorităţile de management aflate acum sub controlul ministerelor.

Primul care a salutat intenţiile lui Victor Ponta a fost ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, care a declarat pentru gândul că aceasta ar fi "cea mai bună soluţie" la marea problemă pe care o are România cu absorbţia banilor comunitari. Deşi încântat de ideea că ţara noastră ar putea avea, în viitorul apropiat, ministerul pe care atât el, cât şi alte voci interne şi internaţionale l-au cerut în repetate rânduri de la aderarea României la UE, Orban a subliniat în repetate rânduri că este, înainte de toate, o decizie politică şi rămâne de văzut dacă va exista voinţa ca ea să fie luată

AFLĂ MAI MULT: CÂT TIMP MAI ARE VICTOR PONTA PENTRU A ÎNFIINŢA MEGAMINISTERUL BANILOR EUROPENI ŞI CUM VA FI CONSTRUITĂ ACEASTĂ INSTITUŢIE

"Nu există un singur sistem care să funcţioneze în toate ţările beneficiare"

În ceea ce o priveşte pe oficiala poloneză, care conduce încă de la înfiinţare, în 2007, Ministerul Dezvoltării Regionale de la Varşovia, echivalentul Ministerului Fondurilor Europene pe care şi-l doreşte Ponta, ea avertizează că o astfel de instituţie nu poate fi transpusă de la o ţară la alta, pentru că experienţele României şi Poloniei cu fondurile europene sunt diferite.

"Vreau să subliniez că nu există un singur sistem de implementare a fondurilor europene care să funcţioneze în toate ţările beneficiare", a declarat Bienkowska pentru gândul. În ceea ce priveşte politicile regionale, a continuat ministrul, Polonia a cooperat îndeaproape în ultimii ani cu alte state membre UE, pentru a împărtăşi din experienţa sa cu absorbţia şi cheltuirea banilor europeni.

Mai mult, pe viitor, Polonia intenţionează să "decentralizeze pe cât de mult posibil modelul de implementare" a fondurilor UE, ne-a mai explicat Elzbieta Bienkowska.

Conform celor mai recente date ale Ministerului Afacerilor Europene (MAEur), gradul de absorbţie a fondurilor europene de către România este de 9,69%. Polonia, pe de altă parte, estimează că va cheltui aproape 100% din banii comunitari, adică 67 de miliarde de euro, până la sfârşitul exerciţiului bugetar european 2007-2013.

Sursa: MAEur.ro

"România ar trebui să clădească un sistem de implementare pe baza experienţei proprii, un sistem care să se potrivească cel mai bine cadrului legal şi instutuţional din România şi, poate cel mai important, propriului model de dezvoltare", este de părere ministrul polonez al Dezvoltării Regionale.

Cum funcţionează modelul polonez

Instituţia pe care o conduce Bienkowska, probabil cea mai eficientă de acest fel din Europa, se ocupă tocmai de punerea în aplicare a modelului de dezvoltare adoptat de Polonia, pe baza căruia elaborează diferite strategii de implementare.

Spre exemplu, miliardele primite de Polonia de la Bruxelles au fost investite în special în inovare, educaţie, transport, IT şi sănătate. În primii trei ani ai actualului exerciţiu bugetar european (deci 2007-2010), în Polonia au fost construiţi 600 de kilometri de autostradă, potrivit datelor Ministerului Dezvoltării Regionale. Toate acestea sunt componente ale unor politici regionale. Pentru aplicarea lor, se folosesc bani europeni în proporţie de 75% - restul este partea de co-finanţare a autorităţilor regionale poloneze, a mai explicat pentru gândul Elzbieta Bienkowska. Prin urmare, ceea ce face ministerul este să monitorizeze cheltuirea acestor bani, activitate pe care ar urma să o aibă şi un eventual minister român al Fondurilor Europene.

Diferenţa este că ţara noastră este foarte centralizată, pe când în Polonia există un sistem foarte puternic de regionalizare. "Ministerul Dezvoltării gestionează implementarea celor 75% de fonduri europene, iar autorităţile regionale sunt responsabile de restul de 25%. Acest lucru este posibil graţie puterii lor teritoriale şi, prin urmare, a unei relative independenţe pe care o au. Ele se ocupă de regiuni, asigurând dezvoltarea acestor zone pe termen lung", a declarat Bienkowska.

România este şi ea împărţită în regiuni de dezvoltare, opt la număr, după cum urmează:

  1. Nord-Est: judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui;
  2. Sud-Est: judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea şi Tulcea;
  3. Sud: judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman;
  4. Sud-Vest: judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea;
  5. Vest: judeţele Arad, Timiş, Caraş-Severin şi Hunedoara;
  6. Nord-Vest: judeţele Bihor, Satu-Mare, Sălaj, Bistriţa Năsăud, Cluj şi Maramureş;
  7. Centru: judeţele: Alba, Braşov, Sibiu, Covasna, Harghita şi Mureş;
  8. Bucureşti şi Ilfov.

Tot ca o deosebire între noi şi Polonia, aceste regiuni sunt încă foarte slabe, pentru că România este încă un stat puternic centralizat.

 
 

Citește și: