Aflat în România, liderul Jobbik, partidul ungar extremist de dreapta, Vona Gabor, a inclus etnicii maghiari din Transilvania în "naţiunea maghiară", cerând ca "responsabilitatea pentru drepturile lor", mai exact pentru autonomie, să fie "asumată de întreaga Ungarie", chiar cu riscul declanşării unui conflict cu România.

Cu 47 de locuri din cele 386 în Parlamentul maghiar şi alte trei în cel european, Jobbik a arătat în ultimii ani că este pe un val ascendent. Influenţa şi capitalul de imagine câştigate de formaţiune au devenit, în ultimii ani, motiv de îngrijorare pentru comunitatea europeană. Mesajele antisemite promovate de gruparea care dispune de propriile forţe paramilitare sunt privite cu nelinişte, în special de comunitatea evreiască. Partidul este însă deocamdată la doar 12% din legislativ şi nu are un cuvânt în ceea ce priveşte guvernarea.

Mesajul lui Gabor a fost însă amplificat de Ministerul Afacerilor Externe care s-a grăbit să solicite guvernului de la Budapesta să se distanţeze de declaraţiile conflictuale ale liderul de extremă dreapta. În replică, MAE ungar susţine că Jobbik nu este decât un partid de opoziţie.

Bice şi tricouri cu mesaje antisemite. Cum au pretrecut simpatizanţii Jobbik în Harghita

Principalul mesaj al evenimentului şi tema discuţiilor abordate s-au referit la lupta pentru obţinerea autonomiei maghiarilor şi autoguvernării Ardealului.

"Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre România şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarior din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie", a declarat Vona Gabor, invitatul special în Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal, eveniment pentru care autorităţile locale au cheltuit 37.500 de lei, în scopuri "turistice".

"Este în interesul nostru, din punct de vedere turistic, să finanţăm Tabăra EMI (Erdelyi Magyar Ifjak n.r.). Aici vin mii şi mii de oameni şi este bine pentru comuna noastră. Chiar am făcut lobby destul de mare ca această tabără să vină la noi. Pentru noi, este o reclamă mare şi, după cum se ştie, marketingul trebuie plătit cu bani grei. În perspectivă, sunt convins că ne va aduce ceva în plus în domeniul turistic", a motivat Gall Szabolcs, primarul din Borzont, Harghita, unde a avut loc tabăra.

La eveniment s-au vândut tricouri cu inscripţii de tipul ”O Ungarie ciuntită nu e o ţară, Raiul e doar Ungaria Mare!” sau ”Am fost! Vom fi! Rămânem!”, precum şi bice ”pentru plăcere, dar şi pentru educaţie”, cu preţuri cuprinse între 40 şi 100 de lei, în funcţie de lungime şi de material.

Un tânăr de 18 ani s-a ales cu dosar penal pentru propagandă şovină şi iredentistă pentru că a încercat să vândă tricouri şi hanorace cu mesaje de tipul ”Tata e maghiar, mama e maghiară/ Cui nu-i place, să piară!” sau ”Am pierdut prin lacrimi/ Vom recâştiga prin sânge!”.

Mai mult, "liniştea" taberei a fost asigurată de gruparea Nemzeti Őrsereg Hagyományőrző és Polgárőr Egyesület (National Protection Force Heritage And Civil Guard Association), care se defineşte drept o asociaţie păstrătoare de tradiţii militare.

Vona Gabor: Nu suntem extremişti, suntem patrioţi

Întrebat de jurnaliştii prezenţi cum comentează faptul că presa internaţională a făcut referiri în repetate rânduri la caracterul extremist al partidului pe care îl conduce, Vona Gabor a explicat că, în realitate, membri Jobbik "sunt patrioţi, nu extremişti".

"Aceşti comentatori ar trebui să se gândească la faptul că Jobbik a fost votat de un milion de alegători la alegerile parlamentare din Ungaria, în urmă cu patru ani, şi se conturează că vom avea mai mulţi susţinători la alegerile care vin. Atâţia aşa-zişi extremişti nu pot exista în Ungaria", a spus el.

În urma comentariilor făcute de liderul maghiar, MAE a cerut executivului din Ungaria să se delimiteze de mesajele transmise de Vona Gabor.

"Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate şi respinge declaraţiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni, în cursul zilei de sâmbătă, 10 august 2013. Astfel, pe tema autonomiei pe criteriu etnic, MAE reaminteşte faptul că aceasta nu face parte din standardele europene actuale omologate pentru minorităţile naţionale, la fel ca şi aşa-zisele drepturi colective pentru minorităţile naţionale, care sunt excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul politic de bază din 1996", menţionează sursa citată.

Guvernul de la Budapesta a răspuns duminică seara, precizând că partidul Jobbik este de opoziţie şi prin urmare nu este implicat în activitatea executivului ungar. „Jobbik este un partid de opoziţie, care nu participă la activităţile guvernului maghiar, şi nici nu împărtăşeşte responsabilităţile acestuia. Guvernul maghiar susţine perseverent ideile şi obiectivele de bază ale parteneriatului strategic maghiaro-român”, se arată în mesajul transmis public de MAE ungar, condus de Janos Martony.

Unul din şase studenţi maghiari susţin acţiunile Jobbik

Partidul Jobbik începe să câştige din ce în ce mai multă popularitate. Un procent de 17% dintre tinerii cu educaţie superioară din Ungaria au recunoscut că sunt simpatizanţi Jobbik, potrivit unui sondaj citat de Budapest Times.

Totodată, 23% dintre respondenţi au fost de părere că, în anumite condiţii, dictatura este mai utilă decât democraţia. Alte şase procente dintre participanţii la studiu au apreciat că, având în vedere situaţia în care se află Ungaria la ora actuală, dictatura ar fi mai oportună decât democraţia.

În jurul partidului lui Vona Gabor, liderul fostei grupări Garda Maghiară, formaţiune interzisă de o instanţă din Budapesta în 2009, s-au strâns inclusiv forţe paramilare. Mai exact, este vorba despre Magyar Nemzeti Garda (Garda Naţională a Ungariei) şi Betyarsereg (Armata Proscrisă), o grupare chiar „mai extremistă”.

Membri acestor facţiuni paramilitare sunt trimişi în oraşele cu o populaţie mare de romi pentru a-i intimida şi a crea diviziune socială în rândul locuitorilor.

"Avem o problemă domestică, mai exact criminalitatea în rândul ţiganilor şi o problemă externă care este expansiunea evreilor", a explicat Joseph, liderul forţelor paramilitare, pentru postul britanic Channel 4.

El susţine că organizaţia pe care o conduce este una paşnică. Mai mult, membri ei ar fi participat la misiuni ale Crucii Roşii şi ar fi donat sânge în masă.

Cum acţionează forţele paramilitare

Cu toate acestea, intenţiile grupării sunt privite cu scepticism, în special după demonstraţia de forţă făcută în timpul Adunării Generale a Congresului Mondial Evreiesc, eveniment avut loc la începutul verii la Budapesta.

Câteva sute de persoane au participat la o manifestaţie antisionistă, cerând ca persoanele cu dublă cetăţenie ungaro-israeliană să demisioneze din funcţii publice.

Mai mult, forţele paramilitare ar fi organizat un antrenament public pe malul Dunării, Congresul având loc pe un vas.

Tot de forţele paramilitare din jurul partidului Jobbik se leagă un alt incident petrecut în urmă cu doi ani şi soldat cu violenţe.

Câteva zeci de persoane au fost detaşate într-un oraş maghiar în care primarul, membru de partid, se plângea de creşterea criminalităţii în rândul persoanelor de etnie romă. Lucrurile s-au precipitat în momentul în care Jobbik ar fi folosit suicidul unei persoane pentru capital de imagine, răspândind zvonul că bărbatul şi-ar fi luat viaţa din cauza vecinilor de etnie romă.

Jurnaliştii Channel 4 au aflat de la fiul bărbatului că acesta se înţelegea foarte bine cu vecinii săi. Mai mult, îi simpatiza.

În urma manifestaţiilor organizate de forţele paramilitare, mai multe familii de romi au fost relocate din regiune.

Citește și: