Cristina ANDREI
599 vizualizări 8 mai 2017
Zeci de mii de de e-mailuri şi alte documente au fost publicate online peste vineri noaptea, cu doar o zi înainte ca francezii să meargă la urne şi să-şi aleagă preşedintele. Flashpoint Intelligence, companie cu sediul la New York, şi Trend Micro, situată la Tokyo, au dat publicităţii date care sugerează că grupurile cunoscut sub denumirea de Advanced Persistent Threat 28, Fancy Bear şi Pawn Storm ar fi fost responsabile pentru aceste operaţiuni. Această formaţiune a fost corelată cu GRU, agenţia rusească militară de intelligence. 
 
Vitali Kremez, director de cercetare la Flashpoint, spune că analiza sa indică APT 28 a fost în spatele scurgerii de informaţii. Luna trecută, APT28 a înregistrat adrese-capcană pe internet pentru a imita numele mişcării lui Macron, „En Marche!" („În mişcare!"), adrese pe care le-a folosit probabil pentru a trimite mesaje-virus pentru a sparge computerele de campanie. 
 
„Dacă a fost, cu adevărat, condusă de Moscova, această operaţiune cibernetică pare să fie o escaladare faţă de manevrele precedente ale Rusiei îndreptate împotriva conturilor implicate în alegerile din SUA, extinzându-şi astfel abordarea şi eforturile, de spionajul clasic la încercări mai directe de a-şi atinge scopurile", a declarat Kermez, citat de The Guardian. 
 
În mod similar, Trend Micro a identificat coenxiuni între cele două operaţiuni desfăşurate de hackerii: adresa falsă utilizată în scurgerile de informaţii de la Convenţia Democrată în aprilie 2016 şi cele care au afectat zilele trecute conturile de campanie ale lui Macron. Organizaţia respectivă a înregistrat şi alte nume de domenii, aparent cu scopul de a fura detalii referitoare la Uniunea Creştin Democrată şi KAS din Germania, dar şi pentru a afla informaţii despre membrii Parlamentului din Muntenegru. 
 
Duminică, Emmanuel Macron a câştigat turul secund al alegerilor din Franţa, cu 66%, în faţa liderului partidului extremist Frontul Naţional, Marine Le Pen, care a obţinut 34% din sufragii. Principalele capitale europene au salutat alegerea francezilor, care au dovedit că nu vor fi următoarea piesă de domino care va cădea, după votul pro-Brexit din Marea Britanie şi alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA. 
 
O declaraţie venită de la Kremlin din partea lui Vladimir Putin, care a fost privit ca susţinând-o pe Marine Le Pen, a subliniat că Macron trebuie să se grăbească să lucreze cu Rusia „pentru a depăşi neîncrederea reciprocă şi pentru a atinge stabilitatea şi securitatea internaţională". 
 
Există mai mulţi factori care se pare că au diminuat impactul operaţiunilor de hacking, începând cu data la care au fost făcute publice informaţiile, cu aproximativ o zi înaintea turului final al alegerilor prezidenţiale, până la răspunsul rapid al autorităţilor electorale franceze, care au avertizat companiile de telecomunicaţii, de media şi publicul să evite să risipească informaţii care se presupune că ar fi parte a documentelor. Un al treilea factor ar putea fi replica staff-ului de campanie al lui Macron, care a intervenit cu o oră înaintea expirării termenului pentru transmiterea de declaraţii publice ale candidaţilor înscrişi în cursă pentru a face public faptul că multe dintre documentele scurse sunt false. 
 
În plus, la scurt timp, echipa preşedintelui ales al Franţei a transmis şi că strategia a fost întărită, au fost setate parole multiple, multe conturi, unele reale, altele false, în aşa fel încât hackerii să aibă dificultăţi în a trece dincolo de aceste bariere, spunea la scurt timp după anunţ, Mounir Mahjoubi, liderul echipei digitale a lui Emmanuel Macron. 
 
 

 

Citește și: