Gandul.info
Sorin Bogdan
2683 vizualizări 1 oct 2018

Doar 36% dintre macedoneni s-au prezentat la referendumul privind schimbarea denumirii fostei republici iugoslave, care ar putea pune capăt disputei cu Grecia, anunţă autorităţile. Deşi pentru a avea un rezultat valid, prezenţa ar trebui să fie de cel puţin 50%, premierul Zoran Zaev face presiuni asupra Parlamentului să valideze scrutinul, ameninţând cu convocarea de alegeri anticipate. Argumentul său este că 90% dintre cei care au votat s-au propunşat pentru schimbarea numelui ţării în republica Macedonia de Nord.

Macedoniei nu poate începe negocierile de aderare la UE şi NATO, din cauza veto-ului Greciei, care cere ca ţara să poarte alt nume. La sfărşitul lunii iunie, miniştrii europeni şi-au exprimat sprijinul pentru Albania şi Macedonia, privind demararea negocierilor de aderare la UE.

Mai multe formaţiuni politice şi grupuri naţionaliste din Macedonia, în frunte cu preşedintele Gjorge Ivanov, ceruseră boicotarea referendumului de duminică, iar mesajul lor a avut un impact mai mare decât cel al susţinătorilor schimbării. Argumentul lor a fost că schimbarea numelui ar fi o mare umilinţă, impusă în bătaie de joc de Grecia şi liderii UE, ba chiar o ”sinucidere istorică”, cum spunea preşedintele Ivanov. Deşi a negat acuzaţiile, Rusia a fost indicată de analişti şi politicieni că ar fi sprijinit boicotarea referendumului, pentru a menţine Macedonia în sfera sa de influenţă.

Atât liderii UE, cât şi preşedintele american Donald trump, au încurajat schimbarea numelui ţării, motivând că stingerea diferendului cu Grecia ar netezi drumul ţării către Uniunea Europeană şi NATO.

Premierul macedonean Zoran Zaev a declarat că va continua să susţină schimbarea numelui fostei republici iugoslave, în pofida prezenţei scăzute la referendumul organizat duminică. Fără să se refere la prezenţa la vot, premierul a declarat duminică seara că referendumul reprezintă un "succes democratic", menţionând că se aşteaptă ca toţi cei care au votat să fie în favoarea acordului cu Grecia.

Zoran Zaev a afirmat că va continua să "conducă ţara către aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană".

Aderarea Macedoniei la UE şi NATO, a fost blocată până recent de Grecia, care a refuzat să accepte numele ţării (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), considerând că reprezintă o revendicare teritorială pentru una din regiunile sale nordice, care se numeşte tot Macedonia. Oficialii greci au promis că vor renunţa la orice obiecţii, daca Macedonia îşi va schimba numele.

Conflictul dintre cele două ţări datează din 1991, când Macedonia şi-a declarat independenţa faţă de Federaţia Iugoslavă. De atunci, au fost făcute multe propuneri de stingere a tensiunilor, însă nici una nu a avut succes. Primele negocieri mai serioase cu partenerii eleni au început însă abia anul trecut, odată cu numirea ca premier a lui Zoran Zaev. Soluţia găsită pare de o simplitate ce face o lume întreagă să se mire de ce nu a fost propusă până acum: adăugarea unui singur cuvânt în denumirea ţării, care ar urma să se cheme Macedonia DE NORD. 

”Macedonenii s-au săturat de această dispută sterilă,” a declarat ministrul Informaţiilor Damjan Mancevski, citat de BBC. ”De aproape trei decenii, ne ţine pe loc.” 

”Toată lumea ştie de ce trebuie să schimbăm numele ţării,” explică premierul Zoran Zaev. ”Nu pentru că este dorinţa noastră, ci pentru că viitorul nostru este în UE şi NATO.” Însă mesajul a fost înţeles doar de tânăra generaţie, care reprezintă un sfert din populaţia ţării şi este cel mai marginalizat segment. Sistemul deficitar de educaţie, şomajul ridicat şi lipsa de perspective îi afectează direct. Însă naţionalismul şi mentalităţile învechite ale restului populaţiei au fost, deocamdată, învingătoare.

 

Citește și: