Gandul.info
Oana Despa
2543 vizualizări 1 dec 2017

Potrivit unui comunicat transmis de către OMS, sunt peste 160.000 de persoane nou diagnosticate cu HIV în întreaga regiune europeană, incluzând peste 29. 000 de cazuri noi din Uniunea Europeană şi din Spaţiul Economic European (UE / SEE), această tendinţă a continuat şi în 2016.

De asemenea, OMS anunţă că peste jumătate (51%) dintre diagnosticările cu HIV raportate au loc într-un stadiu avansat al infecţiei, astfel regiunea europeană devenind singura zonă din întreaga lume unde numărul de cazuri noi de infecţii cu HIV este în creştere.

„Acesta este cel mai mare număr de cazuri noi înregistrate vreodată într-un an. Dacă această tendinţă persistă nu vom reuşi să atingem obiectivul de a pune capăt epidemiei de HIV până în 2030. Testarea persoanelor cu întârziere, în special a celor cu risc crescut de infecţie, are ca rezultat un tratament tardiv şi contribuie la răspândirea continuă a infecţiei cu HIV. Pentru persoanele diagnosticate într-un stadiu avansat sunt cu atât sunt mai multe şanse de a dezvolta SIDA, ceea ce duce la mai multe suferinţe şi la moarte", a explicat directorul Biroului Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Zsuzsanna Jakab.

Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor anunţă că, în medie, durează aproximativ 3 ani de la momentul infectării unei persoane până când aceasta este diagnosticată, ceea ce este mult prea mult.

„Acest lucru duce la rezultate mai slabe pe termen lung în domeniul sănătăţii pentru mulţi oameni care sunt diagnosticaţi cu întârziere şi, de asemenea, sporeşte riscul transmiterii ulterioare a infecţiei cu HIV. Două treimi, adică 68%, din noile cazuri diagnosticate cu SIDA în regiunea UE/SEE au avut loc în termen de numai trei luni de la diagnosticarea cu HIV, ceea ce indică faptul că aceşti oameni au suferit infecţia cu mai mulţi ani în urmă", a subliniat dr. Andrea Ammon, directorul Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor.

Şeful Biroului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru România, dr. Miljana Grbic, a precizat că este necesară colaborarea instituţiilor, în special, în cazul persoanelor care vin din medii fulnerabile.

„Pentru a stopa epidemia de HIV/SIDA în Europa trebuie avem diferite strategii de testare timpurie, mai ales pentru populaţiile vulnerabile, şi aici mă refer inclusiv la servicii de diagnostic rapid, la testarea HIV de către furnizorii non-medicali, precum şi la autotestarea HIV. De asemenea, trebuie să asigurăm consiliere şi îngrijire promptă, iar tratamentul trebuie să fie accesibil tuturor, indiferent de stadiul infecţiei. Autorităţile europene trebuie să implementeze programe prin care să intervină la timp pentru ca virusului să nu se răspândească şi să asigure programe HIV sustenabile”, a declarat dr. Miljana Grbic, Şef al Biroului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru România.

Conform datelor generale până la 30 septembrie 2017, Ministerul Sănătăţii arată că, în acest an, au fost depistate peste 470 de cazuri noi de HIV/SIDA şi 121 de decese din această cauză.

Chiar dacă incidenţa bolii în România a scăzut, în special după introducerea vaccinului, în urmă cu mai bine de 20 de ani, dar şi datorită programelor naţionale de prevenţie, în continuare există o tendinţa de creştere a numărului persoanelor infectate din cauza administrării cu droguri intravenoase.

Ministerul Sănătăţii plăteşte anual, prin Cassa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru fiecare pacient tratat, peste 26.000 de lei.

Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) demarează, în perioada noiembrie-decembrie, o campanie cu privire la informarea şi prevenţia acestei afecţiune, iar oamenii trebuie să ştie că se pot testa gratuit la Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene.

În fiecare an, pe 1 decembrie, se sărbătoreşte Ziua Mondială de Combatere HIV/SIDA.

Citește și: