Mihai Draghici - Mediafax
2638 vizualizări 2 iul 2015

Guvernul de la Atena a pregătit planuri pentru scenariile posibile după referendumul de duminică, pe tema pachetului de reforme propus de Grupul Bruxelles - format din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

În cazul în care majoritatea grecilor se vor pronunţa împotriva măsurilor de austeritate, Guvernul ar intenţiona să introducă o monedă paralelă, drahma, teoretic paritară cu euro, o situaţie care practic ar însemna ieşirea Greciei din zona euro, deşi premierul Alexis Tsipras a dat asigurări că acest lucru nu se va întâmpla.

"Analizăm introducerea unui vehicul monetar paralel, necesar pentru recapitalizarea băncilor şi pentru a permite deschiderea acestora înainte de izbucnirea unor revolte", a declarat Yannis Varoufakis, ministrul grec de Finanţe.

"Ar fi un fel de ucrainizare, dar, pentru a o evita, analizăm modul de funcţionare a monedelor online precum Bitcoin", a spus Varoufakis.

În cazul în care rezultatul referendumului va indica o continuare a măsurilor propuse de creditorii internaţionali, premierul Alexis Tsipras ar putea demisiona, pentru a permite crearea unui guvern de uniune naţională sau a unui guvern format din personalităţi moderate din cadrul Syriza şi care ar fi condus de Yannis Dragasakis, acum viceprermier.

Un apropiat al cancelarului german Angela Merkel a sugerat că Germania va bloca orice nou plan de asistenţă financiară atât timp cât Guvernul condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras rămâne în funcţie. "Întrebarea reală este dacă avem încredere în premierul Alexis Tsipras şi în Yanis Varoufakis (ministrul grec de Finanţe - n.red)? Răspunsul clar pentru toate părţile este «nu»", a declarat, sub protecţia anonimatului, un politician de rang înalt din cadrul Uniunii Creştin-Democrate (CDU - centru-dreapta), partidul cancelarului Angela Merkel. Potrivit politicianului german, Uniunea Creştin-Democrată va bloca orice solicitare a Greciei cât timp Guvernul considerat "comunist" rămâne la putere la Atena. "În cadrul CDU/CSU, mulţi colegi vor vota negativ la orice solicitare făcută de Varoufakis şi Tsipras. Nu mai are nimeni încredere în ei. Avem nevoie de un partener serios", a spus politicianul conservator german, potrivit publicaţiilor The Times şi Die Zeit. "Vom face totul pentru a obţine un rezultat favorabil la referendumul grec. Apoi, va fi necesar un nou guvern, care să implementeze măsurile", a adăugat politicianul german, sugerând că există discuţii pentru scindarea formaţiunii de extremă-stânga Syriza, principalul partid de guvernământ din Grecia. Sursa germană a dezvăluit că preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, ar fi fost implicat în discuţii secrete pentru scindarea Syriza, la care au participat voci moderate din formaţiune, inclusiv posibil Alexis Tsipras. "Scopul este crearea unui guvern tehnocrat", a explicat politicianul german.

Miniştrii de Finanţe ai ţărilor din zona euro au stabilit amânarea tuturor negocierilor cu Guvernul Greciei până după anunţarea rezultatului referendumului programat duminică, a declarat miercuri seară un oficial guvernamental slovac. "Membrii Eurogrup sunt uniţi în poziţia de a aştepta rezultatul referendumului din Grecia înainte de orice noi discuţii", a declarat Peter Kazimir, ministrul de Finanţe al Slovaciei. Kazimir a făcut aceste declaraţii după teleconferinţa Eurogrup organizată miercuri seară. "Am decis să aşteptăm rezultatul referendumului. Să nu punem căruţa înaintea calului!", a spus el.

Ministrul de Finanţe al Germaniei, Wolfgang Schäuble, consideră că nu există "o bază solidă de discuţii" cu Guvernul Greciei, aşteptând o clarificare de poziţie a Guvernului elen înaintea referendumului. "Nu există o bază de discuţii pentru măsuri serioase", a spus Schauble. "De aceea, Grecia va trebui să îşi clarifice poziţia despre ce vrea, iar apoi să discutăm despre situaţie, în condiţii care acum vor fi mai dificile", a adăugat Schäuble. "O propunere a creditorilor care să fie respinsă ori acceptată nu mai există în acest moment", a subliniat oficialul german.

Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup, a declarat că există "şanse minime" de progrese în negocierile cu Grecia după discursul controversat al premierului Alexis Tsipras. "Există şanse minime să se înregistreze progrese în negocieri", a afirmat Jeroen Dijsselbloem.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a atras atenţia că instituţiile financiare internaţionale - Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional - nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Premierul Alexis Tsipras a decis organizarea pe 5 iulie a unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării.

Alexis Tsipras, premierul de extremă-stânga al Greciei, a decis menţinerea referendumului programat duminică. "Un vot negativ la referendum nu va fi un vot pentru părăsirea Europei, ci pentru o revenire la valorile europene", a declarat Tsipras. "Un vot negativ nu va însemna o rupere de Europa, ci ar exercita presiuni mai puternice pentru un acord viabil din punct de vedere economic", a subliniat Tsipras, avertizând însă că o ieşire a Greciei din zona euro ar avea "consecinţe dezastruoase". "Vă cer să votaţi «nu» în privinţa planului de asistenţă financiară şi «da» perspectivelor găsirii unei soluţii viabile", a spus Tsipras, lansând practic un semnal ambiguu privind referendumul. "Singura noastră cale de a depăşi criza este să revenim la popor şi exact asta facem", a explicat Tsipras.

Grecia a intrat, tehnic, în incapacitate de plăţi, în contextul în care nu a putut plăti tranşa de 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internaţional.

Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

Actuala situaţie de incapacitate de plăţi tehnică nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plăţi a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008. Situaţia Greciei va avea, deci, un impact mai mic asupra pieţelor financiare, dar efecte grave asupra situaţiei sociale a poporului elen.

Citește și: