Alina Matis
7414 vizualizări 2 oct 2013

În dimineaţa zilei de 1 octombrie, cea mai mare putere a lumii s-a trezit în şomaj tehnic parţial. Pe scurt, guvernul federal a fost închis parţial, o consecinţă a incapacităţii Congresului de a mai negocia. Peste 800.000 de oameni, angajaţi federali consideraţi "neesenţiali" au fost trimişi acasă şi nu mai au voie, legal, nici măcar să îşi verifice e-mail-ul de serviciu. Parcurile naţionale, muzeele, programele de vaccinare antigripală, tot ce nu e de importanţă capitală în funcţionarea unei ţări a fost închis. Dincolo de consecinţele financiare imediate, care se văd mai ales în turism, şi de frustrarea generalizată a americanilor cu un sistem profund disfuncţional, rămâne o altă problemă: imaginea Statelor Unite ca ţară, credibilitatea unei ţări care şi-a asumat rolul de supraveghetor mondial al altor ţări. Deasupra tuturor acestor aspecte, marea criză nici nu a început. Ea va veni în 17 octombrie, când SUA nu se vor mai putea îndatora şi când ar putea intra în incapacitate de plată a obligaţiunilor.

Ediţia de marţi a "Amanpour.", emisiunea celebrei jurnaliste Christiane Amanpour, a pornit de la următoarea întrebare: "Este America un stat eşuat?". Invitaţii ei, Andrew Neil, publisher britanic, şi Ryan Lizza, corespondent pentru New Yorker, au căzut de acord că ce se întâmplă acum în SUA arată că marea puetere mondială a devenit o democraţie disfuncţională. "Americii îi place să ţină predici lumii despre guvernanţă. Cred că restul lumii va trebui să dea SUA câteva lecţii despre guvernanţă", i-a spus Andrew Neil lui Amanpour.

gândul vă prezintă, pe puncte, o analiză a crizei americane: întrebări şi răspunsuri

FOTO: Alex Wong/AFP/Mediafax

Ce se întâmplă acum? - Traducerea "shutdown-ului" american pentru români

Începând cu 1octombrie, guvernul federal american a fost închis parţial, pentru prima oară în 17 ani, ca urmare a incapacităţii celor două camere ale Congresului, Camera Reprezentanţilor şi Senatul, de a adopta 12 bugete pentru finanţarea agenţiilor federale.

Anual, cele două foruri legislative trebuie să adopte un buget federal. Problema este că a reuşit să facă asta de numai patru ori în istoria sa - 1977, 1989, 1995 şi 1997, se arată într-o cercetare realizată pentru congresmeni. În absenţa unui buget anual, se adoptă bugete pe termen scurt şi punctuale, aşa-numitele "stopgap budgets" - ultimul astfel de buget a fost adoptat în martie şi a expirat la 1 octombrie.

Posterul serialului House of Cards, refăcut pe prima pagina a New York Daily News cu chipul lui republicanului J. Boehner şi titlul House of turds (în traducere aproximativă "Casa rahatului)" // FOTO: Emmanuel Dunaund/AFP/Mediafax

Când membrii Congresului nu se pot pune de acord asupra finanţării agenţiilor federale, ce e prioritar, de unde se taie şi unde se alocă mai mulţi bani, se închide parţial guvernul şi se lasă în funcţiune doar ceea ce e strict necesar pentru funcţionarea şi apărarea ţării. Asta se întâmplă acum.

Acesta este cel de-al 18-lea astfel de blocaj din istoria SUA, ultimul fiind în timpul primei Administraţii Clinton, în 1995-1996 - a durat 21 de zile şi a fost cel mai lung "shutdown" de până acum. Găsiţi aici lista tuturor acestor de blocaje: dată, cauze, desfăşurare, consecinţe

FOTO: Karen Bleier/AFP/Mediafax

Cine e de vină? - Cum au ajuns Statele Unite în actualul blocaj

Mărul discordiei a fost Obamacare, cum este numit Affordable Care Act, reforma sănătăţii instituită de Barack Obama şi intrată în vigoare tot în 1 octombrie (a putut intra în vigoare prin ordin executiv - adică decizia lui Obama, nu a Congresului). Această reformă istorică, ce oferă asigurare medicală unui număr de 32 de milioane de americani săraci neasiguraţi în prezent, este motivul celor mai puternice dispute din timpul celor două administraţii Obama.

De această dată, dincolo de declaraţiile politice, problema a fost următoarea: Camera Reprezentanţilor, condusă de republicani, a votat un buget care amâna cu un an intrarea în vigoare a Obamacare şi elimina taxarea dispozitivelor medicale. Senatul, condus de democraţi, a refuzat acest plan şi a urmat un dialog al surzilor. Republicanii, de fapt, sunt împotriva Affordable Care Act în ansamblul său, încercând în nenumărate rânduri să omoare această reformă, pentru că i-ar taxa pe bogaţi mai mult şi ar reduce subvenţiile pentru asiguratorii privaţi care participă la programul Medicare, pentru ca un număr cât mai mare de americani cu venituri mici să îşi poate cumpăra poliţe de asigurare de sănătate, se arată într-o analiză Washington Post.

Toate părţile implicate în această criză dau vina pe una pe cealaltă: Obama şi democraţii spun că republicanii sunt de vină, republicanii spun că ei vor să găsească o soluţie de mijloc, să negocieze, dar nu au cu cine.

Cine mai lucrează?

Închiderea parţială a guvernului federal american se referă, desigur, la angajaţii săi, nu şi la privaţi, cu toate că există consecinţe la toate nivelele şi în toată lumea.

Tocmai pentru că riscul acestor blocaje a devenit foarte mare în SUA, americanii au o lege foarte detaliată a "shutdown-ului guvernamental" şi o serie de planuri de acţiune în caz de o astfel de criză. Aceste documente stabilesc cine lucrează, cine pleacă acasă, ce se închide şi ce rămâne închis.

Spre exemplu, există o împărţire a angajaţilor guvernului federal în "esenţiali" şi "neesenţiali". Primii, în număr de 1,3 milioane, potrivit unei analize detaliate a Washington Post, rămân la muncă, deşi sunt şanse foarte mari să fie plătiţi cu întârziere. Restul de 800.000, "neesenţialii", a fost trimis acasă şi li se interzice prin lege să mai aibă orice fel de activitate legată de serviciu. Nu au voie nici măcar să îşi verifice e-mail-ul. Foarte important, aceştia nu sunt plătiţi.

Datorită unei legi semnate de Obama cu câteva ore înainte de blocaj, această paralizie guvernamentală nu îi afectează pe cei 1,4 milioane de militari activi americani, care lucrează şi sunt plătiţi ca înainte, arată Fox News. Civilii, din apărare, însă, nu sunt la fel de norocşi, jumătate dintre ei fiind trimişi acasă.

Un reportaj difuzat de CNN miercuri dimineaţă prezenta furia veteranilor din cel de-al Doilea Război Mondial când au găsit muzeul dedicat lor, aflat în Washington D.C., închis. Peste 400 de parcuri naţionale şi muzee au fost închise, o porţiune din celebrul Mare Canion făcând excepţie, deoarece statul Arizona a preferat să acopere costurile de funcţionare decât să suporte pierderile din lipsa turismului.

Washington, D.C., este singurul oraş căruia i se interzice prin lege să folosească fonduri federale pentru a funcţiona pe timp de guvern închis. Cu gustul amar al ultimului astfel de blocaj, cel din '95-''96, când s-a ajuns în punctul în care doar pompierii, poliţia şi salvările mai funcţionau, oraşul a recurs acum la o măsură de urgenţă. Mai exact, pentru moment, toate instituţiile care funcţionează din bani publici de la guvernul federal rămân deschise şi finanţate dintr-un fond de rezervă. Problema este că acest fond de rezervă însumează doar 144 de milioane de dolari, bani insuficienţi pentru a acoperi un blocaj de durată.

Şi un român care ar vrea să obţină o viză de intrare în SUA ar putea suferi de pe urma acestei paralizii instituţionale. Deşi serviciul de vize şi paşapoarte a declarat că încearcă să rămână deschis, însă sunt aşteptate probleme mai ales la procesarea cererilor. Totodată, fondurile de rezervă sunt, şi aici, limitate. Iată planul Departamentului de Stat

Programul naţional de imunizare a americanilor cu vaccin antigripal a fost şi el închis, în plin sezon de gripă. Şi inspectorii de la protecţia consumatorilor şi-au suspendat activitatea. Până şi Barack Obama a fost nevoit să îşi scurteze un turneu asiatic, arată Huffington Post. 97% dintre angajaţii NASA au fost trimişi în şomaj tehnic în ziua în care Agenţia împlinea 55 de ani, iar site-urile instituţiilor publice, inclusiv al Casei Albe, au fost fie închise, fie au rămas neactualizate. Iată o listă detaliată a instituţiilor care rămân deschise şi a celor care au fost închise

Care este soluţia?

Experţii de la Council on Foreign Relations, un prestigios think tank american, au încercat să vină cu diverse scenarii ale sfârşitului acestei crize. Dintre toate, cel mai probabil este adoptarea unui nou pachet de bugete pe termen scurt, "stopgaps", urmând ca discuţia să se reia peste aproximativ trei luni. Problema, în acest moment, este că nimeni nu pare dispus să cedeze, toate părţile implicate - republicanii, democraţii, Barack Obama - fiind acum ocupate cu atribuitul vinei.

Wall Street Journal a anunţat că preşedintele american i-a invitat la Casa Albă pe liderii din Congres - J. Boehner, N. Pelosi, H. Reid, M. McConnell - pentru a discuta o soluţie.

Care sunt consecinţele acestui blocaj?

Impactul economic al şomajului tehnic guvernamental depinde de durata acestei crize, arată Christian Science Monitor. "Nu este un dezastru dacă nu durează mult. Pentru fiecare săptămână în care guvernul este închis, creşterea PIB-ului va fi redusă cu 0,2 puncte procentuale", spune Nariman Behravesh, economist şef la IHS/Global Insight. În sume, costul acestei crize este de 12,5 milioane de dolari pe oră, ceea ce nu e foarte mult la un PIB de 16.000 de miliarde de dolari. Cele mai mari pierderi imediate, însă, sunt în zona turismului şi a serviciilor.

Foarte importantă este şi problema de imagine a Statelor Unite ca ţară, ca superputere. Incapacitatea de a funcţiona transmite un mesaj negativ lumii referitor la statutul acestei naţiuni care şi-a asumat rolul de supraveghetor al întregii lumi, arată o analiză a Council on Foreign Relations. "Incapacitatea ramurilor legislative şi executive ale guvernului de a asigura sarcinile sale de bază garantate în Constituţie ar trebuie să reprezintă o ruşine profundă pentru toţi aleşii şi liderii politici. Totuşi, nu vedem nici ruşine, nici răspundere de partea celor implicaţi, pentru a obliga Congresul şi Casa Albă să ajungă la un compromis pentru a finanţa guvernul", menţionează sursa.

"Să nu ne ascundem după deget. O superputere care nu este sigura că îşi poate finanţa guvernul sau că îşi poate plăti facturile, condusă de un preşedinte care a descoperit recent că membrii ambelor partide din Congres nu au vrut să îl urmeze în intervenţia militară în Siria, nu este tocmai în postura de a se impune în străinătate", scrie şi Wall Street Journal.

Mai mult, există temeri - formulate inclusiv de preşedintele francez - că, dacă acest blocaj va mai dura, SUA ar putea reintra în recesiune. Şi proaspăt realesul cancelar german, Angela Merkel, s-a declarat îngrijorată de situaţia din Statele Unite şi a recomandat tuturor părţilor implicate să ajungă la un compromis.

FOTO: Karen Bleier/AFP/Mediafax

Ce se întâmplă cu datoria publică?

Deşi situaţia este foarte gravă acum, ea ar putea deveni catastrofală după 17 octombrie, când va fi atins plafonul datoriei publice a Statelor Unite. Dacă republicanii şi senatorii din Congres nu vor cădea de acord asupra extinderii limitei de îndatorare, SUA riscă să intre chiar şi în incapacitate de plată, după cum a arătat Christiane Amanpour în emisiunea ei, difuzată de CNN.

Secretarul Trezoreriei, Jacob J. Lew, a declarat că eşecul unei creşteri a plafonului de îndatorare ar risca intrarea SUA în incapacitate de plată, cu efect "catastrofal". Citeşte mai multe în Gândul despre cum a fost evitată în ultimul moment ultima criză a datorie publice

FOTO: Mladen Antonov/AFP/Mediafax

Pentru comentarii, mă găsiţi pe Facebook - Alina Matiş şi pe Twitter - @alinamatis

Citește și: