Raluca Pancu
1638 vizualizări 2 sep 2017

Marea Neagră îşi datorează numele apelor sale tulburi, expuse furtunilor şi valurilor imense. Grecii antici obişnuiau să o numească "marea neprimitoare". Niciodată nu a fost uşor de traversat. Însă, chiar şi în aceste condiţii, oamenii se aventurează în navigarea sa. Două zile durează să parcurgi distanţa de la ţărmurile Turciei până în România.

Prima ambarcaţiune a fost interceptată pe 13 august şi avea la bord 69 de persoane, din care 29 copii, toţi din Irak. A doua barcă cu un număr semnificativ de imigranţi a fost interceptată pe 20 August, fiind observată cu ochiul liber de la ţărm. Mai exact, 70 de imigranţi se aflau la bord. Aproape toţi erau sirieni.

"Erau înfometaţi, stresaţi, copleşiţi de călătoria extrem de dură prin care trecuseră. Au fost salvaţi, câţiva necesitând îngrjiri medicale. Dar nu ştim unde au fost duşi. România nu este o ţară bogată care poate trata această problemă singură. Oamenii au început să se teamă", susţine reporterul Claudia-Andreea Corbu, de la ziarul Replica de Constanţa.

Episodul s-a repetat, fiind vorba şi de bărci mai mici. În urmă cu trei zile, o femeie din Aleppo, însărcinată în opt luni, a ajuns în România. Nimeni nu cunoaşte numărul exact al celor care au debarcat, odată cu ea. Nu este uşor să obţinii informaţii de la Garda de Coastă, mai notează ziarul din Italia.

"Avem 40.000 de rezidenţi şi 200.000 de turişti, în fiecare an. Nu suntem pregătiţi. Nimeni nu mai traversează Grecia. Bulgaria şi-a aliniat soldaţii la frontieră, la fel cum Ungaria a făcut la graniţele cu Serbia şi Croaţia. Prin urmare, rămânem noi poarta de intrare şi au început deja să o încerce", susţine primarul din Mangalia, Cristian Radu.

În acest an, aproximativ 2.600 de imigranţi au fost opriţi la intrarea în România pentru tentativă ilegală de trecere a frontierei. În aceste condiţii, Guvernul român se arată îngrijorat.

"În această vară, în timp ce românii erau prinşi cu polemicile politice, răbufnind prin ieşirile de stradă, altceva trecea aproape neobservat. Numărul de imigranţi, ajunşi în România, s-a multiplicat. Ruta balcanică a fost închisă. Presiunea a început să apese în zona centrală a Mediteranei. Italia a reuşit să ţină sub control afluxul. Cu toate acestea, numărul refugiaţilor s-a multiplicat de patru ori, la fel şi în Spania şi este clar că fenomenul devine unul cronic", este de părere europarlamentarul Laurenţiu Rebega. 

România ar fi trebuit să găzduiască până în acest an peste 4.000 de refugiaţi ajunşi în Grecia şi Italia dinspre Africa şi Orientul Mijlociu, conform mecanismelor de relocare stabilite în 2015 de Comisia Europeană – aşa-numitele „cote obligatorii” de refugiaţi, cărora România li s-a opus şi a refuzat să le voteze, asemenea Ungariei, Cehiei şi Slovaciei. Cu toate acestea, cifra refugiaţilor care au ajuns în România în baza acestor mecanisme de colaborare intracomunitare este mult mai mică, pentru că numărul refugiaţilor eligibili pentru mutarea în altă ţară europeană este şi el mult mai mic decât estimase iniţial Comisia Europeană. Astfel, în România au fost trimişi până în prezent doar 710 persoane care au statut de refugiat şi care au ajuns prin migraţie ilegală în Italia şi Grecia. Cei mai mulţi provin din Siria, dar sunt şi refugiaţi din Irak, Eritreea sau Yemen.

 

Citește și: