Bogdan Enache
1217 vizualizări 31 oct 2014

De la retragerea din uz, în iulie 2011, a navetelor spaţiale americane, NASA a apelat la două companii private, SpaceX şi Orbital Science, pentru a transporta provizii şi echipamente pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS). De asemenea, Agenţia spaţială nord-americană este obligată să apeleze la ajutorul Rusiei pentru a trimite pe ISS şi a aduce înapoi pe Terra astronauţii săi, plătind 70 de milioane de dolari pentru fiecare membru al echipajului transportat cu rachetele ruseşti Soyuz.

Astfel, chiar dacă accidentul de marţi a fost primul de când NASA depinde de sectorul privat pentru aprovizionarea ISS, numeroase voci au denunţat vulnerabilitatea Agenţiei nord-americane, obligată să externalizeze aceste misiuni importante, mai ales că astronauţii se vor afla curând la bordul acestor vehicule spaţiale private.

"Există în mod clar persoane în Congres şi în industria aerospaţială care consideră că administraţia Obama a greşit când nu a tratat NASA ca pe o forţă dominantă în zborurile spaţiale. Pentru aceşti oameni, recurgerea la sectorul privat este o idee proastă, o idee periculoasă chiar", a declarat Marco Caceres, analist în cadrul Teal Group.

 

 

Confruntat cu constrângeri bugetare importante, Barcak Obama a început din primul său mandat să pună în aplicare această nouă abordare, iniţiată de predecesorul său, George W. Bush.

NASA a încheiat în 2011 două contracte de aprovizionare a ISS cu compania Orbital Sciences, în valoare de 1,9 miliarde de dolari, şi cu SpaceX, în valoare de 1,6 miliarde de dolari. În total, cele două companii au efectuat deja opt zboruri, dintre care şase au fost misiuni de aprovizionare.

Agenţia spaţială nord-americană a selecţionat, în septembrie, companiile SpaceX şi Boeing pentru a construi primele două vehicule spaţiale private de transport de persoane către avanpostul orbital, contractul ridicându-se la 6,8 miliarde de dolari.

Primele zboruri ale acestor vehicule sunt prevăzute să aibă loc înainte de 2017, iar până atunci Statele Unite depind de rachetele ruseşti Soyuz, o situaţie departe de a fi ideală în contextul internaţional prezent, mai ales având în vedere criza ucraineană care a afectat relaţiile dintre cele două mari puteri în ultimele luni.

Responsabilul NASA cu misiunile umane în spaţiu, Bill Gerstenmaier, a dat asigurări, marţi seara, că eşecul misiunii, provocat de explozia rachetei Antares, nu va afecta planurile agenţiei. Gerstenmaier a afirmat că pierderea rachetei Antares şi a capsulei Cygnus pe care o transporta "nu va avea niciun impact" asupra şederii în spaţiu a celor şase membri ai echipajului ISS.

Mike Suffredini, responsabil privind ISS în cadrul NASA, a explicat că Staţia Spaţială dispune de suficiente provizii pentru o perioadă de patru până la şase luni.

Pe de altă parte, un vehicul de transport rusesc, capsula Progress, a ajuns miercuri la ISS, iar o capsulă Dragon va fi lansată de către SpaceX pe 9 decembrie.

Potrivit lui John Logsdon, fost director al Space Policy Institute la Washington, explozia rachetei Antares "nu va avea probabil un impact de lungă durată" asupra contractelor NASA cu sectorul privat în ce priveşte aprovozionarea ISS.

"Orbital a efectuat deja două misiuni încununate de succes privind aprovizionarea ISS, iar SpaceX le-a dus pe toate de până acum până la capăt, fără probleme", a declarat Logsdon pentru AFP.

Accidentul de marţi face ca NASA să efectueze o anchetă privind lansatorul Antares şi mai ales utilizarea unui motor rusesc pentru primele două etaje ale rachetei, propulsorul folosind o tehnologie veche de cincizeci de ani, utilizată în cadrul programului rusesc de explorare a Lunii.

Orbital anunţase deja că vrea să înlocuiască respectivul motor, iar "acest eşec va accelera, foarte probabil, acest proces", a mai spus Logsdon.

Logsdon a mai spus că Orbital va trebui să afle rapid cauza disfuncţionalităţilor şi că, aparent, responsabilul cu siguranţa perimetrului de lansare a declanşat voluntar sistemul de autodistrugere a rachetei, fără îndoială din cauza unei probleme serioase. În condiţiile în care Orbital dispune de toate datele de zbor, "nu va trebui să aşteptăm foarte mult înainte de a afla" cauza problemei, a spus Logsdon, precizând că acest lucru ar putea fi făcut la timp pentru a menţine viitoarea lansare a unei capsule Cygnus, programată pentru aprilie 2015.

Acţiunile Orbital Sciences au înregistrat o scădere de 16% miercuri pe bursa de pe Wall Street, în timp ce acţiunile GenCorp, care deţine compania care a produs motorul rachetei care stat, aparent, la baza accdentului de marţi, au scăzut cu 6% pe bursă.

Citește și: