Andrei Luca POPESCU
46842 vizualizări 27 feb 2015

Jonathan Fine, profesor doctor în istorie şi expert în antiterorism şi legăturile dintre terorism şi religie, a discutat cu jurnaliştii, la Bucureşti, despre implicaţiile atacurilor teroriste care au lovit recent Europa, la Paris şi Copenhaga şi despre cum liderii politici ai Europei nu dau semne că sunt conştienţi de pericolul în care se află ţările europene, ei nefiind în stare în acest moment nici măcar să „definească duşmanul”, condiţie fără de care nu poţi elabora o strategie de reacţie împotriva unor astfel de atacuri.

„În ce priveşte ce se întâmplă acum în Europa, evenimentele recente din Franţa şi Danemarca, nu sunt surprins. Ne aşteptam la aşa ceva de mult timp. Europa din ziua de azi are două mari probleme. Prima este cum tratează nucleele dure ale reţelelor teroriste care operează în Europa acum. (…) Pe lângă această problemă, mai este problema imigraţiei musulmane către Europa. Cei mai mulţi musulmani nu sunt implicaţi în terorism. (…) Marea problemă a Europei când a început să aibă de-a face cu această imigraţie este că nu a avut o politică de absorbţie care să se ocupe de aceşti oameni. Nord-africanii în Franţa, turcii în Germania, pakistanezii în UK sunt tipuri foarte diferite de populaţie, dar problemele lor sunt similare. Marea problemă sunt generaţiile a doua şi a treia ale imigranţilor, aceşti tineri pe care i-am văzut în atentatele de la Atocha, în Madrid, apoi am văzut peste 7.000 de europeni care au luat drumul Turciei, ca să se alăture rebelilor şi Statului Islamic”, a explicat profesorul Jonathan Fine.

Expertul antitero consideră că problema Europei nu se află la nivel tactic, pentru că serviciile antiteroriste din Franţa, UK sau Germania sunt foarte bine pregătite. Problema este la vârful politic.

Problema este mentalitatea de la nivelul superior al Uniunii Europene şi cum faceţi să schimbaţi această mentalitate, pentru a înţelege şi a defini problema. Dacă vă uitaţi cum a tratat majoritatea mass media occidentală atacurile de la Paris sau din Danemarca, care au fost cuvintele folosite pentru a-i defini pe acei atacatori? Trăgători, radicali, activişti, militanţi orice numai ce erau cu adevărat aceşti oameni. Aceşti oameni erau terorişti radicali sunniţi. Punct”, spune Jonathan Fine.

Islamismul radical sunnit are o istorie foarte lungă şi îşi are rădăcinile în Frăţia Musulmană din Egipt, în textele şi în modul lor de organizare, a explicat Fine: „Al Qaeda din Maghreb, Al Shabab în Somalia, Boko Haram în Nigeria, Al Qaeda, Hamas, Jihadul Islamic din Palestina, toate aceste organizaţii provin din ideologia Frăţiei Musulmane din Egipt. De ce nu îi definiţi aşa cum sunt? Nu vă puteţi chinui până la moarte cu corectitudinea politică, pentru că asta nu rezolvă problema. Definindu-i aşa cum sunt, puteţi să stabiliţi şi că aveţi o problemă, iar această problemă se află în organizaţiile teroriste islamice sunnite radicale care acţionează în toată Europa astăzi”.

România nu se află pe „shitlist”-ul Statului Islamic, însă are o misiune importantă

Profesorul Fine a vorbit şi despre rolul României în problema antiterorismului european.

România nu este în vârful listei negre (shitlist) a Statului Islamic sau a al Qaeda, dar este într-o poziţie tranzitorie geopolitică, între Turcia, Orient şi Europa şi de aceea cred că interesul vostru major trebuie să fie să preveniţi ca România să fie folosită ca o rută de tranzit”, consideră expertul antitero.

Turcia este o mare problemă în ce priveşte importul şi exportul de terorism în special din şi spre Siria, unde acţionează acum Statul Islamic. Mii de europeni, nu neapărat musulmani, trec graniţa în Siria, prin Turcia, pentru a se alătura teroriştilor din gruparea Statul Islamic.

Estimarea noastră în Israel este că în jur de 10.000 de europeni sunt implicaţi în asta, mă refer la luptători hardcore, care ştiu ce să facă cu un AK 47. E imens. Mii de europeni care în ultimii ani au luat calea Ankarei sau Istanbulului, către graniţa cu Siria. Nu e ceva ce turcii nu ştiu, ei ştiu. Serviciile secrete truceşti îşi ştiu foarte bine treaba şi ar putea face mai multe pentru a-i împiedica pe aceşti tineri să ajungă acolo şi, cel mai important, să nu se întoarcă în Europa. Pentru că de asta ne temem”, a spus Jonathan Fine.

Fine: „Voi în Europa aveţi un elefant imens în mijlocul sufrageriei şi toată lumea se uită în altă parte”

Cred că Europa va mai suferi astfel de atacuri. O mare îngrijorare sunt bombele murdare („dirty bombs”, bombe chimice cu rază şi efecte limitate), care nu distrug o naţiune, dar pot omorî 10.000 de oameni. Care va fi reacţia în Europa şi împotriva cui veţi riposta? Europa e doar la începutul confruntării cu violenţa terorismului islamic radical, cu organizaţiile şi infrastructura pe care le au deja mai ales în Franţa şi UK, sau cu ceea ce noi numim sindromul lupului singuratic, care nu trebuie subestimat. Aceşti oameni („lupii singuratici”) nu sunt nebuni, aşa cum îi descriu francezii, sunt indivizi care se uită la televizor sau sunt conectaţi la internet – există peste 20.000 de site-uri jihadiste doar în Europa –, deci dacă te dezvolţi ca tânăr sau tânără care nu te integrezi în multiculturalism şi te identifici cu aceste grupări, nu trebuie să fii un profesionist comando, ca să pui mâna pe un cuţit sau să construieşti o bombă rudimentară şi să ieşi pe stradă”, a arătat Jonathan Fine care consideră că este situaţia nivelului terorist din Europa.

„Voi în Europa aveţi un elefant imens în mijlocul sufrageriei şi toată lumea se uită în altă parte”, a glumit expertul.

„Mă uitam la premierul Danemarcei, la preşedintele Franţei. Vă spun ceva din punct de vedere israelian şi îmi permit să ies din haina profesionistului şi să fiu un pic sarcastic. Au murit 17 oameni (în atacurile din Franţa). Asta înseamnă jumătate de autobuz din Ierusalim. Am avut zeci de autobuze care au sărit în aer în Tel Aviv, Ierusalim sau Haifa în timpul celei de-a doua Intifade. Întrebaţi-vă cum ar reacţiona românul de rând cu un atac cu bombă la metrou sau cu un autobuz care sare în aer o dată pe lună. (…) Evident, sunt foarte trist pentru ce s-a întâmplat aici, dar în experienţa noastră acestea sunt efecte foarte limitate. Ce aţi face dacă 200 de rachete ar cădea în fiecare zi în Bucureşti? Noi cu asta ne confruntăm în ultimii ani”, a spus Fine, explicând că experienţa Israelului cu atacurile teroriste ar putea ajuta Europa.

Cum convingi politicienii că a sosit timpul? „Ar fi nevoie de un 11 septembrie în Europa”

Expertul a explicat că nu ştie dacă deja nu este prea târziu, însă este un moment critic pentru Europa să se trezească şi să acţioneze coerent în faţa ameninţării teroriste care deja nu se mai află la graniţele Europei (Libia, nordul Africii, Turcia via Siria), ci este bine organizată chiar în sânul ei.

E o discuţie teoretică, dar îmi pare rău să spun că ar fi nevoie de un 11 septembrie în Europa, atunci politicienii vor realiza că dacă nu fac ceva, îşi vor pierde slujbele. E natura umană. Cum să-l conving eu pe românul de rând să meargă la Guvern şi să ceară 300 de milioane de euro pentru antiterorism? O să-l ia râsul. Ce ameninţare teroristă? România este sigură acum şi sper că asta e doar o discuţie teoretică, dar dacă s-ar întâmpla ceva în Bucureşti, veţi da vina pe primul ministru, de ce nu a făcut nimic să prevină? E la fel peste tot în lume. Ce făceau SUA înainte de 11 septembrie? Războiul împotriva terorismului a început după aceste atentate, nu înainte. Întrebarea este când se vor trezi, după al treilea atac, după al patrulea atac? Şi sper că atunci când se vor trezi să nu aibă o reacţie isterică, ci una echilibrată”, a explicat Jonathan Fine.

Întrebat cum se împacă această nevoie de măsuri de protecţie şi legi mai restrictive care să ajute lupta antiterorism cu drepturile şi libertăţile cetăţenilor, Jonathan Fine spune că democraţia trebuie să împace şi una, şi alta.

„Orice societate democratică care se preocupă de antiterorism trăieşte într-o disonanţă cognitivă. Pentru că pe de-o parte toţi vrem să ne protejăm valorile democratice, (…), dar pe de altă parte trebuie să impui măsuri dure, pentru că este obligaţia oricărui stat democratic să se apere şi să îşi apere cetăţenii să nu fie ucişi. Uneori oamenii uită asta. Avem voie, ca democraţie, să ne apărăm în faţa celor care vor să ne distrugă”, spune Jonathan Fine.

Soluţiile nu sunt simple şi este nevoie de găsirea rapidă a unei strategii eficiente, pentru că altfel riscul care stă după colţ, în afară de alte atacuri teroriste care vor avea loc, este resurgenţa şi mai accentuată a extremismului „alb”.

„Trebuie să există o combinaţie între definirea adversarului, definirea problemei şi schimbarea mentalităţii de aici – da, aveţi o problemă cu terorismul islamic radical în Europa şi trebuie să o rezolvaţi. Pentru că ce mă tem că se va întâmpla este că dacă aceleaşi forţe ale politicii europene nu vor începe să rezolve problema, mă refer la toţi de la Hollande la Angela Merkel, o aveţi pe Marinne Le Pen după colţ, iar ea va profita şi nu doar ea, avem şi alte grupări în Europa pe care nu ni le dorim în politică, Zorii Aurii în Grecia, Jobbik în Ungaria şi alte grupuri extremiste albe”, a spus Fine.

Citește și: