Departamentul Externe
10059 vizualizări 26 nov 2018

Autorităţile ruse au făcut publice mai multe înregistrări video în care apar trei marinari ucraineni de pe navele sechestrate de Rusia în Marea Neagră, doi dintre ei afirmând că navele au ignorat somaţiile navelor ruseşti şi au încercat să intre în Strâmtoarea Kerci, relatează cotidianul Kyiv Post.

Fiecare dintre cei trei marinari - Andrei Drach, Serghei Ţibizov, Volodimir Lisovîi - reprezintă una dintre cele trei nave ucrainene şi sunt înregistraţi separat, fiecare într-un loc diferit.

Mărturiile lor contrazic informaţiile transmise de guvernul ucrainean. Doi dintre ei recunosc că navele lor au încercat să intre în strâmtoarea Kerci ignorând ordinele navelor ruseşti de a se opri.

Comandamentul militar al Ucrainei atrage atenţia că marinarii ar fi mărturisit în urma presiunii sau a torturii, iar mărturiile lor trebuie luate în considerare ca atare.

Garda de Coasta a Serviciului Federal de Securitate al Rusiei a atacat şi a confiscat trei bărci navale din Ucraina pe 25 noiembrie, după ce navele ucrainene au încercat să meargă de la Marea Neagră în Marea Azov, prin strâmtoarea Kerc, controlată de ruşi. Şase marinari ucraineni au fost răniţi în incidente. Cele trei nave ucrainene au fost transportate în portul Kerci din Crimeea anexată. 

Atacul a fost punctul culminant al tensiunilor de lungă durată din strâmtoarea Kerci, deoarece Rusia a preluat de facto controlul asupra strâmtorii care ar trebui utilizată în mod obişnuit de cele două naţiuni, conform unui acord bilateral din 2003.

Autorităţile ruseşti susţin că navele ucrainene au provocat atacul prin încălcarea "zonei interzise".

Parlamentul Ucrainei a aprobat, luni seară, decretul preşedintelui Petro Poroşenko privind instituirea Legii marţiale şi iniţiativa de organizare în mod anticipat a alegerilor prezidenţiale, informează presa de la Kiev.

Verhovna Rada a aprobat aplicarea Legii marţiale timp de 30 de zile în regiunile ucrainene situate la frontiera cu Rusia, informează cotidianul Kyiv Post. Aceste regiuni sunt Odesa, Mikolaiev, Kerson, Zaporijia, Luhansk, Doneţk, Sumi, Harkov, Cernihiv şi Viniţia.

De asemenea, Parlamentul Ucrainei a decis convocarea alegerilor prezidenţiale pe 31 martie 2019.

"Legea marţială nu este o declaraţie de război,” a declarat Petro Poroşenko. ”O introducem doar pentru consolidarea apărării Ucrainei în contextul intensificării agresiunilor Rusiei. Legea marţială nu înseamnă întreruperea eforturilor de rezolvare a situaţiei din estul ţării prin mijloace diplomatice. I-am informat pe partenerii occidentali despre aceste lucruri."

Severitatea şi scopul legii marţiale vor fi decise de preşedintele Petro Poroşenko. În anul 2015, Parlamentul de la Kiev a aprobat un "Proiect privind starea specială şi legea marţială". Printre prevederile care ar putea fi impuse figurează restricţii pentru militari şi civili, măsuri speciale de securitate la obiectivele de infrastructură, obligativitatea activităţilor sociale şi reglementări privind comunicaţiile.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a semnat luni un decret privind instaurarea Legii Marţiale pentru 60 de zile, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul preşedinţiei ucrainiene, iar Parlamentul a aprobat măsura.

”Facem apel la ţările partenere din Memorandumul de la Budapesta, la ţările Uniunii Europene, la Grupul de contact Normandia, să protejeze Ucraina prin măsuri coordonate. Facem apel la coaliţia Pro-Ucraina: Trebuie să rămânem uniţi!,” scrie Poroşenko pe twitter.

Preşedintele ucrainean a discutat telefonic cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg şi cu preşedintele Consiliului European Donald Tusk, cărora le-a cerut ajutor. Stoltenberg a fost de acord să convoace o reuniune de urgenţă a comisiei NATO-Ucraina.

Statele Unite au condamnat, luni seară, acţiunile "ilegale" şi "arogante" ale Rusiei împotriva Ucrainei, iar Alianţa Nord-Atlantică a cerut Moscovei să elibereze militarii ucraineni capturaţi.

"Statele Unite ar saluta o relaţie normală cu Rusia. Dar acţiuni ilegale de acest gen continuă să facă acest lucru imposibil", a declarat Nikki Haley, ambasadorul american la Naţiunile Unite, referindu-se la incidentul produs în Strâmtoarea Kerci, situată între Marea Neagră şi Marea Azov. "Este vorba de un act arogant pe care comunitatea internaţională trebuie să îl condamne şi pe care nu îl va accepta."

"Susţinem puternic suveranitatea şi integritatea Ucrainei (...). Exprimăm preocupări profunde în legătură cu acest incident, care constituie o escaladare periculoasă şi o încălcare a dreptului internaţional", a subliniat Haley.

Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a cerut Moscovei eliberarea celor 23 de militari ucraineni şi a navelor. "Ceea ce s-a întâmplat este foarte grav. Toţi aliaţii exprimă susţinere deplină pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei. Nu există nicio justificare pentru utilizarea forţei militare împotriva navelor şi peronalului militar din Ucraina, astfel că cerem Rusiei să elibereze imediat militarii Ucrainei şi navele", a spus Stoltenberg.

Ambasadorul Statelor Unite la ONU, Nikki Haley, a anunţat că va avea loc o reuniune de urgenţă a Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, după ce Rusia a capturat trei nave ucrainene în Marea Neagră, iar Parlamentul Ucrainei se pregăteşte să declare Legea Marţială.

Nikki Haley a informat pe platforma de microblogging Twitter că întâlnirea va avea loc luni la ora 11.00

Haley a preluat aprecierea lui Nolan Peterson, un veteran al războaielor din Afghanistan şi Irak, convertit la meseria de jurnalist şi stabilit în Ucraina: ”Este unul din cele mai periculoase momente pe care le-am văzut în Ucraina în ultimii ani,” a scris acesta pe twitter duminică seara. ”La noapte, un război pe care multă lume în SUA şi-l poate imagina doar din filmele de la Hollywood, riscă să devină real. Totul e pe muchie de cuţit. Mergem la culcare fără să ştim ce ne va aduce dimineaţa.”

Parlamentul Ucrainei s-a reunit în această după-amiază şi a aprobat Legea Marţială decretată de preşedinte. Mai mulţi demonstranţi ucraineni, inclusiv membri ai unor grupări naţionaliste, s-au strâns luni dimineaţă în apropierea Consulatului Rusiei de la Liov şi au dat foc la cauciucuri, în semn de protest faţă de confiscarea de către Rusia a trei nave militare ucrainene în Marea Neagră.

Postul 24 TV din Ucraina a relatat că membri ai mai multor grupări naţionaliste participă la manifestaţie.

Un miting similar s-a desfăşurat şi în apropierea Ambasadei Rusiei de la Kiev, unde protestatarii au aruncat cu fumigene în perimetrul reprezentanţei diplomatice, însă încercarea acestora de a incendia cauciucuri a fost oprită de Poliţie, informează agenţia de ştiri Tass. Cel puţin un vehicul aparţinând ambasadei a fost incendiat, relatează BBC News.

Marina ucraineană a informat că nave de patrulă ale Rusiei au atacat şi capturat trei nave ucrainene în apropierea Peninsulei Crimeea. Cel puţin trei marinari ucraineni au fost răniţi în urma incidentului.

Reprezentanţii FSB au demarat această acţiune deoarece navele ucrainene ar fi intrat ilegal în apele sale teritoriale, ignorând avertismentele.

Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc că au încălcat legile maritime internaţionale duminică, după ce autorităţile ruse au încercat să oprească două nave de luptă şi un remorcher din Ucraina să navigheze în jurul Crimeei în drumul spre un port ucrainean.

Ministerul Afacerilor Române transmite profunda îngrijorare legată de conflictul naval ruso-ucrainean.

"Suntem profund îngrijoraţi de evoluţiile din Marea Azov şi Strâmtoarea Kerci. Agresiunea şi încălcarea legislaţiei internaţionale subminează securitatea întregii regiuni. România susţine pe deplin integritatea şi suveranitatea teritorială a Ucrainei şi dreptul de a-şi folosi apele internaţionale", au transmisreprezentanţii Ministerul Afacerilor Externe (MAE), într-un mesaj postat luni pe Twitter.

 

Citește și: