Alina Matis
7863 vizualizări 22 iun 2014

Au promovat o politică a dezbinării, iar arma lor cea mai eficientă li s-a întors împotrivă. Extremiştii* care au făcut valuri la alegerile europarlamentare din urmă cu o lună nu au reuşit să cucerească Europa şi să radicalizeze întreg continentul. Mai degrabă, după victoria de la alegerile europene, bazată, după cum gândul a arătat în numeroase articole, în principal pe un vot împotriva partidelor tradiţionale, aceste partide au trecut la partea de gestionare a succesului politic.

Pentru UKIP, un partid format mai mult din slogane decât dintr-un program coerent şi, mai ales, fezabil, această tranziţie a fost cu atât mai dificilă. De la scandalul privind acuzaţiile de adulter la adresa liderului partidului, Nigel Farage, la acuzaţiile privind donaţiile de campanie nedeclarate şi eşecul UKIP de a intra în Parlamentul britanic, ultima lună nu a fost uşoară pentru politicianul care a înregistrat o victorie istorică în Marea Britanie, mai ales pe seama unei propagande anti-români.

Recent, UKIP s-a aliat cu Mişcarea Cinci Stele, a fostului actor italian Beppe Grillo, pentru a forma un nou grup politic în Parlamentul European.

Totuşi, nici pentru partidele tradiţionale britanice nu a fost o lună uşoară, ele încercând să vină cât mai repede cu o strategie pentru a recâştiga terenul pierdut în faţa eurofobilor, a arătat, într-un interviu pentru gândul, laburistul Keith Vaz, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Interne din Camera Comunelor şi fost ministru pentru Europa, care a susţinut campania gândul „Why don't you come over?” încă de la început, acceptând invitaţia noastră de a veni în România. Dincolo de analiza situaţiei politice şi sociale post-alegeri, Vaz ne-a povestit o întâlnire cu Iulia Vântur, în India, care ne-a inspirat să realizăm afişul de mai jos:

„Oamenii şi-au dat seama ce au făcut”

„Cred că, după alegerile europarlamentare, oamenii şi-au dat seama ce au făcut (alegând UKIP, n.red.) şi cred că vor face un pas înapoi, dar trebuie să rămânem vigilenţi”, spune Vaz. Ce ar trebui să facă atât electoratul, cât şi partidele tradiţionale? Să ceară acum acţiuni şi programe concrete din partea UKIP, dincolo de propagandă şi de ţinte pe hârtie. Bănuiala lui Vaz este că, odată scuturată poleiala radicală, nu rămâne mare lucru pe UKIP. „Care sunt politicile lor în domeniul sănătăţii, locurilor de muncă, investiţii şi industrie, educaţie, schimbări climatice? Dacă vrei să formezi un guvern într-o ţară, trebuie să poţi să spui ce vei face”.

La fel ca fostul premier al Marii Britanii, laburistul Tony Blair, Keith Vaz vorbeşte despre rezultatul Europarlamentarelor, atât în ţara lui, cât şi în UE, drept un semnal de alarmă pentru Europa, „o trezire la realitate”. „Succesul partidului de extremă dreapta în Franţa, al stângii în Grecia, precum şi succesul UKIP în Marea Britanie ne arată că trebuie să fim mereu vigilenţi pentru a proteja instituţiile care au făcut din Europa ce e astăzi. Trebuie să venim cu  un răspuns la situaţia actuală, oferind o dezbatere adecvată şi constructivă despre Europa şi imigraţie. Pentru asta, trebuie să putem pregăti răspunsuri bune pentru oamenii din Europa, fie ei din Franţa, Grecia sau Marea Britanie. Trebuie să îi convingem că le înţelegem preocupările”.

Keith Vaz, în redacţia gândul// Mediafax Foto

„Când oamenii cu idei proaste câştigă...”

Au ei, însă, un plan de trezire la realitate?, l-a întrebat gândul pe Vaz. „Avem, suntem într-o stare constantă de alertă, pentru că, atunci când oamenii cu idei proaste câştigă, e nevoie ca aceia care sunt preocupaţi de binele electoratului să lupte în continuare”.

Laburistul dă de înţeles că partidul său combate retorica isterică, bazată pe frică, a UKIP cu mesaje pozitive. Aceasta nu înseamnă că nu vor fi şi agresivi în a-şi transmite mesajul, ne asigură el. Pe scurt, acest mesaj este: „UE este o organizaţie foarte bună, care a oferit prosperitate şi locuri de muncă pentru milioane de oameni. Dar trebuie să se reformeze, să fie mai atentă la ce vor oamenii, deciziile să fie luate mai mult la nivel naţional şi trebuie să lucrăm împreună atunci când sunt chestiuni importante supranaţionale. De exemplu, piaţa unică este o invenţie extrem de importantă a UE, iar prioritatea trebuie să fie crearea de locuri de muncă şi protejarea infrastructurii bazei industriale a Europei”.

„E firesc ca oamenii să fie supăraţi”

De asemenea, Vaz subliniază că europenii şi mai ales instituţiile UE trebuie să se lucreze mai mult la asigurarea prosperităţii, creştere economică şi noi locuri de muncă, pentru că de aici vin nemulţumirile oamenilor. „Trebuie să ne adaptăm curentului. Am trecut prin nişte momente grele în Europa. Imaginea noastră externă a fost foarte proastă şi e firesc ca oamenii să fie supăraţi. Dar trebuie să le oferim oamenilor speranţă şi şanse, trebuie să fim partide aspiraţionale”, ne-a mai explicat britanicul.

Foarte important, spune el, UE trebuie să se reformeze, această carenţă fiind una dintre cauzele votului radical la Europarlamentare.

O altă cauză identificată de Vaz este că rata de participare la vot a fost mică şi s-au mobilizat mult mai mulţi extremişti. „Trebuie să ne luăm ţările înapoi din mâinile unor partide precum Zorii Aurii, Frontul Naţional şi UKIP. Cred că rămâne la latitudinea europenilor să decidă asta – până la urmă, suntem cel mai sofisticat electorat din lume. Bogăţia noastră culturală nu are pereche”.

4.000 de români mai puţini veniţi la muncă de la ridicarea restricţiilor

Vaz se declară convins că succesul UKIP la Europarlamentare, unde a ieşit pe primul loc, se explică parţial şi prin propaganda violentă împotriva românilor şi bulgarilor. „Nu cred că avem de ce să ne temem dacă europenii circulă liber dintr-o ţară în alta şi dacă muncesc şi contribuie la economia altor ţări. Cred că acesta este unul dintre avantajele UE şi nu consider că sunt multe exemple de abuzuri. Pun sub semnul întrebării, însă, anumite aspecte”. Un exemplu pe care îl dă este problema alocaţiei pentru creşterea copilului: „În prezent, cheltuim 13 milioane de lire sterline pe an cu alocaţii pentru copii care nu locuiesc în UK”.

Keith Vaz a fost oficialul britanic care a mers, la 1 ianuarie 2014, în ziua ridicării restricţiilor pentru muncitorii români, pe Aeroportul din Luton, pentru a aştepta prima cursă dinspre România. Acela a fost momentul în care Victor Spirescu, care urma să lucreze într-o spălătorie, a devenit vedetă în Marea Britanie pentru simplul motiv că exista şi putea da un chip invaziei care nu a mai avut loc.

Ultimele statistici arată că 4.000 de români au părăsit Regatul Unit de la 1 ianuarie, deci nu există o mişcare prea amplă de români venind în Marea Britanie”, punctează Vaz (editare ulterioară: de fapt, statisticile arată că, dacă comparăm trimestrul octombrie-decembrie 2013 cu ianuarie-martie 2014, numărul românilor care au ajuns la muncă în UK a scăzut cu 4.000).

„Noi, partidele de stânga, ne concentrăm prea mult, mă tem, asupra ţinerii oamenilor acolo unde sunt, în cutiile lor. Dar trebuie să le oferim şansa de a le fi mai bine. Eu sunt fiul unor imigranţi. Părinţii mei au venit aici când eu aveam nouă ani. Au venit ca imigranţi ai sărăciei. Ce trebuie să facem este să îi convingem pe oameni că pot avea un impact în această lume, folosindu-se de potenţialul lor. Nu cred că facem asta acum şi ar trebui”, a comentat Vaz, cu referire la dezbaterea pe tema migraţiei.

„Va exista mereu o dezbatere pe tema migraţiei în Marea Britanie, pentru că suntem o insulă. Fiind o insulă cu 60 de milioane de oameni, sigur că nu putem primi oameni la nesfârşit. Migraţia sărăciei poate fi atacată doar ajutând ţările din care aceşti oameni provin. Şi România are o problemă în acest sens cu Moldova. O treime din populaţia Moldovei a emigrat în ultimii 20 de ani. De ce? Din motive economice. Unii dintre ei au obţinut paşapoarte româneşti, pentru că aveau acest drept. Odată primit paşaportul românesc, au putut pleca în UE. Trebuie să recunoaştem că această migraţie va continua şi trebuie să ajutăm aceste ţări să se ajute”, a răspuns laburistul, întrebat fiind de gândul cum vede această dezbatere sensibilă acum.

Mai departe, Keith Vaz a povestit cum s-a întâlnit, când a venit ultima dată la Bucureşti, cu reprezentanţi ai comunităţii de medici, care i-au spus că prea mulţi doctori şi asistente au plecat din România, creând o carenţă foarte periculoasă în sistemul nostru medical.

Întâlnirea cu Iulia Vântur, noul argument al lui Vaz pentru „Why don't you come over?”

În 2013, Keith Vaz a fost de departe cel mai mare susţinător din rândul oficialilor străini al campaniei „Why don't you come over?”, lansată din nevoia de a veni cu un răspuns diferit - mai puţin isteric, mai amuzant şi inteligent - la propaganda anti-români iniţiată de UKIP. Când a aflat că gândul şi GMP au redeschis campania după Europarlamentare, Vaz nu a stat pe gânduri şi şi-a reafirmat sprijinul: „Mă bucur să vă susţin campania iar, după cum am făcut-o când am venit la sediul gândul când am fost ultima dată în Bucureşti şi aţi fost drăguţi să îmi daţi un tricou care spunea că femeile din România sunt la fel de frumoase precum Kate şi Pippa Middleton. Pot să garantez pentru adevărul acestei afirmaţii. În ultima mea vizită în India, am avut plăcerea să o cunosc pe Iulia Vântur, care era cu iubitul ei de la acel moment, Salman Khan, actorul indian. Pot să confirm ce se spune despre frumuseţea româncelor”, ne-a dat asigurări Keith Vaz, care s-a arătat foarte impresionat de întâlnirea cu Vântur.

FOTO: MarieClaire.ro

„Mă bucur să pot susţine campania gândul şi să aud că, la scurt timp după ce aţi reluat campania, prinţul nostru, moştenitorul tronului britanic, Prinţul Charles, a mers în Transilvania. Asta arată că el a luat invitaţia voastră foarte serios. România este una dintre cele mai frumoase ţări din Europa şi susţin în totalitate campania voastră şi aştept cu nerăbdare să văd Bucureştiul, Constanţa, Piatra Neamţ, Bacău şi toate celelalte oraşe în viitorul apropiat”, a mai spus Keith Vaz, în interviul acordat gândul.

Zilele trecute, campania „Why don't you come over?” a primit două distincţii în cadrul Galei Premiilor Effie.


*Ne referim aici atât la membri ai unor partide extremiste - Frontul Naţional, în Franţa - sau ai unor partide care au făcut o campanie extremistă, fără a fi, în nucleul lor ideologic iniţial, formaţiuni extremiste - UKIP, în Marea Britanie.


 

Citește și: